Challenge to discrimination sanction: omission to join complainant and failure to assess discriminatory job requirement
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court admitted the appeal of the local mayor’s institution, quashed the lower court’s judgment, and remanded the case for a new hearing, effectively overturning the previous dismissal of the action. The dispute concerned the annulment of a decision by the National Council for Combating Discrimination, which had fined the institution for publishing a job advertisement that required medium-level Hungarian language skills for a legal advisor position, an act alleged to constitute discrimination. The lower court had rejected the challenge by focusing on the subsequent judicial annulment of the underlying city council resolution, without addressing the procedural requirement to join the original complainant as a party or substantively analyzing the existence of the discriminatory fact at the time the sanction was issued. Relying on Article 483(3) and Articles 496–497 of the Civil Procedure Code, read in conjunction with Article 20(9) of Ordinance No. 137/2000 and Law No. 554/2004, the Supreme Court found that the first instance failed to properly examine the merits regarding the legality of the sanction and the procedural regularity of the parties involved.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (4) din C. proc. civ, art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 22 alin. (5) din C. proc. civ, art. 20 alin. (9) din O.U.G. nr. 137/2000, art. 161 din Legea nr. 554/2004, art. 497 alin. (1) din C. proc. civ; Challenge to discrimination sanction: omission to join complainant and failure to assess discriminatory job requirement: The dispute concerned the annulment of a decision by the National Council for Combating Discrimination, which had fined the institution for publishing a job advertisement that required medium-level Hungarian language skills for a legal advisor position, an act alleged to constitute discrimination. The lower court had rejected the challenge by focusing on the subsequent judicial annulment of the underlying city council resolution, without addressing the procedural requirement to join the original complainant as a party or substantively analyzing the existence of the discriminatory fact at the time the sanction was issued. Relying on Article 483(3) and Articles 496–497 of the Civil Procedure Code, read in conjunction with Article 20(9) of Ordinance No. 137/2000 and Law No. 554/2004, the Supreme Court found that the first instance failed to properly examine the merits regarding the legality of the sanction and the procedural regularity of the parties involved.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural basis cited in the dispositive for admitting the appeal.
Procedural rule cited in the dispositive for quashing the lower court's judgment and remanding the case.
Legal basis cited in the dispositive defining the scope of the appeal review as the application in the operative order.
Full text
Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
I. Procedura în faţa primei instanţe
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 11 iulie 2018, reclamanta Instituţia Primarului Municipiului Satu-Mare a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, "admiterea excepţiei lipsei calităţii de contravenient a Instituţiei Primarului Municipiului Satu-Mare" şi anularea Hotărârii nr. 218/06.06.2018 emise de pârât.
În sedinţa publică din data de 16.10.2018, instanţa a unit cu fondul cauzei excepţia lipsei calităţii de contravenient a Instituţiei Primarului Municipiului Satu-Mare, conform art. 248 alin. (4) din C. proc. civ.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 166/CA/2018 - P.I. din 30 octombrie 2018, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii de contravenient a Instituţiei Primarului Municipiului Satu-Mare şi a respins cererea în contencios administrativ formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că instituţia recurentă este cea care a publicat anunţul, iar pe fond a avut în vedere anularea parţială, prin hotărâre judecătorească definitivă, a hotărârii consiliului municipal în baza căreia s-a publicat anunţul.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei nr. 166/CA/2018 - P.I. din 30 octombrie 2018 a declarat recurs reclamanta Instituţia Primarului Municipiului Satu-Mare, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.
În motivarea recursului, recurenta a arătat, în esenţă, că instanţa de fond a respins acţiunea reţinând în mod eronat că fapta discriminatorie a Instituţiei Primarului municipiului Satu-Mare o reprezintă anunţul de organizare concursului în vederea ocupării pe durată nedeterminată a postului vacant corespunzător funcţiei contractuale de consilier juridic din aparatul permanent de lucru al Consiliului Local al Municipiului Satu-Mare, anunţ care cuprindea condiţia specifică de participare referitoare la capacitatea de exprimare (scris, citit, vorbit) cel puţin de nivel mediu în limba maghiară.
A arătat recurenta că anunţul a fost publicat ca urmare a adoptării de către Consiliul Local al Municipiului Satu-Mare a Hotărârii nr. 144/29.06.2017 şi în respectarea prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora "Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, o decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; (...)."
