Revizuire for contradictory judgments denied due to lack of identity of object and prior assertion of res judicata

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cadrul procesual

Prin sentinţa civilă nr. 7878 din data de 21.12.2017 pronunţată în dosarul x/2017, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei A. şi a respins cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu aceasta pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Totodată, a respins acţiunea privind pe reclamantul B., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, ca neintemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul B..

2. Hotărârea supusă revizuirii

Prin decizia nr. 5755 din 14 29.10.2018, Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:

- a luat act de renunţarea la recursul declarat împotriva soluţiei instanţei de fond referitoare la intimata A.;

- a respins excepţia nulităţii recursului;

- a respins recursul formulat de recurentul - reclamant B. împotriva sentinţei civile nr. 7878 din data de 21.12.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, ca nefondat.

Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a reţinut următoarele:

În privinţa motivului de recurs invocat de B. şi axat pe lipsa analizei probatoriului administrat în cauză de către instanţa de fond, aceasta mărginindu-se să preia "în integrum" fără o analiză critică motivele invocate de intimată în întâmpinare, motive nefondate şi care încalcă autoritatea de lucru judecat a titlurilor executorii reprezentate de hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în cauză, Curtea l-a apreciat ca nefondat.

Astfel, în mod legal şi temeinic instanţa a reţinut, în raport de obiectul cererii cu care a fost învestită, respectiv obligarea intimaţilor-pârâţi la plata de despăgubiri materiale şi morale în cuantum de 300 RON/zi întârziere, că obligaţia stabilită în sarcina acestora prin sentinţa civilă nr. 1201/21.02.2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2010 prin care li se solicita soluţionarea cererii recurentului-reclamant înregistrată la data de 30.04.2010 şi pentru care li se impusese tot de către instanţă prin decizia civila nr. 1058/09.03.2017 a Curtii de Apel Bucuresti pronunţată în dosarul nr. x/2014 plata de penalităţi de 100 RON/zi de întârziere, a fost soluţionată la data de 24.07.2017, dată la care s-a întocmit procesul-verbal al Comisiei constituite în baza Ordinului nr. 112/26.06.2016.

În ceea ce priveşte motivul de recurs invocat de către B. şi subsumat prevederilor art. 488 pct. 7 C. proc. civ., Curtea l-a apreciat deopotrivă ca nemotivat.

Totodată, instanţa de control judiciar a constatat motivul de casare subsumat art. 488 alin. (1) pct. 8, invocat de recurent, faţă de soluţia instanţei de fond care a stabilit, în mod corect, că natura litigiului dedus judecăţii şi a respins acţiunea ca neîntemeiată, constatând că pârâtul şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa, soluţionând cererea administrativă a recurentului-reclamant, chiar dacă nu în sensul favorabil acestuia.

3. Cererea de revizuire formulată

La data de 17.02.2020, B. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 5755 din data de 20 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, cererea fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii extraordinare de atac, revizuentul a susţinut că, în speţă, sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a căii extraordinare de atac, întrucât există două hotărâri definitive potrivnice (sentinţa civilă nr. 7878 din data de 21.12.2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017 a Tribunalului Bucureşti şi decizia nr. 5755 din 14 29.10.2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a contencios administrativ şi fiscal), date cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a unor titluri executorii pronunţate anterior, respectiv prin sentinţa civilă 1201/21.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul nr. x/2010, sentinţa civilă nr. 1166/17.01.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul civil nr. x/2014, decizia 1058/09.03.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul civil nr. x/2014, sentinţa civilă nr. 2476/20.04.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2016.

Astfel, revizuientul arată că atât prima instanţă, cât şi instanţa de recurs, în dosarul nr. x/2017 au judecat cauza fără să analizeze probatoriul adminstrat în cauză, raportat la principiile de drept şi la excepţia autorităţii de lucru judecat a titlurilor executorii anterior citate.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii A. şi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 nu au formulat întâmpinare în cauză.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire prin prisma art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora, în cadrul acestei căi de atac, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (. . . . . . . . . .) pct. 8 "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Dispoziţiile citate au în vedere situaţia în care se pronunţă soluţii contradictorii, în una şi aceeaşi cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat. Raţiunea reglementării acestui motiv de revizuire o constituie necesitatea înlăturării încălcării acestui principiu şi conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.

De asemenea, trebuie precizat că pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti contradictorii, de aceeaşi instanţă sau de către instanţe diferite, poate fi evitată prin invocarea excepţiei puterii lucrului judecat. Dacă din diferite motive partea interesată nu a invocat excepţia puterii lucrului judecat situaţia creată poate fi înlăturată pe calea extraordinară a revizuirii. De aceea, în termeni semnificativi s-a apreciat că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorităţii lucrului judecat".

Totodată, existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, este condiţia fundamentală, întrucât finalitatea revizuirii este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea principiului autorităţii lucrului judecat.

Instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Reglementând procedura de judecată a cererii de revizuire, dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. statuează că dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Aşadar, se impun a fi analizate cu prioritate condiţiile de admisibilitate a revizuirii pentru contrarietate de hotărâri, condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ.

Primele două condiţii impun existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite. În opinia revizuentului hotărârile pretins contradictorii sunt reprezentate, pe de o parte, de sentinţa civilă nr. 7878 din data de 21 decembrie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017 de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de decizia nr. 5755 din data de 29 octombrie 2018 pronunţată, în acelaşi dosar, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, iar pe de altă parte, de sentinţa civilă 1201/21.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul nr. x/2010, sentinţa civilă nr. 1166/17.01.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul civil nr. x/2014, decizia 1058/09.03.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul civil nr. x/2014, sentinţa civilă nr. 2476/20.04.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2016.

