Artificial conditions for FEADR Measure 312 funding: proof of subjective and objective elements under Regulation 65/2011 and validity of inspection deadline

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 18.02.2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. Vlăsineşti, a formulat contestaţie împotriva Deciziei emise de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rural, înregistrată de secretariatul AFIR sub nr. 30.583 din data de 18.08.2015, prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 15.06.2015, întocmit de echipa de control a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, solicitând anularea acestei decizii, admiterea contestaţiei şi anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 15.06.2015.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 35 din data de 14 martie 2017, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată contestaţia formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Vlăsineşti, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi şi Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. Vlăsineşti, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, iar pe fond, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

Circumscris cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta apreciază că instanţa de fond i-a încălcat dreptul la apărare întrucât nu a admis cererea de amânare formulată de către avocat, faţă de împrejurarea că acesta trebuie să asigure reprezentarea în două dosare având termene de judecată stabilite în aceeaşi zi, la instanţe distincte, respectiv la Curtea de Apel Suceava şi Curtea de Apel Iaşi.

După expunerea detaliată a contextului factual care a dus la promovarea prezentului litigiu, reclamanta a susţinut că, prin hotărârea instanţei de fond, sunt încălcate normele de drept material cuprinse în O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 875/2011, Ghidul Solicitantului pentru Măsura 312, Regulamentul CE nr. 65/2011, precum si clauzele contractului de finanţare.

Recurenta-reclamantă a învederat că, la emiterea actelor administrative contestate, au fost luate în considerare atât elemente obiective, cât şi subiective, în raport de care a apreciat asupra premiselor creării de condiţii artificiale, instanţa de fond reţinând în mod nejustificat că sunt dovedite cele două elemente impuse prin jurisprudenţa CJUE.

Instanţa de fond, în mod nejustificat şi cu încălcarea normelor de drept material ale O.U.G. nr. 66/2011, a reţinut faptul că beneficiarul a atins obiectivul măsurii, în condiţiile în care recurenta-pârâtă nu a detaliat şi nu a dovedit că, prin accesarea sprijinului financiar, s-au creat/simulat în mod artificial condiţiile impuse în Ghidul Solicitantului şi în legislaţia specifică, producându-se astfel o neregulă.

Astfel, a fost depăşit termenul prevăzut de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, faţă de momentul legal la care se consideră finalizată activitatea de organizare a verificării, astfel că procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 15.06.2015, întocmit în afara termenului pentru organizarea şi finalizarea controlului, este nelegal.

Totodată, pentru a exista o neregulă în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiarul, în speţă S.C. A. S.R.L. ar fi trebuit să se abată de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii.

4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esenţă, că:

- demararea activităţii de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare conform O.U.G. nr. 66/2011, când a fost aprobat formularul IRD 0.1 Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă la nivelul Agenţiei cu respectarea prevederilor H.G. nr. 875/2011, art. 9;

- perioada verificărilor efectuate de echipa de control a fost menţionată corect în Capitolul 1 alin. D din procesul-verbal de constatare nr. x/17.06.2015, încadrându-se în cele 90 zile conform art. 21 alin. (23);

- există atât elemente obiective, cât şi elemente subiective care indică premisele creării de condiţii artificiale pentru a beneficia de plăţi prin Măsura 312, prin actele administrative emise de către AFIR s-a respectat atât legislaţia comunitară, cât şi legislaţia naţională, toate considerentele CJUE menţionate în cauza C-343/12 fiind pe deplin aplicabile speţei.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 cu o acţiune îndreptată împotriva Deciziei nr. 30.583/18.08.2015 prin care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a respins contestaţia administrativă formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din data de 17.06.2015, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 1.138.587,00 RON.

Soluţionând cauza prima instanţă a respins acţiunea ca nefondată, motiv pentru care reclamanta a formulat prezentul recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 5) C. proc. civ., "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii", este nefondat. Acesta vizează neregularităţi de ordin procedural sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., care defineşte nulitatea ca fiind sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, fiind absolută, atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public, şi relativă, în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat.

Concret, s-a imputat primei instanţe faptul că a încălcat dreptul la apărare prin aceea că nu a admis cererea de amânare formulată de către avocat pentru termenul de judecată din data de 14.03.2017 şi principiul contradictorialităţii prin aceea că nu a comunicat înscrisurile noi depuse de pârâtă, astfel în mod nelegal nu a fost acordat un termen de judecată pentru pregătirea apărării.

Raportat la motivele invocate de recurent, Înalta Curte constată că nu există neregularităţi de ordin procedural care să fie sancţionate cu nulitatea.

