Judicial transfer refusal validated under proportionality principle balancing court workload and personal interests

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/2018, A. - judecător la Tribunalul Giurgiu a solicitat transferul la Judecătoria Balş, invocând motive de ordin personal.

Prin Hotărârea secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 485/27.04.2018, cererea petentei a fost respinsă, apreciindu-se că nu este oportun transferul dată fiind consecinţa pe care ar genera-o asupra activităţii Tribunalului Giurgiu, instanţă la care încărcătura pe judecător a depăşit considerabil media naţională.

2. Hotărârea supusă controlului judiciar

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 646/14.06.2018 a fost respinsă contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 485/27.04.2018.

În analizarea contestaţiei formulate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, reţinând situaţia prezentată de secţia pentru judecători, a apreciat ca neîntemeiate toate argumentele invocate de către contestatoare.

Plenul a constatat că analiza cererii de transfer s-a efectuat prin prisma coroborării criteriilor enumerate de art. 3 din Regulament cu alte criterii generale rezultate din atribuţiile Consiliului privind eficienţa şi buna desfăşurare a activităţii instanţelor judecătoreşti.

Reţinând că gestionarea resurselor umane reprezintă o activitate complexă ce presupune analizarea globală a sistemului, nefiind posibilă ocuparea posturilor vacante ale unei instanţe cu consecinţa accentuării deficitului de personal şi a încărcăturilor pe judecător şi pe schemă ale altei instanţe, Plenul a constatat că secţia pentru Judecători şi-a exercitat dreptul de apreciere cu respectarea unui echilibru just între necesităţile impuse de politica de resurse umane şi interesele individuale, în vederea asigurării bunei funcţionări a instanţelor implicate.

3. Contestaţia judiciară

Împotriva Hotărârii Plenului Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 646 din 14 iunie 2018 a formulat contestaţie contestatoarea A. solicitând anularea acesteia şi obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită o hotărâre în sensul admiterii cererii de transfer de la Tribunalul Giurgiu la Judecătoria Balş.

Sistematizând criticile contestatoarei, Înalta Curte reţine că hotărârea atacată este combătută în următoarele aspecte:

- criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor au fost analizate eronat, în sensul că au fost avute în vedere date statistice incomplete; nu au fost avute avizele favorabile ale instanţelor implicate, nu s-a ţinut seama de circumstanţele de ordin personal invocate de către contestatoare.

- hotărârea contestată a fost emisă cu exces de putere, impunându-se anularea acesteia şi obligarea intimatului la emiterea unei noi hotărâri prin care să aprobe cererea de transfer.

4. Apărările intimatului Consiliul Superior al Magistraturii

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 24.09.2018, intimatul a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În cuprinsul întâmpinării a fost prezentat istoricul situaţiei de fapt şi s-a răspuns punctual la motivele de nelegalitate ale actului administrativ atacat invocat de contestatoare.

În esenţă, intimatul a arătat că, prin hotărârea atacată au fost analizate în mod efectiv criteriile reglementate de art. 3 din Regulament care au fost coroborate cu datele statistice privind volumul de activitate şi numărul de posturi vacante la instanţele implicate în procedura de transfer, precum şi cu celelalte criterii obiective şi subiective, neputând fi avute în vedere exclusiv motivele personale invocate de titularul cererii de transfer, cu ignorarea celorlalte criterii.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Examinând contestaţia formulată de contestatoarea A., judecător în cadrul Tribunalului Giurgiu, împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 646/2018 şi a Hotărârii nr. 485/27.04.2018 a secţiei pentru Judecători, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acesteia.

Controlul de legalitate declanşat de contestatoare vizează depăşirea limitelor marjei de apreciere de care beneficiază Consiliul Superior al Magistraturii în analiza criteriilor utile de transfer.

Revine, astfel, Înaltei Curţi, în temeiul art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, competenţa să verifice eventualul exces de putere al intimatului, respectiv exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

În sensul jurisprudenţei sale anterioare în examinarea criticilor formulate de contestator, Înalta Curte porneşte de la premisa că raportul juridic de drept administrativ este supus principiului proporţionalităţii între interesul public pe care autoritatea publică are misiunea de a-l aduce la îndeplinire şi măsurile individuale dispuse în exercitarea comportamentului ce îi este conferită tocmai în scopul satisfacerii interesului public.

Acest principiu impune ca actele administrative să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar pentru a atinge scopul urmărit, astfel încât inconvenientele cauzate destinatarului să nu fie excesiv de împovărătoare.

Aşadar, limitele legale ale exercitării dreptului de apreciere conferit autorităţii publice, se raportează la scopul legii iar respectarea acestor limite presupune respectarea principiului proporţionalităţii, a echilibrului necesar între măsurile individuale şi interesul public ocrotit, potrivit competenţei legale a autorităţii publice, în speţă, fiind vorba despre interesul public al bunei funcţionări a justiţiei.

