Cassation limits on penalty individualization and simplified procedure exclusion in cases involving life-imprisonable offenses

Prin Sentinţa penală nr. 174 din data de 30 octombrie 2017 pronunţată de Tribunalul Botoşani s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 386 C. proc. pen., au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile formulate de inculpaţii A. şi B. privind schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor pentru care aceştia au fost trimişi în judecată, din infracţiunile de "omor" prevăzută şi pedepsită de art. 188 alin. (1) C. pen. şi "tentativă de omor" prevăzută şi pedepsită de art. 32 raportat la art. 188; art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen., în infracţiunile de "ucidere din culpă" prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen. şi "vătămare corporală din culpă" prevăzută şi pedepsită de art. 196 alin. (1) şi (3) C. pen.

Au fost condamnaţi inculpaţii: A. şi B. pentru săvârşirea infracţiunilor de; omor prevăzută şi pedepsită de art. 188 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (1) C. pen. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la câte o pedeapsă de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de câte 2 ani (victima C.); tentativă la infracţiunea de omor calificat prev. şi ped. de art. 32 rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (1) C. pen. 396 alin. (10) C. proc. pen., la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de câte 2 ani (părţi civile D., E., F. - în prezent decedat - şi G.); conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prev. şi ped. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (1) C. pen. 396 alin. (10) C. proc. pen. la câte o pedeapsă de 1 an închisoare; împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice prev. şi ped. de art. 339 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (1) C. pen. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 38 şi 39 alin. (1) lit. b); art. 45 C. pen., i s-a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea, de câte 5 (cinci) ani închisoare, la care s-a adăugat câte un spor de o treime de 22 (douăzeci şi două) luni din totalul celorlalte pedepse, fiecare inculpat va executa câte o pedeapsă rezultantă de 6 (şase) ani şi 10 (zece) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe câte o durată de 2 (doi) ani.

S-a făcut aplicarea art. 65 alin. (1) şi art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pentru fiecare dintre inculpaţi.

În temeiul art. 72 C. pen., s-au computat din pedepsele aplicate inculpaţilor duratele reţinerilor de 24 de ore din data de 02 mai 2016 şi ale arestărilor preventive cuprinse în intervalele 03 mai 2016 - 29 iulie 2016.

În temeiul art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-au revocat măsurile preventive ale controlului judiciar luate împotriva celor doi inculpaţi prin Încheierea nr. 85 din 29 iulie 2016 a Curţii de Apel Suceava, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, cât şi prin Ordonanţa nr. x/P/2016 din 11 august 2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani (cu privire la inculpatul A.), revocările fiind executorii conform art. 399 alin. (4) C. proc. pen.

În temeiul art. 7 rap. la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţi, în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 19 rap. la art. 397 C. proc. pen. art. 2223; art. 2224 alin. (2) C. civ. art. 1357; art. 1391 alin. (2) C. civ. art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 136/1995, cât şi în temeiul Normei nr. 23/2014 a Autorităţii de Supraveghere Financiară din România, s-a admis în parte acţiunea civilă a cauzei, iar în consecinţă:

Au fost obligate părţile responsabile civilmente SC H. SA şi SC I. SA Bucureşti, să plătească despăgubiri civile în câte o proporţie de 1/2 şi în limita contractelor de asigurare, ale autoturismelor marca x cu număr de înmatriculare x şi marca x cu număr de înmatriculare x, următoarele daune materiale şi morale către următoarele părţi civile:

a) - părţii civile Spitalul CC. Botoşani suma de 4.503,30 RON cheltuieli ocazionate de spitalizarea părţii vătămate E., cu dobânda legală de la data debitului, 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestuia, actualizate la zi cu indicele de inflaţie şi constată recuperate celelalte cheltuieli de spitalizare ale victimei C. şi părţii civile D., în sumă de 3274,74 RON şi respectiv de 3647,64 RON, achitate cu chitanţele nr. x din data de 17 octombrie 2016 şi nr. x din aceiaşi dată;

- părţii civile Serviciul DD. Botoşani suma de 4.384,45 RON contravaloare transport şi asistenţă medicală acordată la data de 30 aprilie 2016, persoanelor vătămate D., E. şi victima C. şi suma de 374,90 RON, reprezentând tarif asistenţă medicală şi transportul persoanei vătămate J. la Spitalul EE. Dorohoi, cu dobânda legală de la data debitului 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestuia, actualizate la zi cu indicele de inflaţie;

- părţii civile Spitalul EE. Dorohoi suma de 348,22 RON cheltuieli ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate F., cu dobânda legală de la data debitului 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestuia, actualizate la zi cu indicele de inflaţie;

S-a constatat recuperat prin plată prejudiciul cauzat părţii civile Spitalul FF. Iaşi în sumă 6.373,623 RON cheltuieli ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate D., cu chitanţa nr. x din 27 septembrie 2016.

b) - părţilor civile în nume propriu K. şi L., sumele de câte 150.000 RON daune morale pentru fiecare şi suma totală de 67.381 RON daune materiale, în calitate de părinţi ai victimei C., decedată la data de 1 mai 2016 şi a părţii civile minore D., plus suma de 1500 RON cheltuieli judiciare reprezentând onorariu apărător ales plus dobânzile legale de la data debitelor 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestora, actualizate la zi cu indicele de inflaţie şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- părţii civile în nume propriu D., năsut de 30 aprilie 2002, minor în vârstă de 14 ani la data accidentului 30 aprilie 2016 - reprezentat de părinţii fireşti K. şi L., suma de 50.000 RON daune morale pentru suferinţa din propriul accident; suma de 50.000 RON daune morale pentru suferinţa pierderii surorii sale victima C., plus dobânzile legale de la data debitelor 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestora, actualizate la zi cu indicele de inflaţie şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

În temeiul art. 1389 şi 1390 C. civ., a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, cererea formulată de către partea civilă minoră D., reprezentată de părinţii fireşti K. şi L., privind despăgubirea părţii civile cu suma de 1.500 RON lunar cu titlul de contribuţie la întreţinerea minorului, începând cu data accidentului 30 aprilie 2016;

- părţii civile în nume propriu E., suma de 80.000 RON daune morale şi suma de 22.387 RON daune materiale cât şi suma 1.000 RON cheltuieli judiciare reprezentând parte din onorariu avocat ales, plus dobânzile legale de la data debitelor 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestora, actualizate la zi cu indicele de inflaţie.