Înalta Curte apreciază că nu au fost încălcate prevederile art. 221 alin. (1), art. 13 şi art. 14 C. proc. civ., în maniera în care a procedat prima instanţă la soluţionarea fondului cauzei. Astfel, din practicaua sentinţei nr. 35 din data de 14 martie 2017, se observă că a fost respinsă cererea de amânare formulată de reprezentantul convenţional al reclamantei, avocat B.. Pe de altă parte, respingând cererea de amânare, în mod corect, instanţa de fond a reţinut că potrivit dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 51/1995 avocatul are obligaţia de a se prezenta la toate termenele de judecată, iar din "coroborarea dispoziţiilor art. 139 alin. (6) şi art. 221 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat rezultă că atunci când este împiedicat să-şi desfăşoare serviciul profesional are obligaţia de a-şi asigura substituirea.".

Or, potrivit dispoziţiilor art. 222 C. proc. civ. amânarea judecării cauzei pentru lipsă de aparăre poate fi acordată numai în situaţii excepţionale, ori împrejurarea invocată de avocatul reclamantei vizând angajarea altor contracte de aistenţă juridică nu se circumscrie situaţiei de excepţie reglementată de dispoziţiile normative anterior citate.

Totodată, Înalta Curte reţine că prima instanţă a avut în vedere şi împrejurarea că la dosar au fost depuse de către pârâţi toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii actului administrativ contestat, însă nu se poate concluziona că recurentei-reclamante i-a fost încălcat dreptul la apărare în modalitatea în care prima instanţă a înţeles să instrumenteze dosarul la ultimul termen de judecată, în raport de faptul că au fost depuse exclusiv înscrisuri care emană de la reclamantă, dosar fond. Potrivit motivului de recurs reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, între Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fosta Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) şi S.C. A. S.R.L. a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x din 09.10.2012 având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile pentru implementarea proiectului "Construire Unitate de Producţie Peleţi".

Acest ajutor financiar nerambursabil se acordă în cadrul Schemei de ajutor de minimis aprobată prin O.M.A.D.R. nr. 567 din 2.09.2008 din care face parte şi Măsura 312 "sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi".

Conform Fişei Tehnice a Măsurii 312 din PNDR, obiectivul general al acesteia "vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale, prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului locurilor de muncă şia veniturilor adiţionale".

Prin Cererea de Finanţare beneficiarul proiectului şi-a propus în cadrul obiectivului de investiţie Construire Unitate de Producţie Peleţi, construirea unei clădiri cu o suprafaţă construită de 664,56 mp în Jud. Botoşani şi achiziţionarea unor utilaje, respectiv: o linie tehnologică pentru fabricat peleţi, unitate de sortare rumeguş de lemn, unitate de focare deşeuri de lemn, unitate de măcinarefăcătură de lemn, unitate focare resturi de la culturile agricole, unitate focare baloţi de paie, unitate ambalare, motovtivuitor, centrală termica, pompă submersibilă, stâlpi de iluminat autonom cu panouri fotovoltaice - 4 buc.

În baza Notei AFIR nr. 35.382 din data de 14.10.2014, echipa de control a verificat dacă în privinţa acestui contract de finanţare au fost create condiţii artificiale pentru a beneficia de sprijin şi a obţine astfel un avantaj.

În urma controlului, permis de O.U.G. nr. 66/2011, autoritatea publică a constatat că pentru contractul de finanţare x din 09.10.2012, s-au creat condiţii artificiale menite să asigure obţinerea finanţării FEADR. Mai precis s-a reţinut că există o serie de legături între beneficiarul finanţării şi o serie de entităţi juridice, legături care indică faptul că aceştia au acţionat concertat spre realizarea obiectivelor unei entităţi juridice unice şi în scopului eludării criteriilor de selecţie.

Conduita beneficiarilor constituie o încălcare a dispoziţiilor legale şi comunitare prin crearea unei situaţii artificiale care să eludeze prevederile legale.