Din această perspectivă, Înalta Curte susţine că, în speţă, intimatul nu s-a îndepărtat de la scopul legii şi nu a acţionat în mod nerezonabil ori cu încălcarea limitelor marjei de apreciere, atunci când a respins cererea de transfer formulată de contestatoare.

Critica privind nerespectarea dispoziţiilor art. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 193/2006 este neîntemeiată.

Potrivit art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător:

"La analizarea şi soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care se solicita şi la care se solicita transferul, numărul posturilor vacante şi posibilităţile de ocupare a acestora;

- domiciliul solicitantului;

- locul de munca al soţului sau soţiei;

- distanta între domiciliu şi sediul instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de naveta, inclusiv timpul afectat acesteia;

- starea sănătăţii solicitantului, a soţului sau soţiei ori a copiilor minori şi părinţilor, aflaţi în întreţinerea acestuia, precum şi alte situaţii familiale deosebite."

În esenţă, contestatoarea acreditează ideea că hotărârile atacate nu asigură justul echilibru între interesul public al bunei funcţionări al justiţiei şi interesul personal constând în desfăşurarea activităţii la o instanţă situată cât mai aproape de localitatea de domiciliu a părinţilor şi fiului său - elev în ultimul an de liceu.

În opinia contestatoarei, prin admiterea cererii de transfer, nu ar fi afectată activitatea Tribunalului Giurgiu, fiind singurul judecător care a solicitat transferul în contextul unor motive personale serioase.

Contrar acestor susţineri, Înalta Curte reţine că din documentaţia întocmită de direcţia de specialitate care a stat la baza emiterii hotărârii contestate rezultă că la data de 19.04.2018 la Tribunalul Giurgiu, instanţa de la care se solicită transferul, erau 4 posturi vacante, în timp ce la Judecătoria Balş, instanţa la care se solicită transferul era un singur post vacant, cu precizarea că la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii era înregistrată solicitarea Ministerului Justiţiei nr. 2/x/2018 privind acordarea avizului conform pentru modificarea statelor de funcţii şi de personal ale Judecătoriilor Corabia şi Balş, prin transferul postului vacant de la Judecătoria Balş la Judecătoria Corabia.

De asemenea, la Tribunalul Giurgiu, în anul 2017, încărcătura pe judecător a fost de 677 cauze faţă de media naţională de 549 cauze, în timp ce la Judecătoria Balş încărcătura pe judecător s-a situat cu mult sub media naţională, fiind de 537 cauze faţă de media naţională de 1119 cauze.

Astfel, în exercitarea atribuţiilor privind gestionarea resurselor umane ale instanţelor, intimatul a examinat în mod efectiv şi concret criteriile prevăzute în mod cumulativ de dispoziţiile art. 3 din Regulament, tocmai în scopul de a asigura un just echilibru între interesul public ce se impune a fi ocrotit şi interesul care poate fi lezat prin actul administrativ.

În acest sens, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a menţionat în hotărâre că, la soluţionarea cererii de transfer, secţia pentru Judecători a ţinut seama de criteriile prevăzute în mod cumulativ de art. 3 din Regulament, în special de motivele de ordin personal, dar şi situaţia instanţei unde funcţionează, unde încărcătura de dosare pe judecător şi pe schemă a depăşit media naţională în 2017, în condiţiile în care există deja posturi de judecător vacante, iar complexitatea cauzelor este superioară celor de la judecătorie. S-a reţinut că la instanţa la care s-a solicitat transferul încărcătura de dosare pe judecător, înregistrată în aceeaşi perioadă de referinţă, s-a situat la jumătatea mediei naţionale.

În ceea ce priveşte neluarea în considerare a circumstanţelor personale, Înalta Curte reţine că, aşa cum rezultă din considerentele hotărârii contestate, argumentele de ordin personal invocate au fost avute în vedere, însă s-a considerat în mod rezonabil că transferul de la Tribunalul Giurgiu la Judecătoria Balş ar crea un dezechilibru în activitatea Tribunalului Giurgiu, prin creşterea semnificativă a încărcăturii pe judecător la această instanţă.

Contestatoarea nu se poate prevala de o practică neunitară şi de aplicarea unui tratament diferit în soluţionarea cererilor de transfer, întrucât fiecare solicitare este analizată în raport de circumstanţele concrete ale fiecărei cereri.

Constatând, aşadar, că în cuprinsul hotărârii contestate s-a efectuat o justă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 3 din Regulamentul privind transferul în raport de circumstanţele concrete profesionale şi personale ale titularului cererii de transfer, Înalta Curte reţine că autoritatea intimată şi-a exercitat dreptul de apreciere în limita marjei permise de lege, fără a se constata un exces de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 şi art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge contestaţia ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 646 din 14 iunie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2019.

GGC - GV