Au fost respinse, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- părţii civile în nume propriu G., suma de 7.000 RON daune morale şi suma de 5.000 RON daune materiale cât şi suma 1.000 RON cheltuieli judiciare reprezentând parte din onorariu avocat ales, plus dobânzile legale de la data debitelor 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestora şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- parţii civile în nume propriu P., în calitate de logodnic al victimei C., suma de 30.000 RON daune morale şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză.

Au fost respinse, ca nefondate, pretenţiile civile formulate în cauză de către părţile civile în nume propriu: Q. - soţie supravieţuitoare a părţii vătămate directe din prezenta cauză F. decedat la 18 septembrie 2016; J. - fiu al aceluiaşi defunct; R. şi S. - fiice ale aceluiaşi defunct, iar, în temeiul art. 27 rap. la art. 24 alin. (1) şi art. 25 alin. (6) C. proc. pen. cât şi la art. 1391 alin. (4) teza II C. civ., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată de către părţile civile Q. - soţie supravieţuitoare a părţii vătămate directe din prezenta cauză F.; J. - fiu al aceluiaşi defunct; R. şi S. - fiice ale aceluiaşi defunct, în calitatea lor de succesori ai defunctului F., decedat la 18 septembrie 2016.

Au fost respinse, ca nefondate, cererile formulate de către:

- partea civilă în nume propriu T., în calitate de bunic al victimei C., privind plata sumei de 1.000.000 RON daune morale; partea civilă în nume propriu O., în calitate de bunică a victimei C., privind plata sumei de 1.000.000 RON daune morale; partea civilă în nume propriu U. în calitate de bunic după mamă al victimei C., privind plata sumei de 1.000.000 RON daune morale.

S-au menţinut măsurile asiguratorii a sechestrului judiciar, luate în cauză prin ordonanţele din 7 iunie 2016 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, asupra bunului imobil aflat în proprietatea inculpatului A., respective un apartament situat în municipiul Braşov, judeţul Braşov şi respectiv asupra bunurilor imobile deţinute de către inculpatul B., respectiv o casă, o anexă şi suprafaţa de 1191 mp teren intravilan, situate în oraşul Darabani, judeţul Botoşani.

În temeiul art. 397 alin. (3) rap. la art. 255 şi art. 256 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpaţi a următoarelor lucruri, mijloace materiale de probă, reţinute în timpul urmăririi penale, după cum urmează:

- inculpatului B. automobilul marca x cu număr de înmatriculare nr. x, aflat în prezent în custodia numitului V. şi a certificatului de înmatriculare al acestui autoturism nr. x aflat în prezent în păstrarea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Botoşani - Serviciul Rutier.

- inculpatului A. - administrator al SC "W." SRL Cluj-Napoca - automobilul marca x cu număr de înmatriculare nr. x, aflat în prezent în custodia numitului V..

- părţii civile K., autoturismul marca x cu număr de înmatriculare x, cu seria de şasiu x, aflat în custodia numitului X..

Executorie cu privire la restituirea lucrurilor.

Au fost obligaţi inculpaţii să plătească fiecare statului câte 1700 RON cheltuieli judiciare.

Cheltuieli judiciare în legătură cu expertizele medico-legale ale părţii civile minore D., efectuate de Institutul de Medicină Legală Iaşi şi Serviciul de Medicină Legală Botoşani au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, la data de 30.04.2016, după ce au consumat băuturi alcoolice, inculpaţii A. şi B. au făcut o întrecere cu autoturismele pe principala stradă din oraşul Darabani, la o oră şi într-un moment la care aceasta era circulată (în jurul orelor 17:55 şi în ajunul Sărbătorilor Pascale), circulând paralel unul faţă de celălalt, ocupând pe rând ambele sensuri de circulaţie, dezvoltând viteze cu mult peste limita legală prevăzută de lege în localităţi (inculpatul A. circula cu o viteză de 146 - 148 km/h iar inculpatul B. circula cu o viteză de 148 - 150 km/h), împrejurare în care nu au observat din timp că din sens opus circula autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, condus de victima C., iar pe banda sensului de mers Darabani - Păltiniş se deplasa un atelaj hipo, condus de persoana vătămată G..

După impactul frontal, autoturismul x s-a răsucit în sens trigonometric şi cu partea laterală stângă s-a lovit de doi stâlpi, din care unul era din ţeavă de oţel şi susţinea copertina magazinului SC Y. SRL, cunoscut sub denumirea "X", iar al doilea, aparţinând tot magazinului era din ţeavă de aluminiu şi juca rol de port drapel.

Din eveniment a rezultat vătămarea corporală a 5 (cinci) persoane (2 din x şi 3 din atelajul hipo), una din ele, victima C. decedând la scurt timp. Leziunile traumatice constatate la necropsie s-au putut produce prin lovire de corp plan dur (posibil în condiţiile unui eveniment rutier) şi au o legătură de cauzalitate directă, necondiţionată, cu decesul.

Celelalte persoane vătămate au suferit leziuni, care au necesitat zile de îngrijiri medicale, după cum urmează: persoana vătămată D. 70 - 80 zile îngrijiri medicale, persoana vătămată E. - 100 - 120 zile îngrijiri medicale, persoana vătămată F. - 11 - 12 zile îngrijiri medicale şi persoana vătămată G. - 14 - 15 zile îngrijiri medicale.

Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, inculpaţii A. şi B., părţile civile K., L., D. prin părinţii K. şi L., E., G., P., U. (decedat la data de 23.06.2018, cu moştenitoarea L.), T. şi O. şi părţile responsabile civilmente H. SA şi SC I. SA.

Inculpatul A. a solicitat admiterea apelului urmând ca pedeapsa ce se va aplica inculpatului apelant să fie una a cărei executare să fie suspendată, raportat la gravitatea faptei, iar forma de executare a pedepsei să se raporteze la criterii subiective.

