Extraordinary appeal barred where appellate court already adjudicated statute of limitations despite constitutional reform of interruption rules

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

A. Prin sentinţa penală nr. 131 din 27 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia Penală, cu privire la inculpatul A., s-au dispus pe latură penală următoarele:

(...)

2) În temeiul art. 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A. în infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 317 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 318 alin. (1) şi alin. (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 320 alin. (1) Cod cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 323 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 48 raportat la art. 327 alin. (1) şi alin. (3) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 48 raportat la art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 - 39 C. pen. şi a art. 5 C. pen..

2. 1 În temeiul art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

2.2 În temeiul art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 66 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

2.3 În temeiul art. 48 raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune.

În baza art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

2.4 În temeiul art. 48 raportat la art. 317 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la falsificarea de instrumente oficiale.

2.5 În temeiul art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri oficiale

2.6 În temeiul art. 48 raportat la art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la participaţie improprie la fals intelectual.

2.7 În temeiul art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la fals intelectual.

2.8 În temeiul art. 48 raportat la art. 318 alin. (1) şi alin. (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a instrumentelor false.

2.9 În temeiul art. 48 raportat la art. 323 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la uz de fals.

2.10 În temeiul art. 48 raportat la art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri oficiale

2.11 În temeiul art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

2.12 În temeiul art. 48 raportat la art. 327 alin. (1) şi alin. (3) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals privind identitatea.

În temeiul art. 38 - art. 39 alin. (1) lit. b) cu aplicarea art. 5 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu, de 1/3 din restul pedepselor aplicate, respectiv 5 ani închisoare, inculpatul executând în final pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.

În baza art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 72 C. pen., s-a dispus deducerea perioadei reţinerii şi a arestării preventive a inculpatului A. de la data de 02.09.2010 la 28.02.2011, respectiv de la 14.03.2011 la 11.08.2011.

B. Prin decizia penală nr. 294/A din data de 9 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2016, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de apelanţii inculpaţi B., C., A., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., precum şi de apelanta parte responsabilă civilmente Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 131 din data de 27 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa apelată în ceea ce-l priveşte pe apelantul inculpat A., după cum urmează:

Pe latură penală, s-a constatat:

- Intervenirea prescripţiei răspunderii penale pentru:

· fapta prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 5 C. pen. (Agenţia Z. Chitila - împrumutul de 180.000 euro);

· fapta prevăzută de art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

· fapta prevăzută de art. 48 rap. la art. 323 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

· fapta prevăzută de art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

S-a stabilit o nouă pedeapsă rezultantă de executat ca efect al soluţiilor de încetare a procesului penal dispuse în cauză ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

- Pe latura civilă a cauzei, a fost desfiinţată sentinţa penală, în ceea ce priveşte:

· Greşita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă AA..

· Greşita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă BB.

· Greşita obligare la plata despăgubirilor către partea civilă S.C. CC. S.R.L..

· Greşita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă DD.

· Greşita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă EE.

· Greşita obligare la plata daunelor materiale către partea civilă FF..

Reţinând cauza pentru rejudecare, în sensul celor arătate anterior, pe fondul cauzei a dispus următoarele, cu privire la apelantul inculpat A.:

Pe latura penală a cauzei:

A descontopit pedepsele aplicate pe care le-a repus în individualitatea lor respectiv:

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) cu aplicarea art. 5 C. pen. (pct. 2.1);

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 5 C. pen. (Agenţia Z. Chitila - împrumutul de 180.000 euro - pct. 2.2 din sentinţă);

- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 48 raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.3);

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la falsificarea în formă continuată a instrumentelor oficiale, prevăzută de art. 48 raportat la art. 317 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.4);

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen. (pct. 2.5);

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la participaţie improprie la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 48 raportat la art. 52 alin. (2) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.6);

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 52 alin. (2) raportat la art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.7);

- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de complicitate la folosirea instrumentelor false, prevăzută de art. 48 raportat la art. 318 alin. (1) şi alin. (2) cu aplicarea art. 35 alin. (1) cu aplicarea art. 5 C. pen. (pct. 2.8);

- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la uz de fals, prevăzută de art. 48 rap. la art. 323 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.9);

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 48 raportat la art. 320 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.10);

- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.11);

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de complicitate la fals privind identitatea, prevăzută de art. 48 raportat la art. 327 alin. (1) şi alin. (3) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.12) şi a înlăturat sporul.

În temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 5 C. pen. (Agenţia Z. Chitila - împrumutul de 180.000 euro - pct. 2.2 din sentinţă);

- infracţiunea prevăzută de art. 320 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen. (pct. 2.5);

- infracţiunea prevăzută art. 48 rap. la art. 323 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen. (pct. 2.9);

- infracţiunea prevăzută de art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.11).