Astfel, echipa de control a constatat următoarele:

- la data depuneri depunerii Cererii de Finanţare 2 beneficiari ai FEADR M 312 şi anume S.C. A. S.R.L. şi C. au acelaşi consultant şi anume S.C. D. S.R.L.;

- la data depunerii Cererii de Finanţare 3 beneficiari ai FEADR şi anume S.C. A. S.R.L., II C. şi S.C. E. S.R.L. au furnizat agenţiei aceeaşi adresă de mail şi anume: mihaeia_x@x.com;

- la data depunerii Cererii de Finanţare 2 beneficiari şi anume S.C. A. S.R.L. şi II C. au furnizat Agenţiei aceiaşi telefon de contact şi anume: x;

- terenul necesar investiţiei derulate de S.C. A. S.R.L. pe M 312 precum şi sediul profesional al II C. pe M 121, au fost obţinute de la S.C. F. S.R.L. cu asociaţi C. 50% şi G. 50%;

- Domnul G. este reprezentant legal şi administrator S.C. E. S.R.L. (acţionar 100% doamna C.) - beneficiar FEADR pe M 312 precum şi membru în comisia de evaluare a achiziţiei de servicii la S.C. A. S.R.L. -beneficiar FEADR pe M 312;

- Domnul G. creditează S.C. A. S.R.L.;

- Doamna C. creditează S.C. A. S.R.L.;

- Domnul G. are drept de semnătură la conturile S.C. A. S.R.L.;

- Conform formularului Specimen de semnătură H. valabil de la data de 14.06.2013 reiese faptul că domnul G. semnează pe acest formular în calitate de "administrator" al S.C. A. S.R.L. şi a dat drept de semnătură la contul bancar al societăţii doar persoanei G., administratora de drept conform RECOM, I. neavând nici un drept la contul respectiv pe perioada 14.06.2013 - 22.07.2014;

- În ceea ce priveşte sursa de finanţare pentru implementarea proiectului, din documentele analizate, rezultă din analiza extraselor de cont atât G. cât şi C. creditează S.C. A. S.R.L.:

- În urma analizei copiei contractului de credit x/2014 se constată că societatea S.C. A. S.R.L. este angajată în relaţii comerciale cu banca H. de către domnul G. în baza Procurii Speciale 1753/22.08.2013 semnând în numele Acţionarei unice I.;

- Conform documentului trimis de ONRC nr 3932/06.05.2015, acţionara 100 % a firmei S.C. A. S.R.L., I. a fost numită în funcţia de administrator începând cu data de 16.05.2011 de la înfiinţare pana atunci administratorul cu puteri depline fiind demnul G., care a fost revocat în data de 15.05.2011.

- Conform istoricului ONRC, I. deţine calitatea de asociat unic de la înfiinţarea societăţii, până în prezent, însă susţinerea financiara în derularea proiectului, cât şi suportul managerial este realizat de C. şi G..

- Având în vedere că Studiul de fezabilitate a fost întocmit la data de 06.05.2011 şi Cererea de Finanţare a fost înregistrată la Agenţie în data de 31.05.2011 concluzionăm că revocarea ONRC a domnului G. din calitatea de administrator în data de 16.05.2011 a avut ca scop neidentificarea legăturii acestuia cu S.C. A. S.R.L. la data instrumentării Cererii de finanţare de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (APDRP).

Autoritatea de management a concluzionat că aceste elemente, atât obiective cât şi subiective, sunt suficiente să demonstreze crearea condiţiilor artificiale pentru obţinerea finanţării şi existenţa unor legături cu alte societăţi create în scopului eludării criteriilor de selecţie.

Împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, reclamanta a formulat contestaţie administrativă, care a fost respinsă prin Decizia nr. 30583/18.08.2015 de comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, reţinându-se că reclamanta nu a reuşit să demonstreze remedierea neregulilor menţionate în procesul-verbal contestat.

Urmare a acestor verificări, autoritatea publică a reţinut faptul că există legături fizice, funcţionale şi de afacere între S.C. A. S.R.L., S.C. F. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. legături care conduc la suspiciunea că au fost create condiţii artificiale în scopul obţinerii ajutorului financiar nerambursabil şi al creării unui avantaj nejustificat care contravine obiectivelor schemei de ajutor, cele trei funcţionând de comun acord în scopul obţinerii de finaţare pentru mai multe proiecte desfăşurate în acelaşi timp.

Răspunzând punctual criticilor formulate de recurentă, subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prima susţinere se referă la faptul că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare respectă dispoziţiile art. 21 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011.

Susţinerea este nefondată având în vedere că potrivit dispoziţiilor anterior menţionat: "Termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activităţii de organizare a verificării, cu excepţiile prevăzute la alin. (25) şi (26)".

