Territorial Jurisdiction in Public Procurement Litigation: Regional Directorates Lacking Legal Personality as Competent Contracting Authorities

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 1.053.296,25 RON cu TVA inclus, la care se adaugă penalităţi de întârziere aferente.

În subsidiar, a solicitat constatarea compensării sumelor datorate de CNAIR - DRDP CLUJ cu sumele achitate de către pârâtă reclamantei.

A mai solicitat plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta C.N.A.I.R. SA - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională, prin care a invocat excepţia necompetenţei generale a instanţei de judecată, excepţia conexităţii raportat la Dosarul nr. x/2015 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti şi a solicitat acvirarea acestui dosar pentru a se constata îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 139 C. proc. civ.

Prin cererea reconvenţională, pârâta a solicitat compensarea între creanţa reclamantei de 1.053.296,25 RON cu TVA inclus, având ca temei contractul nr. x/2006 şi creanţa pârâtei de 1.053.296,25 RON cu TVA inclus, având ca temei certificatul nr. 2 aferent acordului contractual nr. x/2012.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa civilă nr. 3921/2018 din data de 11 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, ca neîntemeiată.

De asemenea, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, în favoarea Tribunalului Cluj.

În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2006 "Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice", competenţa teritorială astfel reglementată fiind una absolută.

S-a mai reţinut că în speţă contractul de executări lucrări nr. x/04.09.2006 are ca părţi C.N.A.D.N.R. SA Bucureşti - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj, în calitate de achizitor, şi B., în calitate de executant de lucrări şi că sediul achizitorului este în Municipiul Cluj, contractul fiind încheiat la sediul D.R.D.P. Cluj, iar Actul adiţional nr. 10, aferent contractului de execuţie lucrări nr. x, a fost încheiat între aceleaşi părţi contractante, fiind asumat prin semnătură de către reprezentanţii legali ai D.R.D.P. Cluj.

Astfel, s-a reţinut că în contractul de achiziţie publică nr. x şi Actul adiţional nr. x, subsecvent acestuia, achizitorul/autoritatea contractantă este Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj şi nu C.N.A.I.N.R. SA şi că sediul autorităţii contractante/achizitorului este în Municipiul Cluj, unde au fost comunicate şi facturile de plată aferente contractului ori corespondenţa dintre părţile contractului.

Tribunalul Bucureşti a apreciat că deşi DRDP Cluj este o subunitate fără personalitate juridică a C.N.A.I.R., în contenciosul administrativ nu prezintă relevanţă personalitatea juridică, ci capacitatea de drept administrativ, iar din actele speţei nu reiese că D.R.D.P. Cluj ar fi acţionat în calitate de simplu mandatar al C.N.A.I.R., ci contractul a fost semnat de reprezentantul legal al D.R.D.P. Cluj, astfel că drepturile şi obligaţiile izvorâte din convenţie sunt circumscrise acestui achizitor.

Mai mult, sediul ambelor părţi contractante este în Municipiul Cluj şi cum din punct de vedere administrativ, autoritatea contractantă nu poate fi decât Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj, argumentul reclamantei conform căruia au fost chemate în judecată atât C.N.A.I.R. SA cât şi D.R.D.P. Cluj, nu are relevanţă în stabilirea competenţei, aceasta fiind stabilită prin raportare la dispoziţiile legale şi contractuale din speţă.

2.2. Hotărârea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin Sentinţa civilă nr. 3151/2018 din data de 07 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, sens în care a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, întrucât litigiul dedus judecăţii vizează pretenţiile formulate de reclamanta A., ce rezultă din executarea contractului de achiziţie publică nr. x, norma care reglementează competenţa instanţei de a soluţiona litigiul este norma imperativă prevăzută de dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă, stabilind instanţa competentă să soluţioneze litigiile prin raportare la sediul autorităţii contractante.

Întrucât conform art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 84/2003, C.N.A.I.R. are în structura sa şapte subunităţi, denumite Direcţii regionale de drumuri şi poduri şi un Centru de studiu şi cercetare, fără personalitate juridică, Tribunalul Cluj a considerat că, întrucât Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj nu are personalitate juridică, nu poate avea calitatea de autoritate contractantă, apreciind că în acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 3790/2012, într-un dosar ce viza aceleaşi părţi.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Reclamanta A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat obligarea pârâtei Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj la plata sumei de 1.053.296,25 RON cu TVA inclus, la care se adaugă penalităţi de întârziere aferente, iar în subsidiar, constatarea compensării sumelor datorate de C.N.A.I.R. - D.R.D.P. Cluj cu sumele achitate de către pârâtă reclamantei.

În speţă, pretenţiile ce fac obiectul cererii de chemare în judecată derivă din executarea Contractului de execuţie lucrări nr. x/04.09.2006 încheiat între C.N.A.D.N.R. SA - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj (actuala C.N.A.I.R.) şi B., având ca obiect execuţia obiectivului de investiţii "Varianta Ocolitoare Cluj Est km 0+000 - 9+600" şi elaborarea detaliilor de execuţie aferente acestui sector, precum şi Actul adiţional nr. 10 aferent contractului de execuţie lucrări de mai sus, încheiat între aceleaşi părţi.

Conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice.

Examinând înscrisurile depuse în cauză, Înalta Curte reţine că respectivul contract de execuţie lucrări nr. x/04.09.2006 a fost încheiat de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, această autoritate a semnat actele adiţionale, a achitat facturile aferente serviciilor prestate şi a purtat cu pârâta toată corespondenţa legată de executarea contractului, aceasta având calitatea de autoritate contractantă.

Subunităţile C.N.A.I.R. (fostă C.N.A.D.N.R.) pot avea calitatea de autoritate contractantă conform art. 8 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006.

În speţă D.R.D.P. Cluj a încheiat contractul de execuţie lucrări nr. x/04.09.2006 în calitate de achizitor, contractul fiind semnat strict de reprezentanţi ai acestei substructuri.

Lipsa personalităţii juridice a subunităţilor din structura C.N.A.I.R. nu le lipseşte pe acestea de capacitatea administrativă, respectiv de aptitudinea de a încheia contracte administrative în exercitarea serviciului public.

Cu alte cuvinte, în materia contenciosului administrativ nu este relevantă personalitatea juridică a autorităţii publice emitente a actului contestat, ci capacitatea sa administrativă, constând în aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogativele de putere publică, asigurând organizarea executării şi executarea în concret a legii.

În plus, în capitolul "părţile contractante" din cuprinsul contractului, este indicat sediul achizitorului ca fiind cel al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj.

Prin urmare, Înalta Curte constată că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj are calitatea de autoritate contractantă în prezenta cauză, instituţie în raport de care, conform dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, respectiv tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi ale art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 noiembrie 2018.

GGC - GV