În temeiul art. 38 - art. 39 alin. (1) lit. b) cu aplicarea art. 5 C. pen., i-a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea din restul pedepselor principale aplicate prin sentinţă, respectiv de 5 ani închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate, respectiv 3 ani şi 4 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 8 ani şi 4 luni închisoare.

Au fost menţinute pedepsele complementare şi accesorii.

S-a dispus deducerea perioadei reţinerii şi a arestării preventive a inculpatului A. de la data de 02.09.2010 la 28.02.2011, respectiv de la 14.03.2011 la 11.08.2011 (...).

Au fost menţinute toate celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate, ce nu sunt contrare deciziei.

Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de apel, a reţinut cu privire la situaţia juridică a inculpatului A., în esenţă, următoarele:

Starea de fapt privind participarea şi implicarea acestui inculpat în comiterea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată a fost corect reţinută de prima instanţă.

S-a menţionat că inculpatul este nepotul lui E. şi a fost căsătorit cu inculpata I..

Deşi în declaraţia dată în faţa instanţei de apel a negat implicarea în valorificarea frauduloasă a imobilelor indicate la pct. 5, 6, 7, 8 şi 11 sau în obţinerea ilegală a creditului în sumă de 180.000 RON de la Z. - Agenţia Chtila - fapta de la pct. 3, Înalta Curte a reţinut că inculpatul a recunoscut, totuşi, că îl cunoaşte pe GG., susţinând că a avut cu acesta numai relaţii în cadrul cărora l-a împrumutat cu diferite sume de bani.

Instanţa de apel a constatat, însă, că implicarea inculpatului în comiterea infracţiunilor de la punctele arătate anterior este dovedită cu totalitatea probelor administrate în cauză, astfel cum au fost menţionate la fiecare în parte.

Întrucât, însă, faptele descrise la pct. 3 au fost comise, în ceea ce-l priveşte pe A., la data de 11.07.2007, odată cu perfectarea contractului de ipotecă în baza căruia acest inculpat şi soţia sa de la acea dată, inculpata I. au obţinut creditul respectiv, s-a constatat de către instanţa de apel că a intervenit prescripţia răspunderii penale, pentru toate infracţiunile reţinute în raport cu acel imobil, împrejurare în raport de care s-a dispus încetarea procesului penal.

Referitor la celelalte infracţiuni, s-a mai precizat în cuprinsul deciziei instanţe de apel că, în afară de infracţiunile de la punctele arătate anterior, inculpatul A., alături de E. şi de GG., a fost implicat în comiterea mai multor infracţiuni (punctele 12, 13, 21, 24, 30 şi 32 descrise în rechizitoriu).

De asemenea, s-a arătat că ultimul act material în cadrul grupului organizat a fost comis la data de 12.05.2009 cu ocazia încheierii procurii autentificate în baza încheierii cu nr. 788 a BNP HH., procură prin care partea vătămată II. a fost substituită în faţa notarului public de inculpatul JJ. care a prezentat o carte de identitate falsificată, procurată de membrii grupului infracţional.

Raportat la această dată, instanţa de apel a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale, astfel cum este reglementat de art. 154 C. pen., coroborat cu dispoziţiile art. 155 alin. (4) C. pen., nu este împlinit.

Ca atare, s-a apreciat că apelul inculpatului pe latura penală este fondat doar în parte.

În ceea ce priveşte celelalte infracţiuni reţinute în cauză, instanţa de apel a considerat că pedepsele aplicate inculpatului au fost just individualizate, sens în care le-a menţinut.

Referitor la latura civilă a cauzei, s-a menţionat că apelul inculpatului A. este fondat, pentru aceleaşi considerente ca şi apelul inculpatului E., reţinându-se de către Înalta Curte greşita obligare a acestuia la plata despăgubirilor civile către partea civilă AA., partea civilă BB., partea civilă S.C. CC. S.R.L., partea civilă DD., partea civilă EE., partea civilă FF..

Prin cererea contestatorului A. şi înregistrată pe rolul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 26.09.2019, acesta a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 294/A din data de 09 noiembrie 2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2016.

Condamnatul şi-a întemeiat cererea pe cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., susţinând, în esenţă, că instanţa de apel nu a fost compusă conform legii, făcând referire la decizia Curţii Constituţionale nr. 417/03.07.2019 privind completele specializate de 3 judecători.

Prin încheierea din data de 16 octombrie 2019 Înalta Curte, faţă de normele de competenţă prevăzute de art. 44 din C. proc. pen.,a dispus acordarea unui termen de judecată la data de 19.10.2019 la Completul 2 în vederea discutării reunirii cererii la cauza nr. 1765/2/2019 având ca obiect contestaţia în anulare formulată de contestatorul E. împotriva deciziei penale nr. 294/A din 09.11.2018.