Inculpatul B. a invocat nulitatea absolută a hotărârii apelate, în sensul dispoziţiilor art. 281 lit. c) C. proc. pen. şi a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond competentă, respectiv la Tribunalul Botoşani.

Părţile civile K., L. şi D. au criticat cuantumul daunelor acordate şi probele administrate în susţinerea acestora.

Referitor la excepţia nulităţii absolute a sentinţei apelate pe considerentul că nu a fost pronunţată în şedinţă publică, au solicitat admiterea apelului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Prin Decizia penală nr. 367 din 1 aprilie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, printre altele, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, inculpaţii A. şi B., părţile civile K., L., D. prin părinţii K. şi L., E., G., P., U. (decedat la data de 23.06.2018, cu moştenitoarea L.), T. şi O. şi părţile responsabile civilmente H. SA şi SC I. SA împotriva Sentinţei penale nr. 174 din 30.10.2017 pronunţată de Tribunalul Botoşani în Dosarul nr. x/2016.

A fost desfiinţată în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând:

Au fost înlăturate din sentinţa penală apelată dispoziţiile:

"Condamnă pe inculpaţii:

I. A. şi B., pentru săvârşirea infracţiunilor de: "omor" prevăzută şi pedepsită de art. 188 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (1) C. pen. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la câte o pedeapsă de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de câte 2 ani (victima C.); "tentativă la infracţiunea de omor calificat" prev. şi ped. de art. 32 rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (1) C. pen. 396 alin. (10) C. proc. pen., la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de câte 2 ani (părţi civile D., E., F. - în prezent decedat - şi G.); "conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe" prev. şi ped. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (1) C. pen. 396 alin. (10) C. proc. pen. la câte o pedeapsă de 1 an închisoare; "împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice" prev. şi ped. de art. 339 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (1) C. pen. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 38 şi 39 alin. (1) lit. b); art. 45 C. pen., aplică fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea de câte 5 (cinci) ani închisoare, la care se adaugă câte un spor de o treime de 22 (douăzeci şi două) luni din totalul celorlalte pedepse, fiecare inculpat urmând să execute câte o pedeapsă rezultantă de 6 (şase) ani şi 10 (zece) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe câte o durată de 2 (doi) ani.

Face aplicarea art. 65 alin. (1) şi art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pentru fiecare dintre inculpaţi.

În temeiul art. 72 C. pen., compută din pedepsele aplicate inculpaţilor duratele reţinerilor de 24 de ore din data de 02 mai 2016 şi ale arestărilor preventive cuprinse în intervalele 03 mai 2016 - 29 iulie 2016 când prin Încheierea nr. 85 din 29 iulie 2016 a Curţii de Apel Suceava, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, arestările preventive au fost înlocuite cu măsurile preventive ale controlului judiciar."

"În temeiul art. 7 rap. la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţi, în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 19 rap. la art. 397 C. proc. pen. art. 2223; art. 2224 alin. (2) C. civ. art. 1357; art. 1391 alin. (2) C. civ. art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 136/1995, cât şi în temeiul Normei nr. 23/2014 a Autorităţii de Supraveghere Financiară din România, admite în parte acţiunea civilă a cauzei, iar în consecinţă:

Obligă părţile responsabile civilmente SC H. SA şi SC I. SA, să plătească despăgubiri civile în câte o proporţie de 1/2 şi în limita contractelor de asigurare, ale autoturismelor marca x cu număr de înmatriculare x şi marca x cu număr de înmatriculare x, următoarele daune materiale şi morale către următoarele părţi civile:

a) - părţii civile Spitalul CC. Botoşani suma de 4.503,30 RON cheltuieli ocazionate de spitalizarea părţii vătămate E., cu dobânda legală de la data debitului, 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestuia, actualizate la zi cu indicele de inflaţie şi constată recuperate celelalte cheltuieli de spitalizare ale victimei C. şi părţii civile D., în sumă de 3274,74 RON şi respectiv de 3647,64 RON, achitate cu chitanţele nr. x din data de 17 octombrie 2016 şi nr. x din aceiaşi dată;

- părţii civile Serviciul DD. Botoşani suma de 4.384,45 RON contravaloare transport şi asistenţă medicală acordată la data de 30 aprilie 2016, persoanelor vătămate D., E. şi victima C. şi suma de 374,90 RON, reprezentând tarif asistenţă medicală şi transportul persoanei vătămate J. la Spitalul EE. Dorohoi, cu dobânda legală de la data debitului 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestuia, actualizate la zi cu indicele de inflaţie;

- părţii civile Spitalul EE. Dorohoi suma de 348,22 RON cheltuieli ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate F., cu dobânda legală de la data debitului 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestuia, actualizate la zi cu indicele de inflaţie;

- constată recuperat prin plată prejudiciul cauzat părţii civile Spitalul FF. Iaşi în sumă 6.373,623 RON cheltuieli ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate D., cu chitanţa nr. x din 27 septembrie 2016.

b) - părţilor civile în nume propriu K. şi L.

Viorica N., sumele de câte 150.000 RON daune morale pentru fiecare şi suma totală de 67.381 RON daune materiale, în calitate de părinţi ai victimei C., decedată la data de 1 mai 2016 şi a părţii civile minore D., plus suma de 1500 RON cheltuieli judiciare reprezentând onorariu apărător ales plus dobânzile legale de la data debitelor 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestora, actualizate la zi cu indicele de inflaţie şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- părţii civile în nume propriu D., năsut de 30 aprilie 2002, minor în vârstă de 14 ani la data accidentului 30 aprilie 2016 - reprezentat de părinţii fireşti K. şi L., suma de 50.000 RON daune morale pentru suferinţa din propriul accident; suma de 50.000 RON daune morale pentru suferinţa pierderii surorii sale victima C., plus dobânzile legale de la data debitelor 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestora, actualizate la zi cu indicele de inflaţie şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

