Legislator Rechtsprechung & Gesetzgebung
Decizia nr. 82/2003 KI-generiert

Inadmissibility of complaint against prosecutor's refusal to initiate criminal proceedings due to absence of investigative acts and violation of legal remedy limits.

Geschäftsnummer Decizia nr. 82/2003
Gericht / Behörde
Rechtsordnung Rumänien (RO)
Entscheiddatum
Ausgang Abgewiesen (Dismissed)

Legislator-Zusammenfassung

KI-generiert

The High Court of Cassation and Justice dismissed the unreasoned appeal filed by the petitioner, upholding the lower court's decision to reject the complaint as inadmissible. The dispute concerned the validity of a public prosecutor's resolution refusing to initiate criminal proceedings after a criminal complaint was misregistered as a general request, with no preliminary investigative acts performed. The court held that under Articles 275–278 of the Code of Criminal Procedure, the judicial remedy challenging a prosecutor's non-commencement decision is strictly limited to cases where investigative measures have been taken or specific procedural phases completed; extending this appeal to mere administrative registration errors or forcing the initiation of investigations exceeds the court's competence under Article 29 of the Code of Criminal Procedure and violates the principle of legality of legal remedies established by Article 128 of the Romanian Constitution.

Legislator-Regeste

KI-generiert

art. 275 C. proc. pen, art. 29 C. proc. pen, art. 128 din Constituția, art. 21 din Constituția, art. 200 C. proc. pen, art. 3859 C. proc. pen; Inadmissibility of complaint against prosecutor's refusal to initiate criminal proceedings due to absence of investigative acts and violation of legal remedy limits: The dispute concerned the validity of a public prosecutor's resolution refusing to initiate criminal proceedings after a criminal complaint was misregistered as a general request, with no preliminary investigative acts performed. The court held that under Articles 275–278 of the Code of Criminal Procedure, the judicial remedy challenging a prosecutor's non-commencement decision is strictly limited to cases where investigative measures have been taken or specific procedural phases completed; extending this appeal to mere administrative registration errors or forcing the initiation of investigations exceeds the court's competence under Article 29 of the Code of Criminal Procedure and violates the principle of legality of legal remedies established by Article 128 of the Romanian Constitution.

Schlagwörter

KI-generiert
Verwaltungsbeschwerde Strafprozessordnung Säumnis der Staatsanwaltschaft Normenkontrolle Legalitätsprinzip Vorabentscheidungsverfahren

Zitierte Gesetzesbestimmungen

KI-generiert
art. 275 C. proc. pen
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în cauză nu s-au efectuat acte de urmărire penală, cum însuși petentul arată, așa încât plângerea acestuia nu poate fi caracterizată ca plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, în sensul art. 275 C. proc. pen.
art. 29 C. proc. pen
275-278 din același act normativ, cât și a faptului că cererea privind înregistrarea plângerii penale nu se încadrează în aria de competență atribuită prin art. 29 C. proc. pen., precum și ca fiind legală soluția de respingere a plângerii petentului, ca inadmisibilă.
art. 128 din Constituția
Pe de altă parte, în raport de dispozițiile art. 128 din Constituția României, potrivit cărora partea interesată poate exercita căile de atac numai în condițiile legii procesuale, rezultă că această cale de atac, de natură a da eficiență dispozițiilor art.
art. 21 din Constituția
128 din Constituția României, potrivit cărora partea interesată poate exercita căile de atac numai în condițiile legii procesuale, rezultă că această cale de atac, de natură a da eficiență dispozițiilor art. 21 din Constituția României și art.
art. 200 C. proc. pen
Ca atare, apar ca riguros exacte constatările primei instanțe privind neefectuarea de acte de urmărire penală în sensul dispozițiilor art. 200 C. proc. pen., neparcurgerea etapelor obligatorii prevăzute de art.
art. 3859 C. proc. pen
Așa fiind, sentința atacată nu este supusă nici unuia din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen.
art. 38515 pct. 1 C. proc. pen
Provision cited in the dispositive to justify the dismissal of the appeal as unfounded.
KI-generiert

Zentrale Rechtsfragen, extrahiert von Legislator

KI-generiert
art. 38515 pct. 1 C. proc. pen.