Prin încheierea din data de 29 octombrie 2019 pronunţată de Înalta Curte, secţia Penală, completul învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2019 a respins cererea de reunire a dosarului nr. x/2019 la dosarul nr. x/2019 şi a dispus trimiterea dosarului la Completul 3.

La termenul de judecată din 13 noiembrie 2019, cu ocazia dezbaterilor asupra admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, contestatorul A., prin apărător ales, a precizat că îşi întemeiază contestaţia în anulare pe cazul prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen., susţinând că pentru una din faptele pentru care a fost condamnat există probe cu privire la împlinirea termenului de prescripţie la momentul pronunţării deciziei din apel.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2019, Înalta Curte a admis, în principiu, contestaţia în anulare declarată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 294/A din data de 09 noiembrie 2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2016 şi a stabilit termen pentru judecarea pe fond a contestaţiei în anulare la data de 15 ianuarie 2020, cu citarea contestatorului A..

Examinând contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că este nefondată, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac mixtă, de anulare, prin efectul pe care îl produce - de a repune cauza în etapa judecăţii - pentru cazurile prevăzute de art. 426 lit. a), c), d), e), f), g) şi h), constând în nerespectarea procedurii de judecată în apel şi în nerespectarea unor dispoziţii legale sancţionate cu nulitate absolută, în timp ce pentru motivele prevăzute de art. 426 lit. b) şi i), care privesc fondul cauzei, este o cale de atac de retractare, deoarece în aceste din urmă cazuri, instanţa care a pronunţat hotărârea atacată este chemată să revină asupra ei şi să dea o altă soluţie corespunzătoare pe fond.

De asemenea, reglementarea cazurilor de contestaţie în anulare s-a realizat prin încadrarea acestei căi de atac extraordinare într-un cadru legal strict care să fie în măsură să garanteze respectarea autorităţii de lucru judecat.

Potrivit art. 426 lit. b) din C. proc. pen., se poate face contestaţie în anulare atunci când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.

Potrivit art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., încetarea procesului penal se pronunţă în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j), unul dintre acestea fiind cel când "a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică".

Conform art. 154 (1) lit. d) din C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;

(2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act.

Conform art. 155 alin. (1), (2) şi 4 din C. pen.:

(1) Cursul termenului de prescripţie răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie. (...)

(3) Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite împlinite oricâte întreruperi ar interveni.

Analizând motivele contestatorului A., se constată că acesta a susţinut, în esenţă, că termenul de prescripţie specială a răspunderii penale de 10 ani s-a împlinit, în cazul său, pentru infracţiunile prevăzute de art. 244 din C. pen.

Înalta Curte urmează să examineze motivele invocate de contestator în raport de considerentele Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale şi ale Deciziei 10/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Incidenţa Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale (Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 25 iunie 2018).

Prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituţională, impunându-se necesitatea stabilirii unui termen de decădere a organelor judiciare din dreptul de tragere la răspundere penală a inculpatului, termen care să aibă o durată previzibilă pentru acesta, reglementarea actuală fiind de natură să încalce principiul legalităţii incriminării şi pedepsei, principiu ce are în vedere nu doar norma de incriminare, ci şi mecanismele prin intermediul cărora presupusul autor al faptei este informat cu privire la persistenţa în timp a efectelor sociale ale faptelor sale.

Din considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018 (paragraful 31), se desprinde concluzia că, în prezent, în interpretarea art. 155 alin. (1) din C. pen., cauza de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale constând în îndeplinirea unor acte de procedură îşi produce efectele numai în cazul actelor de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicate suspectului sau inculpatului.

Cu alte cuvinte, soluţia legislativă ce este în concordanţă cu dispoziţiile Constituţiei este aceea că întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale se poate realiza doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat persoanei care are în cauză calitatea de învinuit sau inculpat.

Or, în cauză, cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina sa (săvârşite în perioada 2005-2009), contestatorul A. a fost notificat, în mod oficial, prin ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penale nr. 2060D/P/2009 din 02.09.2010 şi nr. 2262D/P/2009 din 14.03.2011, momente la care, cursul termenului general de prescripţiei s-a întrerupt.

Incidenţa Deciziei 10/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (Monitorul Oficial, Partea I nr. 392 din 25 mai 2017).

Înalta Curte notează că prin decizia nr. 10/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat că, "în interpretarea dispoziţiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., instanţa care soluţionează contestaţia în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa cauzei de încetare a procesului penal".