A susţinut, de asemenea, că dispoziţiile art. 48 alin. (2) şi art. 115 alin. (3), coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 prevăd că hotărârile consiliului local se comunică obligatoriu primarului pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiei de punere în aplicare a hotărârilor respective, acesta fiind motivul pentru care Instituţia Primarului a fost cea care a afişat anunţul pentru organizarea concursului.
Totodată, recurenta a precizat că, prin hotărârea contestată, Colegiul Director al CNCD a constatat existenţa unei fapte de discriminare prin impunerea cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea unui post de consilier juridic în cadrul Aparatul permanent de lucru al Consiliului Local al Municipiului Satu Mare".
Or, Aparatul permanent de lucru al Consiliului Local nu face parte din cadrul Instituţiei Primarului, astfel că subiect activ al presupusei fapte contravenţionale nu poate fi Primarul Municipiului Satu-Mare, câtă vreme nu el a emis actul discriminatoriu.
II. Procedura în faţa instanţei de recurs
Intimatul nu a formulat întâmpinare în cauză.
În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.
III. Analiza motivelor de casare
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat exclusiv în limitele şi pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.
Cu titlu preliminar, se reţine că, potrivit art. 22 alin. (5) din C. proc. civ., "judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut", această pronunţare implicând, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, obligaţia de a analiza fiecare capăt de cerere, precum şi apărările formulate de părţi, pe baza probelor administrate, în vederea stabilirii corecte a situaţiei de fapt şi cu aplicarea corespunzătoare a normelor şi principiilor de drept incidente.
În speţă, prin cererea de chemare în judecată s-au formulat critici de nelegalitate a hotărârii CNCD, atât cu privire la persoana în sarcina căreia s-a reţinut săvârşirea faptei de discriminare, cât şi cu privire la inexistenţa faptei de discriminare.
Or, potrivit art. 20 alin. (9) din O.U.G. nr. 137/2000, acţiunile în anularea hotărârilor CNCD se soluţionează în condiţiile prevăzute de ordonanţă, completate cu cele ale Legii nr. 554/2004.
Cu toate acestea, Înalta Curte constată că prima instanţă nu a pus în discuţie, în stabilirea cadrului procesual, potrivit art. 161 din Legea nr. 554/2004, introducerea în cauză a petentului A., care a formulat sesizarea şi care fusese citat în procedura administrativă, deşi litigiul nu viza exclusiv sancţiunea amenzii.
De asemenea, din considerentele sentinţei nu rezultă analiza proprie pe care judecătorul fondului ar fi trebuit să o facă în ceea ce priveşte legalitatea şi temeinicia Hotărârii nr. 218/06.06.2018 emisă de CNCD din perspectiva existenţei faptei de discriminare sesizate (publicarea unui anunţ de concurs ce cuprinde cerinţe discriminatorii).
Astfel, fără temei prima instanţă s-a limitat să reţină ca fiind determinantă o împrejurare ulterioară datei pretinsei fapte de discriminare, datei sesizării faptei şi datei emiterii hotărârii CNCD, respectiv anularea prin hotărâre judecătorească a Hotărârii nr. 144/29.06.2017 a Consiliului Municipiului Satu-Mare care a stat la baza publicării anunţului.
Faţă de aceste împrejurări, având în vedere dispoziţiile art. 483 alin. (3), în conformitate cu care "recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", precum şi prevederile art. 497 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora instanţa supremă, în caz de casare, trimite cauza spre o nouă judecată instanţei care a pronunţat hotărârea recurată, Înalta Curte - constatând că prima instanţă în mod greşit nu a intrat în cercetarea fondului acţiunii în ceea ce priveşte aspectele expuse mai sus - apreciază recursul ca fiind fondat în limitele arătate, urmând să caseze sentinţa şi să trimită cauza spre rejudecare în fond aceleiaşi instanţe.
IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
În baza dispoziţiilor art. 496 şi art. 497 raportate la art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de reclamanta Instituţia Primarului Municipiului Satu-Mare împotriva sentinţei nr. 166/CA/2018 - P.I. din 30 octombrie 2018 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată.
Trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2021.