În temeiul art. 1389 şi 1390 C. civ. respinge, ca fiind neîntemeiată, cererea formulată de către partea civilă minoră D., reprezentată de părinţii fireşti K. şi L., privind despăgubirea părţii civile cu suma de 1.500 RON lunar cu titlul de contribuţie la întreţinerea minorului, începând cu data accidentului 30 aprilie 2016; părţii civile în nume propriu E., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat AA. cu sediul în Român strada x nr. 45, judeţul Neamţ, suma de 80.000 RON daune morale şi suma de 22.387 RON daune materiale cât şi suma 1.000 RON cheltuieli judiciare reprezentând parte din onorariu avocat ales, plus dobânzile legale de la data debitelor 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestora, actualizate la zi cu indicele de inflaţie, şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- părţii civile în nume propriu G. domiciliat în judeţul Botoşani, suma de 7.000 RON daune morale şi suma de 5.000 RON daune materiale cât şi suma 1.000 RON cheltuieli judiciare reprezentând parte din onorariu avocat ales, plus dobânzile legale de la data debitelor 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestora, actualizate la zi cu indicele de inflaţie şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- parţii civile în nume propriu P., în calitate de logodnic al victimei C., cu domiciliul procesual ales la

Cabinet de Avocat BB., B-dul x nr. 43, judeţul Suceava, suma de 30.000 RON daune morale şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză.

Au fost respinse, ca nefondate, pretenţiile civile formulate în cauză de către părţile civile în nume propriu: Q. - soţie supravieţuitoare a părţii vătămate directe din prezenta cauză F. decedat la 18 septembrie 2016; J. - fiu al aceluiaşi defunct; R. şi S. - fiice ale aceluiaşi defunct, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat AA. cu sediul în Român strada x nr. 45, judeţul Neamţ, iar, în temeiul art. 27 rap. la art. 24 alin. (1) şi art. 25 alin. (6) C. proc. pen. cât şi la art. 1391 alin. (4) teza II C. civ., s-a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de către părţile civile Q. - soţie supravieţuitoare a părţii vătămate directe din prezenta cauză F.; J. - fiu al aceluiaşi defunct; R. şi S. - fiice ale aceluiaşi defunct, în calitatea lor de succesori ai defunctului F., decedat la 18 septembrie 2016.

Au fost respinse, ca nefondate, cererile formulate de către:

- partea civilă în nume propriu T., în calitate de bunic al victimei C., privind plata sumei de 1.000.000 RON daune morale;

- partea civilă în nume propriu O., în calitate de bunică a victimei C., privind plata sumei de 1.000.000 RON daune morale;

- partea civilă în nume propriu U. în calitate de bunic după mamă al victimei C., privind plata sumei de 1.000.000 RON daune morale."

Condamnă pe inculpatul A., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni de"omor", prevăzută de art. 188 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., la pedeapsa principală de 6 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 alin. (3) C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

- "tentativă la infracţiunea de omor calificat", prev. de art. 32 rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen. la pedeapsa principală de 5 ani închisoare (părţi civile D., E., F. - în prezent decedat - şi G.).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 alin. (3) C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

- "conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe",prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

- "împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice", prev. de art. 339 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În temeiul art. 38 şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 6 ani şi 8 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse (23 luni şi 10 zile închisoare), urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani, 7 luni şi 10 zile de închisoare.

În temeiul art. 72 C. pen., compută din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului A., durata reţinerii de 24 de ore din data de 02.05.2016 şi a arestării preventive cuprinse în intervalele 03.05.2016 -29.07.2016.

În baza art. 45 alin. (1) - (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului A.

A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) rap. la art. 45 alin. (1) - (3) C. pen., C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În temeiul art. 7 rap. la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul A., în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Condamnă pe inculpatul B., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- "omor", prev. de art. 188 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., la pedeapsa principală de 6 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 alin. (3) C. pen., aplică inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

- "tentativă la infracţiunea de omor calificat", prev. de art. 32 rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen. la pedeapsa principală de 5 ani închisoare (părţi civile D., E., F. - în prezent decedat - şi G.).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 alin. (3) C. pen., aplică inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

- "conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe", prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

- "împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice", prev. de art. 339 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În temeiul art. 38 şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 6 ani şi 8 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse (23 luni şi 10 zile închisoare), urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani, 7 luni şi 10 zile de închisoare.

În temeiul art. 72 C. pen., compută din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului B., durata reţinerii de 24 de ore din data de 02.05.2016 şi a arestării preventive cuprinse în intervalele 03.05.2016 -29.07.2016.

În baza art. 45 alin. (1) - (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) rap. la art. 45 alin. (1) - (3) C. pen., C. pen., aplică inculpatului B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În temeiul art. 7 rap. la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul B., în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 19 rap. la art. 397 C. proc. pen. art. 2223; art. 2224 alin. (2) C. civ. art. 1357; art. 1391 alin. (2) C. civ. art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 136/1995, cât şi în temeiul Normei nr. 23/2014 a Autorităţii de Supraveghere Financiară din România, admite în parte acţiunea civilă a cauzei, iar în consecinţă:

Obligă părţile responsabile civilmente SC H. SA, să plătească despăgubiri civile în proporţie de câte 1/2 şi în limita contractelor de asigurare ale autoturismelor marca x cu număr de înmatriculare x şi marca x cu număr de înmatriculare x, următoarele daune materiale şi morale către părţile civile:

a) - părţii civile Spitalul CC. Botoşani suma de 4.503,30 RON cheltuieli ocazionate de spitalizarea părţii vătămate E., cu dobânda legală de la data debitului, 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestuia, actualizate la zi cu indicele de inflaţie şi constată recuperate celelalte cheltuieli de spitalizare ale victimei C. şi părţii civile D., în sumă de 3274,74 RON şi respectiv de 3647,64 RON, achitate cu chitanţele nr. x din data de 17 octombrie 2016 şi nr. x din aceiaşi dată;

- părţii civile Serviciul DD. Botoşani suma de 4.384,45 RON contravaloare transport şi asistenţă medicală acordată la data de 30 aprilie 2016, persoanelor vătămate D., E. şi victima C. şi suma de 374,90 RON, reprezentând tarif asistenţă medicală şi transportul persoanei vătămate J. la Spitalul EE. Dorohoi, cu dobânda legală de la data debitului 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestuia, actualizate la zi cu indicele de inflaţie;