Aşadar, legiuitorul a stabilit un număr de 90 de zile, interval de timp înăuntrul căruia autoritatea de management este obligată, printr-o dispoziţie legală imperativă să efectueze şi să finalizeze controlul precum şi să emită procesul-verbal. Textul indicat face trimitere, ca moment de începere al curgerii termenului, la data finalizării activităţii de organizare a verificării, dată care este cea a Notei de descoperire a unei neregularităţi şi de fundamentare pentru desfăşurarea unui control IRD 0.1 Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă la nivelul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale nr. 18134/19.05.2015.

La aceeaşi dată, Directorul General al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a emis decizia de numire a echipei de control nr. 18134, dată ce semnifică demararea activităţii de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare conform O.U.G. nr. 66/2011, iar procesul-verbal de constatare a neregulilor a fost emis la data de 15.06.2015. Cum perioada verificărilor efectuate de echipa de control este sub termenul de de 30 de zile, nu poate fi reţinută susţinerea recurentei cum că procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare a fost întocmit cu încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011.

O altă critică a recurentei se referă la reţinerea greşită de către prima instanţă a creării condiţiilor artificiale pentru accesarea fondurilor nerambursabile, aşa cum sunt ele definite prin Regulamentul nr. 65/2011 şi a existenţei unei nereguli în sensul dinspoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, articol care a fundamentat actele a căror anulare se solicită în prezenta cauză, "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Conform unei jurisprudenţe constante a CJUE, între care şi decizia pronunţată în cauza C-434/12, Slancheva sila EOOD vs. Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia (Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03).

După ce CJUE în cauza C-434/12 a dat o interpretare obligatorie prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011, Comisia Europeană (CE), prin Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a venit în sprijinul autorităţilor naţionale, prin transmiterea către acestea a unui document intitulat "Identificarea fraudei. Nota directoare pentru auditori, Subiect - Crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii" (dosar).

Astfel, pentru a ajuta autorităţile naţionale să identifice condiţiile artificiale, în introducerea Notei directoare sunt prezentate câteva astfel de situaţii, dintre care amintim: respingerea unei cereri de finanţare depusă în cadrul măsurii 121, caz în care cea de-a doua cerere va fi depusă în cadrul măsurii 312, sau crearea de către proprietarii unei entităţi, care a beneficiat deja de fonduri, a unei noi entităţi, controlate, direct sau indirect, de proprietarii beneficiarului iniţial, urmată de accesarea de fonduri de către cea de-a doua entitate, echipamentele astfel achiziţionate fiind însă destinate să servească exclusiv intereselor financiare ale beneficiarului iniţial.

S-a mai arătat că, în primul rând, în ceea ce priveşte elementul obiectiv, trebuie amintit că, în temeiul considerentului (46) al Regulamentului nr. 1698/2005, schema de sprijinire a dezvoltării rurale prin FEADR urmăreşte în special să ajute "pentru diversificarea activităţilor, favorizând activităţile neagricole, precum şi pentru dezvoltarea altor sectoare decât agricultura, pentru promovarea ocupării forţei de muncă [...] şi pentru realizarea de investiţii care să facă zonele rurale mai atractive în scopul inversării tendinţei de declin economic şi social şi de depopulare a zonelor rurale".

În al doilea rând, în ceea ce priveşte elementul subiectiv, revine instanţei naţionale sarcina să stabilească conţinutul şi semnificaţia reale ale cererii de finanţare în litigiu (Halifax şi alţii, C-255/02). Astfel, fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanţa menţionată pentru a stabili caracterul artificial al creării condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică şi/sau personală dintre persoanele implicate în operaţiunea de investiţii respectivă. Existenţa acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni, care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiţi investitori candidaţi la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridică şi/sau personală între aceste proiecte (Hotărârea Vonk Dairy Products, punctul 33).

În concluzie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

În cauza de faţă, din probele administrate atât în procedura administrativă, cât şi în procedura judiciară a rezultat, între altele, că:

- prin contractul de finanţare nr. x/12.07.2010 S.C. E. S.R.L. reprezentată prin administrator G. i s-a acordat o finanţare nerambursabilă, din fondurile FEADR de maxim 1.229.163 RON;

- la data de 28.04.2011 S.C. A. S.R.L. prin administrator G. angajează servicii de consultanţă în domeniul investiţiei şi administrarea contractului de execuţie cu S.C. D. S.R.L. (34 - 35 dosar). Este necontestat de reclamantă faptul că aceeaşi societate de consultanţă prestează servicii şi pentru C.;

- la data de 06.05.2011 S.C. A. S.R.L. prin administrator G. întocmeşte studiul de fezabilitate necesar obţinerii împrumutului nerambursabil;