În prezenta cauză, decizia nr. 5755/29 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti şi sentinţa civilă nr. 7878/21 decembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti pronunţate în dosarul anterior menţionat, reflectă soluţii în acord cu cererile şi pretenţiile reclamantului, pe de o parte soluţia de respingere ca nefondat a recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 7878 prin care Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată acţiunea sus-numitului, reţinând că autorităţile implicate au procedat la soluţionarea cererii administrative din data de 30.04.2010.

Pe de altă parte, prin sentinţa civilă nr. 1201/21.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul nr. x/2010 s-a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru problemele revoluţionarilor şi Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989, fiind obligaţi pârâţii să procedeze la soluţionarea cererii formulată la data de 30.04.2010, în condiţiile art. 10-19 din H.G. nr. 1412/1997.

Prin decizia civilă nr. 1058/09.03.2017 a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul x/2014 s-a admis recursul formulat de recurentul reclamant B., împotriva sentinţei civile nr. 2235/30.03.2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi Comisia Parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, s-a casat sentinţa recurată şi în rejudecare, s-a admis cererea şi a fost obligat pârâtul C. la plata penalităţilor de 100 RON/zi de întârziere de la data pronunţării prezentei hotărâri până la executarea obligaţiei dispuse prin sentinţa civilă nr. 1201/2012 a CAB, secţia a VIII-a CAF, în favoarea reclamantului.

Prin sentinţa civilă nr. 1166/17.02.2015 a Tribunalului Bucureşti pronunţată în dosarul x/2014 s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâţii Comisia parlamentară pentru revolutionarii din decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat la 6 martie 1945-1989 şi au fost obligaţi pârâţii să procedeze la soluţionarea cererii formulată de reclamant în data de 30.04.2010, în conditiile art. 10-19 din H.G. nr. 1412/1997.

Prin sentinţa civilă nr. 2476/20.04.2017 a Tribunalului Bucureşti pronunţată în dosarul x/2016 s-a admis acţiunea reclamantului B., în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, Comisia parlamentară pentru revoluţionarii din decembrie 1989 şi D., a fost obligat pârâtul E. fost C. ca în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii instanţei sa soluţioneze pe fond cererea si dosarul reclamantului depuse în data de 30.04.2010, pentru calitatea de revoluţionar remarcat prin fapte deosebite si in urma cercetării si verificării acestuia sa propună spre avizare către CPRD, cererea si dosarul depus pentru eliberarea certificatului de revoluţionar - luptător remarcat prin fapte deosebite şi să înainteze dosarul menţionat in vederea avizării de către Comisia Parlamentara a revoluţionarilor din decembrie 1989 (CPRD 1989) pentru eliberarea certificatului care sa ateste calitatea de luptător pentru F. revoluţiei din decembrie 1989 - luptător remarcat prin fapte deosebite.

Totodată, a fost obligat pârâtul E. (fost C.) sa elibereze actul administrativ constând în certificat de revoluţionar - luptător remarcat prin fapte deosebite în 30 de zile de la avizare, şi să înregistreze intimatul E. dosarul si cererea depusa de reclamant, in termen legal, la data de 17 aprilie 2015 in registrul special pentru acordarea calităţii de revoluţionar cu rol determinant potrivit O.U.G. nr. 95/2014 si H.G. nr. 99/2015 prin care s-a modificat H.G. nr. 1412/2004.

Astfel fiind, întrucât hotărârile pronunţate în litigiile anterioare nu încalcă autoritatea de lucru judecat nu este posibilă supunerea lor analizei specifice date de procedura revizuirii pentru contrarietate de hotărâri.

Următoarele condiţii de admisibilitate impun ca hotărârile să fie pronunţate de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în prezenta cauză fiind vorba despre Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, iar cea de a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat, ceea ce presupune existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză în cele două procese.

Revizuentul pretinde că decizia (ultima) încalcă autoritea de lucru judecat a celorlalte.

Astfel cum s-a arătat în precedent, contrar susţinerilor revizuentei, Înalta Curte constată neîndeplinirea cerinţei identităţii de obiect.

Ultimele două condiţii de admisibilitate a unei cereri de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. impun hotărârilor pretins contradictorii să fie pronunţate în dosare diferite, iar în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă aceasta s-a invocat, să nu se fi analizat.

Înalta Curte observă că în litigiul finalizat prin pronunţarea deciziei 5755 din data de 29 octombrie 2018, revizuientul a invocat autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile 1201/21.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul nr. x/2010 şi a sentinţei civile nr. 2476/20.04.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2016.

În aceste condiţii, aceeaşi excepţie nu poate fi reiterată pe calea revizuirii, întrucât se opune însăşi autoritatea de lucru a celei din urmă hotărâri, iar modalitatea în care cea de a doua instanţă a valorificat puterea de lucru judecat a primei hotărâri nu intră în puterea de cenzură a instanţei învestită cu judecarea cererii de revizuire.

Pentru considerentele expuse, constatând neîndeplinirea în mod cumulativ a condiţiilor anterior examinate, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din acelaşi cod, va respinge calea extraordinară de atac formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei nr. 5755 din data de 20 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 februarie 2020.