- părţii civile Spitalul EE. Dorohoi suma de 348,22 RON cheltuieli ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate F., cu dobânda legală de la data debitului 30 aprilie 2016 şi până la achitarea integrală a acestuia, actualizate la zi cu indicele de inflaţie;

- Constată recuperat prin plată prejudiciul cauzat părţii civile Spitalul FF. Iaşi în sumă 6.373,623 RON cheltuieli ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate D., cu chitanţa nr. x din 27 septembrie 2016.

b) - părţilor civile în nume propriu K. şi L., în calitate de părinţi ai victimei C., decedată la data de 1 mai 2016 şi a părţii civile minore D., sumele de câte 70.000 RON daune morale pentru fiecare, la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la data plăţii şi suma totală de 52.381 RON daune materiale (din care suma de 29.000 RON cheltuieli ocazionate de decesul victimei C., suma de 15.520 RON cheltuieli pentru vindecarea minorului D. şi suma de 7.861 RON reprezentând despăgubiri pentru autoturismul distrus), la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data de 30.04.2016 şi până la data plăţii, plus suma de 1.500 RON cheltuieli judiciare reprezentând onorariu apărător ales de la instanţa de fond şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- părţii civile L., în calitate de moştenitoare a defunctului U. (în calitate de bunic după mamă al victimei C.), suma de 3.000 RON daune morale, la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la data plăţii şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- părţii civile în nume propriu D., minor în vârstă de 14 ani la data accidentului 30 aprilie 2016 - reprezentat de părinţii fireşti K. şi L., suma de 50.000 RON daune morale pentru suferinţa din propriul accident, suma de 25.000 RON daune morale pentru suferinţa pierderii surorii sale victima C., la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la data plăţii şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

În temeiul art. 1389 şi 1390 C. civ. a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de către partea civilă minoră D., reprezentată de părinţii fireşti K. şi O.

N., privind despăgubirea părţii civile cu suma de 1.500 RON lunar cu titlul de contribuţie la întreţinerea minorului, începând cu data accidentului 30 aprilie 2016;

- părţii civile în nume propriu E., suma de 48.000 RON daune morale, la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la data plăţii şi suma de 18.000 RON daune materiale, la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data de 30.04.2016 şi până la data plăţii, cât şi suma de 1.000 RON cheltuieli judiciare reprezentând parte din onorariu avocat ales de la instanţa de fond şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- părţii civile în nume propriu G., suma de 4.500 RON daune morale, la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la data plăţii şi suma de 2.250 RON daune materiale, la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data de 30.04.2016 şi până la data plăţii, cât şi suma 1.000 RON cheltuieli judiciare reprezentând parte din onorariu avocat ales de la instanţa de fond şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- parţii civile în nume propriu P., în calitate de logodnic al victimei C., suma de 5.000 RON daune morale, la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la data plăţii şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- părţii civile în nume propriu T., în calitate de bunic al victimei C., suma de 10.000 RON daune morale, la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la data plăţii şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

- părţii civile în nume propriu O., în calitate de bunică a victimei C., suma de 10.000 RON daune morale, la care se adaugă dobânda legală şi indicele de inflaţie calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la data plăţii şi respinge, ca nefondate, celelalte pretenţii civile formulate în cauză;

Respinge, ca nefondate, pretenţiile civile formulate în cauză de către părţile civile în nume propriu: Q. - soţie supravieţuitoare a părţii vătămate directe din prezenta cauză F. decedat la 18 septembrie 2016; J. - fiu al aceluiaşi defunct; R. şi S. -fiice ale aceluiaşi defunct, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat AA. cu sediul în Român strada x nr. 45, judeţul Neamţ, iar, în temeiul art. 27 rap. la art. 24 alin. (1) şi art. 25 alin. (6) C. proc. pen. cât şi la art. 1391 alin. (4) teza II C. civ., lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de către părţile civile Q. - soţie supravieţuitoare a părţii vătămate directe din prezenta cauză F.; J. - fiu al aceluiaşi defunct; R. şi S. - fiice ale aceluiaşi defunct, în calitatea lor de succesori ai defunctului F., decedat la 18 septembrie 2016, părţile interesate având deschisă calea unei acţiuni civile separate la instanţa civilă.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare din apel, avansate de către stat, rămân în sarcina acestuia.

Obligă pe părţile responsabile civilmente SC H. SA şi SC I. SA Bucureşti, să plătească, în proporţie de câte 1/2 şi în limita contractelor de asigurare ale autoturismelor marca x cu număr de înmatriculare x şi marca x cu număr de înmatriculare x, părţii civile K., suma de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de părţile civile E. şi G. privind acordarea cheltuielilor judiciare din apel."

Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut că inculpaţii au depus eforturi pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, în sensul că au achitat parte din cheltuielile de spitalizare ale părţilor vătămate.

De altfel, instanţa de apel a avut în vedere împrejurările legate de faptele comise, care diminuează gravitatea lor sau periculozitatea celor 2 inculpaţi, în sensul că la examenul clinic efectuat după comiterea faptelor deduse judecăţii, atât inculpatul A., cât şi inculpatul B. au prezentat o ţinută ordonată, adoptând o atitudine adecvată, cooperantă şi un comportament liniştit, faptul că inculpaţii nu au urmărit niciun moment suprimarea vieţii vreunei persoane, ci doar au acceptat producerea unui asemenea rezultat, iar urmările produse au fost favorizate şi de prezenţa în trafic a atelajului hipo, care, aşa după cum rezultă din precizările Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Iaşi, deşi nu prezintă un pericol pentru circulaţie, încurcă circulaţia pe drumurile publice (dosar urmărire penală), precum şi împrejurarea că actele ilicite au fost săvârşite în urmă cu o perioadă destul de îndelungată de timp (de aproximativ 3 ani), rezonanţa socială a acestora fiind în prezent diminuată.

În toată această perioadă, inculpaţii au putut conştientiza consecinţele negative ale încălcării legii penale, aspect de natură a contribui la reeducarea lor.

