Eligibility for refugee status benefits under Law No. 189/2000 for children born in refuge during the 1940-1945 persecution period
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Justice dismissed the appeal filed by the County Pension House, thereby upholding the Court of Appeal’s ruling that granted the claimant the status of a refugee and ordered the pension authority to provide corresponding monetary benefits retroactively to October 2003. The dispute concerned a challenge to an administrative decision refusing benefits under Government Ordinance No. 105/1999 (approved by Law No. 189/2000), with the key material fact being that the claimant was born in 1942 in a locality where his parents had taken refuge during the mandated period of 1940–1945, escaping ethnic persecution. The Court of Cassation held that the legislation does not distinguish between parents and children born during the period of refugee status, and that the identical material and moral consequences of displacement extend to offspring born in the refuge location; consequently, it determined that the administrative act was properly annulled and the lower court’s reliance on specific family law provisions was not legally decisive.
Legislator headnote
AI generatedEligibility for refugee status benefits under Law No. 189/2000 for children born in refuge during the 1940-1945 persecution period: A mai precizat că în sentință sunt invocate dispozițiile art. 100 C. fam. și ale art. 14 și 8 din Decretul nr. 31/1954, acte normative care nu au legătură cu acțiunea.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 25 noiembrie 2003, reclamantul C.O. a solicitat anularea hotărârii nr. 11493 din 28 octombrie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj și obligarea acesteia, să-i recunoască calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, fiind născut în timpul refugiului părinților săi.
Prin sentința civilă nr. 1536 din 15 decembrie 2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a dispus anularea actului administrativ atacat și a obligat pârâta, să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada 8 septembrie 1942 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 octombrie 2003.
Instanța a reținut că reclamantul a dovedit situația de refugiat a părinților săi și că acesta, minor fiind, potrivit prevederilor art. 100 C. fam. și ale art. 14 alin. (1) și art. 8 din Decretul nr. 31/1954, nu putea avea alt domiciliu, decât cel al părinților.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen, pârâta Casa de Pensii a județului Cluj, susținând, în esență, că reclamantul nu are calitatea de refugiat, nefiind printre persoanele prevăzute de dispozițiile Legii nr. 189/2000 și ale H.G. nr. 127/2002.
A mai precizat că în sentință sunt invocate dispozițiile art. 100 C. fam. și ale art. 14 și 8 din Decretul nr. 31/1954, acte normative care nu au legătură cu acțiunea.
Verificând sentința atacată, în funcție de motivele de casare invocate, de actele dosarului și normele legale incidente cauzei, se constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetățenie romană care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin H.G. nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate, și cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuția din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut consecințe identice, materiale și morale, vătămătoare, atât asupra părinților, cât și asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului.
Cum reclamantul s-a născut la data de 8 septembrie 1942, în Alba Iulia, localitate în care părinții săi s-au refugiat, din satul Cornești, județul Cluj, curtea de apel a apreciat în mod corect că sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000.
Cât privește invocarea în considerentele sentinței, a dispozițiilor art. 100 C. fam., ale art. 14 alin. (1) și art. 8 din Decretul nr. 31/1954, acte normative în vigoare la data emiterii Legii nr. 189/2000, aceasta nu este concludentă cauzei.
Pentru considerentele expuse se constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 1536 din 15 decembrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2004.