Appeal dismissed in dispute over eligibility of vineyard restructuring support for substituted grape variety

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Întreprindere Individuală A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, anularea în parte a Notificării beneficiarului cu privire la plată nr. x/21.08.2017 şi modificarea acesteia prin autorizarea la plată a întregii sume solicitate, respectiv a sumei de 694.548,86 RON, acordarea dobânzii legale pentru fiecare zi de întârziere după împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 6.2 din Ordinul 1763/2014 pentru recepţia finală şi până la data plăţii efective a diferenţei de sumă rămasă neachitată.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 195 din 12 decembrie 2018, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă, a anulat în parte Notificarea beneficiarului cu privire la plată nr. x/21.08.2017 în ceea ce priveşte refuzul pârâtului de acordare a sprijinului financiar pentru suprafaţa de 7,42 ha plantată cu soiul Fetească Albă.

Totodată, a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumelor reprezentând sprijin financiar pentru suprafaţa de 7,42 ha plantată cu soiul Fetească Albă şi a dobânzii legale asupra sumei reprezentând sprijin financiar pentru suprafaţa de 7,42 ha plantată cu soiul Fetească Albă de la data de 17.08.2017 şi până la data plăţii efective, respingând ca nefondate celelalte pretenţii.

De asemenea, a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pentru motivul de nelegalitate întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. .

Recurenta-pârâtă, raportat la cele reţinute de prima instanţă în privinţa efectelor Hotărârii nr. 3276/02.06.2016 a Comisiei de aprobare a planurilor individuale din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Satu Mare prin care s-a aprobat modificarea planului individual pentru programul reconversia soiurilor, conform solicitării reclamantei şi a proceselor-verbale de recepţie cantitativă şi calitativă nr. x; nr. 6655 şi nr. 6656, încheiate în data de 09.09.2016, arată că atribuţiile Comisiei constau numai în verificarea documentară a planurilor individuale şi a condiţiilor de eligibilitate pentru care se solicită sprijin financiar.

Comisia nu are atribuţii de control la faţa locului pentru a verifica soiurile de viţă de vie pentru care a fost depusă cererea de sprijin.

Autoritatea care acordă sprijin financiar, care verifică şi efectuează controlul la faţa locului, pentru a constata dacă beneficiarul a înţeles să planteze exact soiul solicitat în cerere şi dacă soiul respectiv face parte din soiurile acceptate, este recurenta-pârâtă, prin structurile de specialitate, chiar dacă şi-a delegat o parte din aceste atribuţii şi altor entităţi publice.

Prin urmare, recurenta-pârâtă consideră că şi prima instanţă a reţinut că, în temeiul art. 8.1 şi 8.3 din Anexa la Ordinul MADR nr. 1763/2014, Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol din cadrul MADR, în calitate de organism delegat al APIA, verifică respectarea tehnologiei aplicate plantaţiilor de către solicitanţii de restructurare/reconversie în baza acordului de delegare de competenţe pentru activitatea de verificare a modului de respectare a tehnologiei de cultivare a viţei de vie, ulterior recepţiilor finale ale măsurilor de sprijin, în plantaţiile viticole înfiinţate prin restructurare/reconversie.

Recurenta-pârâtă critică soluţia primei instanţe şi în ceea ce priveşte obligaţia de plată a dobânzii, arătând că sumele ce reprezintă sprijin financiar care se acordă fermierilor nu sunt purtătoare de dobânzi.

Mai susţine recurenta-pârâtă că dobânda acordată de prima instanţă are caracter penalizator, or aceasta reprezintă dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei la scadenţă.

În speţă, dobânda penalizatoare are funcţia de a sancţiona neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a unei obligaţii asumate la scadenţă, conform C. civ.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului formulat de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

Analiza motivelor de casare

Înalta Curte reţine că, în speţă, deşi nu s-a arătat expres, recurentul-pârât critică interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor Ordinului nr. 1763/2014 pentru punerea în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

Ordinul nr. 1763/2014, emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut în vedere Regulamentul (UE) nr. 1306/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17.12.2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comun, Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27.06.2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieţei vitivinicole, O.U.G. nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile în domeniul agricol, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2009 şi art. 7 din H.G. nr. 578/2014 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea UE pentru producătorii din sectorul vitivinicol.

OMADR nr. 1763/2014 a stabilit astfel condiţiile în care se aprobă cererile de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

Din actele dosarului, reiese că intimata-reclamantă a depus planul individual pentru măsura de sprijin în discuţie, în conformitate cu disp. art. 4 din ordin, iar acesta a fost aprobat de Direcţia pentru Agricultură a judeţului Satu-Mare, în data de 15.07.2015.