În considerentele deciziei menţionate, instanţa supremă a arătat, cu referire la cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen. că acesta "se întemeiază exclusiv pe modul viciat al instanţei de apel de a judeca şi nu pe modul în care aceasta a examinat şi motivat neincidenţa cazului de încetare a procesului penal. Numai în situaţia în care instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra cauzei de încetare a procesului penal - pentru care existau la dosar probele necesare care conduceau la soluţia de încetare a procesului penal - se poate constata o eroare de procedură, adică o nepronunţare imputabilă instanţei care, prejudiciind interesele legitime ale părţii, îi dă dreptul să formuleze contestaţie în anulare".

De asemenea, s-a mai menţionat că, "rezultă cu claritate că poate fi introdusă contestaţie în anulare doar pentru încălcări ale legii de procedură, iar când aceasta este întemeiată pe prevederile art. 426 lit. b) din C. proc. pen., doar atunci când instanţa a pronunţat o soluţie de condamnare, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal (...).

A interpreta altfel acest caz de contestaţie în anulare ar însemna transformarea contestaţiei în anulare, ca şi cale extraordinară de atac, într-un apel deghizat, permiţându-se, contrar legii, pronunţarea unei soluţii diametral opuse, exclusiv pe baza unei interpretări diferite date aceloraşi elemente avute în vedere de instanţa de apel, de către judecători din cadrul aceleiaşi instanţe.

O nouă analiză a fondului cauzei poate fi dispusă, exclusiv, în ipoteza în care în cadrul contestaţiei în anulare apar elemente noi circumscrise unei erori de procedură a instanţei de apel, pornindu-se, în mod obligatoriu, de la principiul prezumţiei legalităţii hotărârilor judecătoreşti.

Ca atare, orice aspect care a fost pus în discuţia părţilor de către instanţa de apel şi cu privire la care s-a pronunţat definitiv constituie o chestiune care intră în puterea lucrului judecat, neputând fi invocată ca şi caz de contestaţie în anulare".

Aplicând în speţă consideraţiile expuse anterior, obligatorii în raport de dispoziţiile imperative ale art. 477 alin. (3) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că instanţa de apel a analizat în decizia penală atacată, la filele x, aspectele referitoare la împlinirea termenelor de prescripţie a răspunderii penale în cazul inculpatului A..

Prin urmare, verificarea susţinerilor contestatorului A. referitoare la împlinirea termenului de prescripţiei a răspunderii penale ar echivala cu o nouă analiză a fondului cauzei pe acest aspect, contrar deciziei nr. 10/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Deşi instanţa de apel nu a calculat explicit, în considerentele deciziei penale, termenul de prescripţiei a răspunderii penale decât în cazul infracţiunilor pentru care acest termen s-a împlinit (fapta descrisă la pct. 3 din rechizitoriu), această împrejurare nu echivalează cu lipsa analizei incidenţei cauzei de încetare a procesului penal reprezentată de prescripţia răspunderii penale, cum în mod eronat a susţinut contestatorul A.. Or, este evident că instanţa de apel a analizat incidenţa prescripţiei în raport de infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, dispunând încetarea procesului penal în situaţiile în care termenul de prescripţiei al răspunderii penale a fost împlinit, respectiv pentru:

- fapta prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 5 C. pen. (Agenţia Z. Chitila - împrumutul de 180.000 euro - pct. 2.2 din sentinţă);

- fapta prevăzută de art. 320 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., (pct. 2.5 din sentinţă);

- fapta prevăzută de art. 48 rap. la art. 323 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen. (pct. 2.9 din sentinţă);

- fapta prevăzută de art. 322 cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen. (pct. 2.11 din sentinţă).

Mai mult, în considerentele deciziei din apel, instanţa a reţinut că ultimul act material în cadrul grupului organizat a fost comis la data de 12.05.2009 cu ocazia încheierii procurii autentificate în baza încheierii cu nr. 788 a BNP HH., procură prin care partea vătămată II. a fost substituită în faţa notarului public de inculpatul JJ. care a prezentat o carte de identitate falsificată, procurată de membrii grupului infracţional, împrejurare în raport de care, instanţa de apel a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale, astfel cum este reglementat de art. 154 coroborat cu art. 155 alin. (4) C. pen., nu este împlinit.

Prin urmare, criticile contestatorului cu privire la împlinirea termenului de prescripţie pentru unele dintre faptele pentru care a fost condamnat, nu mai pot fi analizate în prezentul cadru procesual, fiind deja analizate de instanţa de apel, aşa încât o reexaminare a deciziei penale pe acest aspect nu mai este posibilă, solicitările contestatorului neputând fi circumscrise unor erori de procedură a instanţei de apel, astfel cum se arată în considerentele deciziei nr. 10/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare declarată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 294/A din data de 9 noiembrie 2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2016.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 157 RON, va rămâne în sarcina statului.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare declarată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 294/A din data de 9 noiembrie 2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2016.

Obligă contestatorul la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 157 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 12 februarie 2020.