Provision cited in the dispositive to justify the dismissal of the appeal as unfounded.

Fragen Sie sich, wie dieser Entscheid auf Ihren Fall anwendbar ist?

Prüfen Sie diesen Entscheid zusammen mit Bundesrecht, kantonalen Erlassen, Kommentaren und Folgeentscheiden in Legislator AI.

Fall in Legislator öffnen →

Volltext

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 8 din 6 februarie 2003,Curtea Supremă de Justiție, secția penală, a respins plângerea formulată de petentul L.A.F. împotriva rezoluției nr. 3021/505/2002 din 3 decembrie 2002 a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în cauză nu s-au efectuat acte de urmărire penală, cum însuși petentul arată, așa încât plângerea acestuia nu poate fi caracterizată ca plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, în sensul art. 275 C. proc. pen.

Or, admisibilitatea plângerii împotriva măsurilor sau actelor efectuate de procuror sau în baza dispozițiilor acestuia, este condiționată de respectarea fazelor procesuale reglementate de lege.

Pe de altă parte, critica privind greșita înregistrare de către procuror a sesizării penale ca "cerere", precum și obligarea procurorului să efectueze actele de urmărire penală presupuse de conținutul sesizării exced competențelor Curții Supreme de Justiție, astfel cum este reglementată prin art. 29 C. proc. pen.

Împotriva acestei hotărâri, petentul a declarat recurs, pe care nu l-a motivat.

Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Plângerea adresată instanței de judecată competente prin care persoana nemulțumită de modul în care, în cadrul Ministerului Public, a fost soluționată plângerea prevăzută de art. 275-278 C. proc. pen., având natura juridică a unei căi de atac, vizează controlul judecătoreasc al soluției de neîncepere a urmăririi penale, așa cum în mod judicios a stabilit prima instanță.

Așadar, sesizată cu o astfel de plângere, instanța are a examina legalitatea și temeinicia rezoluției atacate.

Excede însă competenței instanței aprecierea asupra oportunității cercetărilor penale.

Pe de altă parte, în raport de dispozițiile art. 128 din Constituția României, potrivit cărora partea interesată poate exercita căile de atac numai în condițiile legii procesuale, rezultă că această cale de atac, de natură a da eficiență dispozițiilor art. 21 din Constituția României și art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, nu poate fi extinsă la alte situații.

Astfel, recunoașterea căii de atac a plângerii la alte situații decât cele prevăzute de textul menționat, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, ca atare, o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, în cauză nu au fost efectuate acte de urmărire penală, nu s-au formulat plângeri în condițiile art. 275-278 C. proc. pen., așa încât plângerea împotriva rezoluției menționate, nu are aptitudinea declanșării controlului judecătoresc privitor la legalitatea și temeinicia acesteia.

Ca atare, apar ca riguros exacte constatările primei instanțe privind neefectuarea de acte de urmărire penală în sensul dispozițiilor art. 200 C. proc. pen., neparcurgerea etapelor obligatorii prevăzute de art. 278 din același cod, lipsa caracterului de plângere împotriva măsurilor și actelor procurorului în sensul dispozițiilor art. 275-278 din același act normativ, cât și a faptului că cererea privind înregistrarea plângerii penale nu se încadrează în aria de competență atribuită prin art. 29 C. proc. pen., precum și ca fiind legală soluția de respingere a plângerii petentului, ca inadmisibilă.

Așa fiind, sentința atacată nu este supusă nici unuia din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen.

În consecință, pentru considerentele ce preced, în baza art. 38515 pct. 1 C. proc. pen., Curtea va respinge recursul declarat de către petentul L.A.F., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de către petentul L.A.F. împotriva sentinței nr. 8 din 6 februarie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2003.