De asemenea, Curtea a avut în vedere criteriile de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările comiterii infracţiunilor, starea de pericol creată, scopul urmărit, urmările produse, constatând că inculpaţii nu au antecedente penale, sunt persoane integrate în societate, iar pe parcursul procesului penal, s-au prezentat în faţa organelor judiciare atunci când sa impus în vederea justei soluţionări a cauzei, adoptând o atitudine procesuală corectă, de recunoaştere şi regret a activităţii ilicite reţinute în sarcina lor, ceea ce denotă conştientizarea riscului pe care îl presupune săvârşirea de infracţiuni, ei dovedind că au capacitatea corespunzătoare de adaptare adecvată la standardele normative ale societăţii şi o acceptare a acestora.

Împotriva Deciziei penale nr. 367 din 1 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în termen legal, au declarat recurs în casaţie inculpaţii A., B., părţile civile K., D. şi L. .

Inculpatul A. a criticat hotărârea atacată prin aceea că în mod greşit nu s-a făcut aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., care impunea scăderea cu o treime a limitelor de pedeapsă în cazul tuturor infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, aplicându-se astfel pedepse în alte limite decât cele legale. A solicitat admiterea recursului, desfiinţarea hotărârii atacate, şi, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2, lit. b) C. proc. pen., rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Suceava.

În drept, a invocat cazul de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Inculpatul B. a susţinut că prin reţinerea circumstanţelor atenuante de către instanţă, toate pedepsele se reduc cu 1/3, iar în cazul detenţiunii pe viaţă, se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani, astfel că reţinerea greşită a încadrării juridice dată faptelor, a dus şi la aplicarea greşită a limitelor de pedeapsă [cazul de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.]. De asemenea, a mai invocat că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală [art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.], susţinând că trebuia să răspundă pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă şi că în cauză nu se poate vorbi de tentativă la omor calificat.

În baza art. 441 C. proc. pen. a solicitat suspendarea executării hotărârii de condamnare până la judecarea recursului în casaţie cu luarea măsurii controlului judiciar în temeiul art. 215 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.

Părţile civile K., L. şi D., au invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., susţinând că prin aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege şi latura civilă a fost soluţionată în mod greşit, deoarece despăgubirile acordate părţilor civile au fost stabilite şi prin raportare la împrejurările legate de persoana inculpaţilor şi atitudinea acestora.

După îndeplinirea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 439 C. proc. pen., instanţa de apel a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 21.08.2019, când Completul de filtru a stabilit termen la data de 9.10.2019 pentru examinarea, în Cameră de Consiliu, a admisibilităţii în principiu a cererilor de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen., dată până la care, de asemenea, a fost întocmit raportul asupra recursului în casaţie de faţă.

Cu prilejul examinării admisibilităţii în principiu a cererilor de recurs în casaţie cu care a fost învestită, prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 9 octombrie 2019, pentru argumentele expuse în cuprinsul încheierii respective, Înalta Curte a dispus admiterea în principiu a cererilor de recurs în casaţie şi a dispus trimiterea cauzei în vederea judecării acesteia completului competent, pentru judecarea pe fond a recursului în casaţie, conform dispoziţiilor art. 440 alin. (4) C. proc. pen.

Cu privire la cererea de suspendare a executării deciziei recurate, formulată de către recurentul inculpat B., instanţa a constatat că în speţa de faţă nu se impune luarea acestei măsuri.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 441 din C. proc. pen.,"(1) Instanţa care admite în principiu cererea de recurs în casaţie sau completul care judecă recursul în casaţie poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii, putând impune respectarea de către condamnat a unora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi (2).

(2) În cazul în care persoana condamnată nu respectă obligaţiile impuse prin încheiere, completul care va judeca recursul în casaţie, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune revocarea măsurii suspendării şi reluarea executării pedepsei.

(3) Aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor de suspendare a executării hotărârii şi supravegherea respectării obligaţiilor impuse se fac prin instanţa de executare."

Evaluând argumentele prezentate de recurentul inculpat B. Înalta Curte constată că acestea nu pot constitui un motiv rezonabil pentru suspendarea executării hotărârii atacate în procedura pendinte.

Astfel, în cauză s-a stabilit termen de judecată la data de 4 decembrie 2019, cauza suferind mai mute amânări, iar la data de 10.06.2020 s-au luat concluziile apărării şi ale reprezentantului Ministerului Public pe fondul recursurilor în casaţie, acestea fiind redate în cuprinsul practicalei prezentei decizii.

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege.

Scopul recursului în casaţie îl constituie judecarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, astfel că examinarea cauzei se limitează doar la verificarea respectării legii de către instanţa a cărei hotărâre a fost atacată sub aspectul soluţionării cauzei prin aplicarea şi interpretarea corectă a legii.

Astfel, nu pot fi examinate decât chestiunile ce privesc aspecte de drept, fără a putea cenzura situaţia de fapt reţinută ori temeinicia deciziei atacate, în limita cazurilor prevăzute de dispoziţiile art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, 437 şi 438 din C. proc. pen. ori dacă cererea este vădit nefondată, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Astfel, Înalta Curte constată că Decizia penală nr. 367 din 1 aprilie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind pronunţată în ultimă instanţă, respectiv în apel, iar calea extraordinară de atac a fost exercitată, în termenul legal, de recurenţii inculpaţi, recurentele părţi civile, fiind aşadar respectate dispoziţiile art. 434 - art. 436 din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă prevăzute de 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) C. proc. pen. se constată că acestea au fost îndeplinite, astfel în cuprinsul acestora fiind menţionate numele şi prenumele inculpatului, prin apărătorul ales, se arată hotărârea care se atacă şi motivele şi se indică cazurile de casare pe care se întemeiază cererile, care poarta semnătura şi ştampila apărătorului ales şi este însoţită de împuternicirea avocaţială.

Condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. rezultă din indicarea temeiul de drept pe care se întemeiază recursurile în casaţie, şi anume, dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., respectiv faptul că instanţa de apel a dispus condamnarea inculpaţilor, aplicând o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege şi pct. 7 al art. 438 din C. proc. pen. (inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală).

