Homicide by beating: denial of judicial mitigating circumstances to reduce sentence below statutory minimum
Rumänien (RO)
Legislator-Zusammenfassung
KI-generiertThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the conviction and the six-year imprisonment sentence imposed by the lower courts for homicide by beating (Art. 183 of the Penal Code), while ordering the deduction of the preventive detention period and the payment of 300 RON in judicial costs. The case involved a dispute over the legal qualification of an incident where the defendant, after drinking, struck the victim multiple times with fists and feet following the victim's refusal to leave the defendant's yard; although the victim initially appeared uninjured, they died later from a cerebral hemorrhage caused by a traumatic brain injury. The court rejected the defendant's arguments for reducing the sentence below the statutory minimum based on judicial mitigating circumstances (good conduct) under Art. 74 of the Penal Code, finding that the nature, gravity of the offense, and the victim's young age justified the applied penalty despite the lack of prior criminal record and partial confession, thereby affirming the lower courts' exclusion of legitimate defense and their individualization of the penalty under Art. 72 of the Penal Code.
Legislator-Regeste
KI-generiertart. 72 C. pen, art. 3859 alin. (3) C. proc. pen, art. 183 C. proc. pen, art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Homicide by beating: denial of judicial mitigating circumstances to reduce sentence below statutory minimum: Împrejurările faptei fiind corect stabilite, încadrarea juridică a fost aceea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. proc. pen., fiind exclusă motivat amplu și pertinent legitima apărare.
Schlagwörter
KI-generiertZitierte Gesetzesbestimmungen
KI-generiertVerwandte Entscheide
KI-generiertVolltext
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 60/A din 10 iunie 2010 Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondate apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și al inculpatului P.N.I. împotriva Sentinței penale nr. 117 din 8 aprilie 2010 a Tribunalului Argeș pe motiv că inculpatul putea prevedea rezultatul mai grav produs din moment ce a lovit victima de mai multe ori cu pumnii și picioarele, fapta sa necorespunzând nevoii de apărare (cum s-a apărat) atâta vreme cât victima a pătruns în curtea inculpatului pentru a căuta-o pe martora D.D., nemanifestând agresivitate.
Pe de altă parte și apelul parchetului nu a fost fondat întrucât, în raport cu împrejurările concrete în care fapta a fost comisă și persoana inculpatului, prima instanță a individualizat pedeapsa, respectând criteriile art. 72 C. pen. și asigurând pe deplin scopul și funcțiile sancțiunii penale.
În termen legal inculpatul a exercitat alea ordinară de atac a recursului, criticând hotărârile pentru netemeinicie întrucât nu s-au reținut circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen. pentru a coborî pedeapsa sub limita minimă specială.
Examinând criticile în raport cu actele și lucrările dosarului, hotărârile atacate cât și sub aspectul cazurilor de casare ce se iau în considerare din oficiu - conform disp. art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte constată că sunt nefondate pentru cele ce vor fi expuse.
Ambele instanțe au stabilit - în urma administrării și evaluării materialului probator - că în noaptea de 30 iunie din 1 iulie 2009, după ce a consumat băuturi alcoolice la un bar, victima O.F.V. s-a deplasat la locuința inculpatului P.N.I. - care trăia în concubinaj cu martora B.A.C. pentru a o căuta pe mama acesteia, D.D. cu care pretindea că are o legătură.
Deși invitat să părăsească curtea, acesta a refuzat, aspect ce a determinat pe inculpat să-l lovească cu pumnii și picioarele, înghesuindu-l între poară și gard, unde l-a trântit la pământ deși nu a manifestat nici o intenție agresivă violență fizică. Victima a fost scăpată prin intervenția martorilor D.D. și B.A.C. Deși victima a plecat pe picioare, după cca. 800 metri nu s-a mai putut deplasa, decedând urmare unei hemoragii cerebrale cauzată de un traumatism cranio-cerebral forte prin lovire cu sau de corp dur.
Împrejurările faptei fiind corect stabilite, încadrarea juridică a fost aceea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. proc. pen., fiind exclusă motivat amplu și pertinent legitima apărare.
Cum inculpatul nu s-a conformat dispozițiilor imperative ale art. 38510 alin. (1) și (2) C. proc. pen., oral, cu ocazia dezbaterilor a fost invocat cazul de casare ce se ia în considerare din oficiu și anume cel prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., solicitându-se coborârea pedepsei sub limita minimă legală prin reținerea comportamentului bun de dinainte și de după săvârșirea infracțiunii.
Față de natura și gravitatea infracțiunii, vârsta extrem de tânără a victimei și urmarea gravă produsă, chiar dacă inculpatul nu are antecedente penale în condițiile în care a recunoscut numai parțial fapta, nu se justifică coborârea cuantumului pedepsei sub cei 6 ani închisoare aplicată și de către instanța de fond.
Soluțiile fiind legale și temeinice, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat P.N.I. împotriva Deciziei penale nr. 60/A din 10 iunie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului-inculpat, durata reținerii și a arestării preventive de la 1 iulie 2009 la 23 septembrie 2010.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 septembrie 2010.