Prison sentence suspension denied where family material hardship does not constitute special circumstances under Art. 453 lit. c) of the Code of Criminal Procedure
Rumänien (RO)
Legislator-Zusammenfassung
KI-generiertThe High Court of Cassation and Justice dismissed the prisoner's appeal as unfounded, thereby upholding the lower courts' decisions to deny the request for the suspension of sentence execution, and ordered the appellant to pay 650,000 lei in judicial costs. The dispute centered on whether material hardships, specifically the reliance of the prisoner’s wife and toddler on the grandmother’s pension during the construction of their family home, qualified as "special circumstances" under the Romanian Code of Criminal Procedure that would render immediate sentence execution gravely detrimental to the condemned or their family. The court ruled that these economic and social conditions did not constitute special circumstances capable of resolution during a brief suspension period, applying Article 455 in conjunction with Article 453(lit. c) of the Code of Criminal Procedure, which strictly limits suspension to situations where immediate execution would have severe consequences that can be mitigated within the short duration of the interruption.
Legislator-Regeste
KI-generiertart. 453 lit. c) C. proc. pen, art. 455 C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Prison sentence suspension denied where family material hardship does not constitute special circumstances under Art. 453 lit. c) of the Code of Criminal Procedure: În temeiul art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață, poate fi întreruptă în cazurile și în condițiile prevăzute în art. 453, la cererea persoanelor arătate în alin. (2) al aceluiași articol.
Schlagwörter
KI-generiertZitierte Gesetzesbestimmungen
KI-generiertVerwandte Entscheide
KI-generiertVolltext
Asupra recursului de față,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 248 din 20 iunie 2002, Tribunalul Botoșani a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul A.V. privind întreruperea executării pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 19/2002 a Tribunalului Botoșani.
Tribunalul a reținut că motivul invocat de condamnat, greutățile materiale cu care se confruntă familia sa, nu constituie un caz de întrerupere a executării pedepsei, respectiv o împrejurare specială din pricina căreia continuarea executării pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau pentru familia sa, conform art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 326 din 30 septembrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
În considerentele deciziei, curtea a reținut că soluția tribunalului este legală, deoarece, în cauză nu s-au constatat împrejurări speciale, care să poată fi rezolvate într-o scurtă perioadă de timp, dificultățile materiale neputând fi înlăturate pe perioada întreruperii executării pedepsei.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, solicitând casarea hotărârilor criticate și admiterea cererii sale privind întreruperea executării pedepsei.
Examinând recursul declarat de revizuient, Curtea constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
În temeiul art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață, poate fi întreruptă în cazurile și în condițiile prevăzute în art. 453, la cererea persoanelor arătate în alin. (2) al aceluiași articol.
Cazul de întrerupere invocate de revizuient este cel prevăzut de art. 453 lit. c) C. proc. pen., și anume, când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia sa.
Ancheta socială efectuată în cauză a constatat că soția condamnatului și copilul minor în vârstă de un an locuiesc la părinții condamnatului, fiind întreținuți din pensia mamei acestuia, având în construcție casa în care locuiesc.
Aceste împrejurări nu constituie însă împrejurări speciale care să poată fi rezolvate pe perioada scurtă a întreruperii executării pedepsei, astfel cum judicios au considerat și cele două instanțe, respingând cererea condamnatului.
În consecință, recursul va fi respins, ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul condamnat urmează a fi obligat la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul A.V. împotriva deciziei penale nr. 326 din 30 septembrie 2002, a Curții de Apel Suceava.
Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 mai 2003.