În motivarea recursului în casaţie inculpatul B. a făcut o expunere detaliată a întregii proceduri judiciare desfăşurate, iar în ceea ce priveşte cazul de casare prev. de art. 438 pct. 12 din C. proc. pen. ("s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege"), recurentul face referire în esenţă la faptul că prin reţinerea circumstanţelor atenuante de către instanţă, toate pedepsele se reduc cu 1/3, iar în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă, se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani, astfel că reţinerea greşită a încadrării juridice dată faptelor, a dus şi la aplicarea greşită a limitelor de pedeapsă.

Totodată, dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. prevăd că hotărârile sunt supuse casării în cazul în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", cazul de casare fiind incident în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală, excluzându-se criticile privind greşita individualizare.

Prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică şi de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită de instanţa de apel.

Aprecierea legalităţii limitelor de pedeapsa în calea de atac a recursului în casaţie se face în funcţie de încadrarea juridica reţinută/menţinută prin hotărârea atacată şi a cauzelor de atenuare reţinute de instanţa de fond sau de apel, instanţa de recurs nefiind abilitată de lege să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei sau să reţină incidenţa unor cauze de atenuare a pedepsei şi aceasta datorită limitării erorilor de drept ce pot fi corectate în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.

Înalta Curte constată că, în speţă, incidenţa acestui caz de casare a fost susţinută în raport de schimbarea încadrării juridice pentru infracţiunile în raport de care s-a dispus condamnarea inculpatului în alte infracţiuni, pentru care C. pen. prevede alte limite speciale mai reduse şi a neaplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., ceea ce evident excede cazului de casare menţionat.

În consecinţă, Înalta Curte, constată că, în cauză, nu se poate reţine cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., critica recurentului inculpat fiind neîntemeiată.

Înalta Curte constată că inculpatul B. a fost condamnat printre altele şi pentru săvârşirea infracţiunii de "omor", prevăzută de art. 188 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., la o pedeapsă principală de 6 ani şi 8 luni închisoare; "tentativă la infracţiunea de omor calificat", prevăzută de art. 32 rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen. la o pedeapsă principală de 5 ani închisoare, prin reţinerea efectelor circumstanţelor atenuante.

Or, Înalta Curte constată că susţinerile recurentului inculpat invocate prin recursul în casaţie formulat în cauză sunt neîntemeiate, iar pedeapsa aplicată acestuia prin decizia penală recurată este evident în limitele legale prevăzute de lege.

În speţă, recurentul inculpat B. a fost condamnat, în baza art. 188 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., la o pedeapsă principală de 6 ani şi 8 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de omor.

Fapta prev. de art. 188 alin. (1) din C. pen. este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 10 ani la 20 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Prin aplicarea cauzei de reducere a pedepsei prev. de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., limitele de pedeapsă pentru această infracţiune sunt de la 6 ani şi 8 luni la 13 ani şi 4 luni şi interzicerea exercitării unor drepturi. Reducerea cuantumului pedepsei astfel cum s-a solicitat pe calea recursului în casaţie de faţă (apărarea recurentului solicitând instanţei de casaţiei reducerea limitelor pedepselor cu o treime privind incidenţa circumstanţelor atenuante nu pot fi examinate prin prisma cazului de recurs în casaţie invocat şi anume art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., având în vedere că aceste aspecte reprezintă o chestiune de apreciere a instanţei, fie în primă instanţă, fie în apel, individualizarea pedepsei realizându-se de către aceste instanţe pe baza criteriilor menţionate în art. 74 din C. pen., implicând o operaţiune de apreciere fundamentată pe particularităţile cauzei şi probatoriului administrat. Încadrarea juridică dată faptelor, reţinerea sau nu a unei cauze de reducere a pedepsei ori a circumstanţelor atenuante/agravante, nu mai pot constitui motive de cenzură din partea instanţei supreme în procedura recursului în casare, după cum nu se poate realiza o reindividualizare a pedepselor, având în vedere scopul recursului în casaţie reglementat ca şi o cale extraordinară de atac de reformare numai sub aspect legal, de drept şi nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze în parametrii în care a avut loc judecata în fond şi apel.

Înalta Curte constă că referitor la pedeapsa aplicată inculpatului B. pentru infracţiunile pentru care a fost condamnat se situează în limitele prevăzute de lege motiv pentru care se constată că, în speţa de faţă, nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie verifică, în condiţiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei.

Se constată, aşadar, că recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege şi doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanţa de fond şi, respectiv, apel, intră în puterea lucrului judecat şi excedează cenzurii instanţei învestită cu judecarea recursului în casaţie.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalităţii şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres şi limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casaţie să poată fi invocate şi, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.

Dată fiind natura juridică a recursului în casaţie, de cale de atac exclusiv de drept, în această procedură nu se poate obţine schimbarea încadrării juridice a faptei după cum nu se poate reaprecia asupra poziţiei subiective cu care a acţionat inculpatul.

Totodată, în cadrul recursului în casaţie nu este posibilă reanalizarea situaţiei de fapt şi reevaluarea materialului probator, fiind chestiuni care nu pot fi valorificate în contextul niciunuia dintre cazurile de casare expres şi limitativ reglementate în art. 438 C. proc. pen.

Înalta Curte reţine că, recursul în casaţie este conceput ca o cale extraordinară de atac în care părţile îşi pot apăra drepturile lor, înlăturând efectele hotărârilor definitive pronunţate în condiţiile cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 438 C. proc. pen. şi nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalităţii hotărârii atacate, respectiv al concordanţei acesteia cu dispoziţiile legii materiale şi procesuale.

Ca atare, din perspectiva finalităţii avute în vedere, recursul în casaţie nu are drept scop soluţionarea unei cauze penale prin reaprecierea faptelor şi stabilirea vinovăţiei, ci doar sancţionarea deciziilor neconforme cu legea materială şi procesuală.

Aceste consideraţii sunt valabile şi cu privire la cazul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării "dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" şi care se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare.