- la data de 16 05.2011 este înlocuit administratorul S.C. A. S.R.L., atribuţiile lui G. fiind preluate de I. . Conform Certificatului nr. x/06.05.2015 emis de ONRC Botoşani, acţionara 100 % a firmei S.C. A. S.R.L., I. a fost numită în funcţia de administrator începând cu data de 16.05.2011 de la înfiinţare pana atunci administratorul cu puteri depline fiind demnul G., care a fost revocat în data de 15.05.2011. Conform istoricului ONRC, I. deţine calitatea de asociat unic de la înfiinţarea societăţii, până în prezent, însă susţinerea financiara în derularea proiectului, cât şi suportul managerial este realizat de C. şi G.;

- Ulterior schimbării administratorului, I. împuterniceşte pe G. prin procura autentificată sub nr. x/22.08.2014 de BNP J. să o reprezinte în scopul contractării unui credit şi constituirii unei garanţii imobiliare . De asemeni, conform formularului Specimen de semnătură H. valabil de la data de 14.06.2013 reiese faptul că domnul G. semnează pe acest formular în calitate de "administrator" al S.C. A. S.R.L. şi a dat drept de semnătură la contul bancar al societăţii doar persoanei G., administratora de drept conform RECOM, I. neavând nici un drept la contul respectiv pe perioada 14.06.2013 - 22.07.2014;

- G. şi C. creditează S.C. A. S.R.L. conform extraselor de cont aflate la dosar.

Situaţia anterior menţionată coroborată cu alte elemente, respectiv: consultant comun, adrese de email comune, număr de telefon comun, faptul că G. este reprezentant legal şi administrator pentru S.C. E. S.R.L. (beneficiar FEADR M312), terenul afferent investiţiei S.C. A. S.R.L. a fost procurat de la S.C. F. S.R.L. (asociaţi G. şi C.), G. face diverse viramente bancare în contul S.C. A. S.R.L., componenţa comisiei de licitaţie pentru angajarea contractului de consultanţă arată incidenţa în crearea unor condiţii artificiale în scopul de a obţine nejustificat finanţare din fondurile europene.

Aşa fiind, concluzia creării condiţiilor artificiale a rezultat din analiza coroborată a relaţiilor existente între recurenta beneficiară a finanţării nerambursabile şi celelalte societăţi comerciale menţionate expres atât în actele administrative atacate cât şi în sentinţa recurată.

În acest context, motivarea actelor administrative contestate şi documentaţia care a stat la baza acestora oferă suficiente elemente care, corelate între ele, conduc la concluzia că societăţile au fost înfiinţate artificial, acţionarii unici şi administratorii au creat toate condiţiile necesare pentru accesarea sprijinului financiar nerambursabil.

Susţinerea recurentei-reclamante în sensul că nu există "neregulă" în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 este neîntemeiată.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, în forma în vigoare la data emiterii notei contestate neregula este "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate pe baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului, ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale, printr-o sumă plătită necuvenit."

În sensul art. 1 alin. (2) Regulamentul nr. 2988/1995:

"abatere" reprezintă "orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea - fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".

În mod similar, în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 "neregularitate" înseamnă "orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".

În mod corespunzător, O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător definea "neregula" drept, orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

Este adevărat că toate aceste definiţii includ elementul producerii unui efect vătămător asupra bugetului Uniunii Europene sau asupra fondurilor naţionale corespunzătoare, efect constând în existenţa unui impact financiar deja produs sau doar potenţial, dar nu se poate reţine în cauză că acest element definitoriu nu este îndeplinit, de vreme ce au fost create condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării nerambursabile.

Prin urmare, aşa cum corect a reţinut şi judecătorul fondului, deşi indicatorii fizici, juridici şi contabili prezentaţi de autoritatea pârâtă, analizaţi individual nu reprezintă neapărat o neregulă, prin interconectarea anumitor elemente aparent independente şi legale rezultă că proiectul din speţă este coordonat de către o altă persoană decât cea în numele căreia s-a semnat contractul de finanţare, datorită faptului că adevăratul beneficiar, G., era neeligibil pentru accesarea finanţării în cadrul măsurii de sprijin în principal pentru că are deja proiecte în implementare.

Or, existenţa neregulii conduce implicit la existenţa unui prejudiciu, fără să fie necesar să se probeze producerea lui.

Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost corect şi amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

7. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente şi în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Vlăsineşti împotriva sentinţei nr. 35 din data de 14 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Vlăsineşti împotriva sentinţei nr. 35 din data de 14 martie 2017 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 februarie 2020.