Conflict of jurisdiction over material competence consolidated by failure to raise exception at first hearing

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, Comisia Locală de fond funciar Săuleşti, Judeţul Gorj prin Primar a solicitat în contradictoriu cu pârâţii, Ministerul Apelor şi Pădurilor şi RNP Romsilva, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea parţială a Procedurii Operaţionale cod PO-09.05.04 privind aplicarea legilor prevederilor legilor fondului funciar, ale Legii nr. 10/2001 şi ale Legii nr. 165/2013 cu privire la ERATA transmisă de RNP Romsilva către direcţiile silvice prin adresa nr. x/27.03.2018, parte integrantă a procedurii operaţionale COD PO-09.05.04.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 374/14.07.2020, Tribunalul Gorj a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată de pârâta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta, Comisia Locală de Fond Funciar Săuleşti în contradictoriu cu pârâţii, Ministerul Apelor şi Pădurilor şi RNP Romsilva, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţă de contencios administrativ.

În soluţionarea excepţiei Tribunalul a reţinut că, întrucât pârâta, Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, emitentă a actului administrativ contestat, se încadrează în categoria autorităţilor publice centrale, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II-a şi alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, competenţa materială de soluţionare a cauzei în primă instanţă revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel iar competenţa teritorială revine curţii de apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul pârâta, respectiv Curţii de Apel Bucureşti.

2.2. Prin sentinţa nr. 1184 din 18 noiembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Gorj.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de apel a reţinut în esenţă, că în cauză era depăşit primul termen de judecată, iar Tribunalul Gorj nu mai avea posibilitatea de a invoca excepţia necompetenţei materiale, având în vedere dispoziţiile art. 131 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte urmează a dezlega regulatorul de competenţă în raport cu soluţia adoptată prin Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin care s-a stabilit că În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.

Din considerentele deciziei mai sus menţionate rezultă că instanţa care primeşte dosarul îşi poate invoca necompetenţa materială şi poate declina competenţa instanţei iniţial investite pentru considerentul că aceasta a devenit competentă prin neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă. Procedând astfel, aceasta nu se transformă într-o instanţă de control judiciar, căci nu are a analiza aspecte privind nelegala compunere, respectarea principiilor dreptului al apărare şi al contradictorialităţii etc., ci doar întrunirea condiţiilor prevăzute expres de regulile de invocare a excepţiei necompetenţei materiale procesuale.

A stabilit Înalta Curte că instanţa care judecă conflictul de competenţă nu poate ignora faptul că instanţa iniţial învestită a devenit competentă, prin acoperirea necompetenţei sale iniţiale, neinvocate în termen şi va trebui să-i trimită acesteia dosarul.

De asemenea, s-a reţinut că neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă constituie o consolidare a competenţei în favoarea instanţei sesizate, fapt ce nu poate fi ignorat.

În cauză, la termenul din 16.01.2020 considerându-se în mod implicit competent să soluţioneze cererea dedusă judecăţii, Tribunalul Gorj a încuviinţat cererea de amânare formulată în cauză de reclamantă, reţinând în mod expres că:" fiind primul termen de judecată cererea de amânare este întemeiată"

La următorul termen din data de 27.02.2020, instanţa a dispus amânarea cauzei pentru a se comunica reclamantului notele scrise depuse de pârâta RNP Romsilva prin care s-a invocat excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Gorj.

Doar la termenul din data de 14.07.2020 instanţa a invocat, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj.

Potrivit dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ.:

(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.

(2) În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop.

Modificările aduse prin dispoziţiile art. 130 şi 131 din C. proc. civ., au urmărit implementarea principiului accelerării judecăţii, reglementat de art. 6 alin. (1) din C. proc. civ., prin stabilirea unei limite temporale pentru invocarea excepţiei de necompetenţă materială, şi anume, până la primul termen la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune şi concluzii.

Deşi tribunalului a apreciat la termenul din data de 16.01.2020 că una dintre condiţiile prevăzute de textul de lege nu era îndeplinită, respectiv aceea că părţile nu erau în măsură să pună concluzii pe fondul cauzei în raport de cererea de amânare a cauzei, instanţa era însă datoare să procedeze potrivit alin. (2) al art. 131 din C. proc. civ., respectiv să pună în discuţia părţilor excepţia necompetenţei şi să o proroge pentru termenul acordat în acest sens.

Reţinând că la termenul din data de 16.01.2020 la care părţile au fost legal citate în faţa Tribunalului Gorj, instanţa nu a tranşat deloc aspectul competenţei sale generale, materiale sau teritoriale şi nici nu a procedat potrivit dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte, în raport şi de considerentele Deciziei nr. 31/2019, va constata că a operat prorogarea de competenţă în favoarea tribunalului pentru neinvocarea excepţiei în termenul legal.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia decontencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Comisia Locală de Fond Funciar Săuleşti, Judeţul Gorj, prin Primar şi pe pârâţii Ministerul Apelor şi Pădurilor şi RNP Romsilva în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 ianuarie 2021.