După ce a fost aprobat planul individual, s-a depus cererea de sprijin nr. x/31.08.2015 prin care se solicită înfiinţarea unei plantaţii viticole pe o suprafaţă de 21,90 ha, iar beneficiarul se obligă să planteze anumite soiuri de viţă de vie.

Procedura de control, în vederea declanşării eligibilităţii dosarului, s-a iniţiat prin adresa nr. x/07.10.2015, efectuându-se controale administrative şi la faţa locului, rezultatul materializându-se prin aprobarea acestuia.

Intimata-reclamantă a depus Notificarea nr. x/23.05.2016, prin care a arătat că s-au început lucrările de plantare.

În data de 25.05.2016, intimata-reclamantă a solicitat schimbarea soiului Fetească Regală cu Fetească Albă, întrucât nu a reuşit să achiziţioneze soiul deja aprobat.

Solicitarea de înlocuire a soiurilor a fost aprobată prin Hotărârea Comisiei de aprobare de modificare a planului individual nr. 3276/02.06.2016, ce funcţionează în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Satu Mare, totodată s-a emis şi autorizaţia de plantare nr. x/04.05.2016.

Potrivit dispoziţiilor OMADR nr. 1763/2014, după plantare s-a efectuat recepţia fiscală a lucrării din punct de vedere calitativ, de către inspectorii de la Compartimentul Inspecţia APIA Cluj - Satu Mare.

Se mai reţine că Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole a înregistrat parcelele cu soiurile de viţă de vie plantate şi a alocat coduri CNPV.

Înalta Curte reţine că aceeaşi entitate - Centrul judeţean APIA Satu Mare a realizat ulterior o verificare administrativă a procesului-verbal de plantare nr. x/09.09.2016, în urma căreia a constatat că pe suprafaţa de 7,42 ha, unde a fost plantat soiul Fetească Albă, acesta este neeligibil datorată zonei unde s-a înfiinţat plantaţia.

Aceeaşi entitate APIA Cluj - Satu Mare a emis Nota de constatare nr. x/07.10.2016, prin care beneficiarul a fost înştiinţat despre neeligibilitatea soiului plantat.

Din cuprinsul actelor de la dosar, Înalta Curte reţine că, anterior emiterii notei de constatare şi a notificării de neeligibilitate, procedura prevăzută de OMADR nr. 1763/2014 a fost parcursă în totalitate, iar controlul planurilor individuale finanţate, prevăzut la capitolul VI din ordin, are în vedere derularea ulterioară a măsurii sau a modului de respectare a tehnologiei.

De asemenea, între recurenta-pârâtă şi celelalte autorităţi/entităţi implicate în procedură s-a încheiat acord de delegare a competenţei.

Prin urmare, Comisia de aprobare a planurilor individuale din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Satu-Mare care deţine această competenţă, în temeiul acordului de delegare încheiat cu APIA şi care a aprobat şi modificarea planului individual prin schimbarea soiului Fetească Regală şi Fetească Albă, a acţionat în numele recurentei-pârâte.

Se mai constată că această comisie are atribuţii clare de verificare a tuturor aspectelor necesare aprobării sau modificării planurilor individuale.

În discuţie nu este verificarea ulterioară în scopul depistării dacă beneficiarii au plantat un soi de viţă de vie neaprobat, pentru a se efectua un control la faţa locului, deoarece însăşi autoritatea competentă a aprobat modificarea planului şi implicit modificarea soiului.

Faţă de acestea, susţinerile recurentei-pârâte sunt nefondate, actele emise de Comisie producând efecte juridice şi nu mai puteau fi revocate de o altă entitate, astfel cum a apreciat prima instanţă.

În ceea ce priveşte critica adusă petitului de obligare a recurentei-pârâte la plata dobânzii legale asupra sumelor neplătite, Înalta Curte observă că partea a arătat doar că nu se datorează dobânda legală, fără a dezvolta în niciun mod aspectele de interpretare şi aplicare greşită a normelor de drept material.

Cu privire la felul dobânzii, remuneratorii sau penalizatoare, se constată că recurenta-pârâtă nu a dezvoltat critici, aspectele arătate ţinând de executarea sentinţei sau de o eventuală cerere de lămurire a dispozitivului hotărârii atacate.

În concluzie, în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul, formulat de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură împotriva sentinţei nr. 195 din 12 decembrie 2018 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 februarie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.