Deopotrivă, prevederile art. 438 pct. 7 C. proc. pen., nu permit o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator şi, pe această cale, stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În consecinţă, criticile formulate de recurentul inculpat privind greşita încadrare juridică a faptelor nu vizează aspecte de legalitate a hotărârii atacate ci de netemeinicie şi în consecinţă nu pot fi supuse cenzurii instanţei de recurs în casaţie incidenţa, în cauză, a dispoziţiilor referitoare la schimbarea încadrării juridice, sau la îndeplinirea condiţiilor pentru judecarea inculpatului în procedura recunoaşterii învinuirii.

Înalta Curte reţine că, referitor la cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. invocat de inculpatul B. - hotărârile sunt supuse casării, dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală - se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă prevăzută de norma de incriminare, când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune. Acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obţine schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanţelor de fond şi de apel.

Pe de altă parte, trebuie menţionat că, din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 439 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. nu se poate realiza o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, fără a putea fi supuse cenzurii starea factuală reţinută de instanţa de apel.

Încadrarea juridică a faptei este operaţiunea de stabilire a corespondenţei între fapta pretins comisă şi modelul abstract rezultat din norma de incriminare incidentă, cu reţinerea normelor generale aplicabile (privind participaţia şi cauzele de atenuare sau de agravare a răspunderii penale).

Ca urmare, stabilirea încadrării juridice a faptei este o operaţiune care intră în atributul exclusiv al instanţei învestite cu judecarea cauzei (de fond sau de apel, ambele competente să cenzureze integral fondul cauzei, în fapt şi în drept), iar nu al instanţei învestite în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, motiv pentru care nu poate fi cenzurată prin prisma vreunuia dintre cazurile de recurs în casaţie prevăzute în art. 438 din C. proc. pen.

În raport de aceste constatări ale instanţei de apel, Înalta Curte reţine, contrar susţinerilor apărării, că sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor de omor respectiv tentativă la omor calificat .

Rezultă, aşadar, că fapta inculpatului B. corespunde tiparului de incriminare al infracţiunilor de omor", prevăzută de art. 188 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., şi "tentativă la infracţiunea de omor calificat", prevăzută de art. 32 rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a), b) şi art. 76 alin. (1) C. pen.

Referitor la recursul în casaţie promovat de inculpatul A., care a criticat hotărârea curţii de apel, întrucât nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi deci limitele de pedeapsă nu au fost reduse cu o treime astfel cum prevăd dispoziţiile legale anterior menţionate, ceea ce a condus la aplicarea unor pedepse nelegale, Înalta Curte constată, de asemenea, că această critică este nefondată, din perspectiva următoarelor considerente:

Înalta Curte reaminteşte, în referire la cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., că o hotărâre este supusă casării în situaţia în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Aprecierea legalităţii limitelor de pedeapsa în calea de atac a recursului în casaţie se face în funcţie de încadrarea juridica reţinută/menţinută prin hotărârea atacată şi a cauzelor de atenuare reţinute de instanţa de fond sau de apel, instanţa de recurs nefiind abilitată de lege să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei sau să reţină incidenţa unor cauze de atenuare a răspunderii penale sau de reducere a pedepselor şi aceasta datorită limitării erorilor de drept ce pot fi corectate în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.

Înalta Curte constată că, în speţă, incidenţa acestui caz de casare a fost susţinută în raport de neaplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen. ceea ce evident excede cazului de casare menţionat.

În consecinţă, Înalta Curte, apreciază că, în cauză, nu se poate reţine cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., critica recurentului inculpat fiind neîntemeiată.

Subsidiar, Înalta Curte evidenţiază că susţinerile recurentului inculpat invocate prin recursul în casaţie formulat în cauză sunt şi neîntemeiate, având în vedere următoarele: "În cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi de persoana vătămată, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen."

Or, în speţă, acţiunea penală vizează şi infracţiuni care se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă (tentativa la infracţiunile de omor calificat), astfel încât este exclusă desfăşurarea judecăţii potrivit procedurii simplificate şi implicit aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

Prin Decizia nr. 16 din 18.11.2013 a Completului competent sa judece recursul în interesul legii în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că: (...) "într-un proces penal având ca obiect o pluralitate de infracţiuni (concurs) în a cărei alcătuire intră şi o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă, iar săvârşirea tuturor infracţiunilor este recunoscută de inculpat, judecarea cauzei se face, pentru toate infracţiunile, potrivit procedurii de drept comun".

Prin urmare, Înalta Curte constată că analiza aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., nu mai poate fi efectuată în recursul în casaţie, având în vedere că presupune o reevaluare a situaţiei de fapt, inclusiv a mijloacelor materiale de probă, aspect nepermis în calea extraordinară de atac.

Recurentele părţi civile K., L. şi D. au arătat, în motivarea recursului în casaţie că, în mod nelegal au fost reţinute, în favoarea inculpaţilor, circumstanţe atenuante judiciare facultative, deşi din probele administrate, nu ar reieşi că ar exista date sau împrejurări referitoare la eforturile depuse de inculpaţi pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii. Au susţinut că prin aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege şi latura civilă a fost soluţionată în mod greşit, deoarece despăgubirile acordate părţilor civile au fost stabilite şi prin raportare la împrejurările legate de persoana inculpaţilor şi atitudinea acestora, fiind indicat cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Referitor la această critică Înalta Curte arată că aceasta nu poate fi analizată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. care este incident doar în situaţia în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; or, în cauza dedusă judecăţii, recurentele părţi civile au criticat hotărârile pronunţate sub aspectul netemeiniciei pedepselor aplicate (cuantum şi modalitate de aplicare), considerate prea mici în raport cu circumstanţele reale ale comiterii faptelor, situaţie exclusă din sfera de cenzură în calea de atac a recursului în casaţie, potrivit art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, potrivit art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi A., B., precum şi de către recurentele părţile civile K., D. şi L. împotriva Deciziei penale nr. 367 din data de 1 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2016.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Va obligă recurentele părţi civile la plata sumei de câte 100 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat B., în sumă de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat A., în sumă de 157 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi A., B., precum şi de către recurentele părţile civile K., D. şi L. împotriva Deciziei penale nr. 367 din data de 1 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2016.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Obligă recurentele părţi civile la plata sumei de câte 100 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat B., în sumă de 627 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat A., în sumă de 157 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2020.

GGC - GV