Attempted murder sentencing: adequacy of suspended execution and moral damages assessment in aggravated provocation
Rumänien (RO)
Legislator-Zusammenfassung
KI-generiertThe Supreme Court dismissed the appeal filed by the civil party, upholding the appellate decision that sentenced the defendant to four years' imprisonment with suspended execution for attempted murder and awarded 8,000 RON in moral damages. The dispute concerned the individualization of the criminal penalty and the quantum of civil compensation in a case where the defendant stabbed the victim after being provoked and physically attacked during a dispute between the victim and a taxi driver. Relying on Article 72 of the Penal Code regarding sentencing criteria and civil procedure norms, the Court found the appeal unfounded, reasoning that the suspended sentence was justified by the victim's culpable provocation, the defendant's status as a first-time offender, and the mitigating circumstances of the confrontation, while determining that the claimed amount for non-patrimonial harm was not substantiated by evidence.
Legislator-Regeste
KI-generiertart. 3851 C. proc. pen, art. 73 lit. i) C. pen, art. 861 C. pen, art. 72 C. pen; Attempted murder sentencing: adequacy of suspended execution and moral damages assessment in aggravated provocation: Aprecierea primei instanțe, menținută și de instanța de apel, este judicioasă și conformă criteriilor de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 C. pen., încât, sub acest aspect, recursul apare ca nefondat.
Schlagwörter
KI-generiertZitierte Gesetzesbestimmungen
KI-generiertVerwandte Entscheide
KI-generiertVolltext
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:
Partea civilă C.B. a declarat, în termen legal, recurs împotriva deciziei penale nr. 22/ P din 26 februarie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpatul P.G.M.
În motivarea recursului, partea civilă a criticat decizia atacată ca fiind nelegală și netemeinică atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile.
Sub aspectul laturii penale, partea civilă a apreciat că pedeapsa de numai 4 ani închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, nu corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei, neținând seama de gravitatea agresiunii la care a fost supus de inculpat și ceilalți taximetriști, și de imposibilitatea sa de a se apăra, ceea ce a făcut să sufere leziuni la mână, suferind, astfel, o operație la mână, numai așa recâștigându-și sănătatea.
Sub aspectul laturii civile, partea civilă a arătat că suma acordată ca despăgubire materială este insuficientă, pe de o parte, abia acoperind cheltuielile de spitalizare, iar pe de altă parte, că în mod greșit, nu i s-au acordat daune morale pentru suferințele fizice suferite.
În drept, recurentul a invocat art. 3851 C. proc. pen.
Examinând recursul părții civile, în raport de criticile formulate împotriva hotărârii atacate, Curtea a constatat că recursul de față este nefondat.
Este adevărat că intimatul inculpat P.G.M. a fost condamnat pentru tentativă de omor, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și 175 lit. i), cu aplicarea art. 73 lit. i) C. pen., la numai 4 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, conform art. 861 C. pen., dar, aceasta, în primul rând, pentru conduita provocatoare a părții civile, atitudinea culpoasă a acesteia, față de taximetristul I.G., căruia i-a refuzat plata, inculpatul venind în apărarea taximetristului, ca urmare a chemării prin stație, dar, mai ales, datorită faptului că inculpatul a acționat, numai în urma violențelor folosite de partea civilă împotriva sa. Inculpatul a fost apucat de tricou și lovit de partea civilă, inițial, și, numai, după a doua atacare a inculpatului, acesta l-a lovit cu cuțitul.
Aceste împrejurări de fapt ca și datele ce caracterizează persoana inculpatului și anume faptul că este tânăr, că se află la primul conflict cu legea penală, că este încadrat în muncă, câștigându-și în mod cinstit existența și că este student, au constituit temeiurile avute în vedere de instanță, la stabilirea pedepsei și a modalității de executare.
Aprecierea primei instanțe, menținută și de instanța de apel, este judicioasă și conformă criteriilor de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 C. pen., încât, sub acest aspect, recursul apare ca nefondat.
Dar, recursul părții civile este nefondat și sub cel de-al doilea aspect, al solicitării daunelor morale.
Din actele dosarului nu rezultă că partea vătămată s-ar fi constituit parte civilă cu daune materiale, ci numai cu daune morale, în valoare de 100.000 lei.
Instanța, considerând suma solicitată prea mare, chiar exagerată, a admis-o la fond, în cuantum de 5000 lei, iar în apel, a majorat-o, la 8000 lei, astfel ca în felul acesta, despăgubirea să acopere prejudiciile, fără caracter patrimonial, suferite de partea civilă.
Cum, în speță, nu s-au dovedit de partea civilă, prejudicii cu caracter moral, mai mare, Curtea va trebui să observe că, și sub acest aspect, recursul este nefondat și va trebui respins.
În atari condiții, Curtea va privi recursul declarat de partea civilă C.B. împotriva deciziei penale nr. 22/ P din 26 februarie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, ca nefondat și-l va respinge, ca atare, menținând hotărârea atacată și obligând, pe recurentă, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă C.B. împotriva deciziei penale nr. 22/ P din 26 februarie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpatul P.G.M.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 iunie 2008.