Legislator Rechtsprechung & Gesetzgebung
Decizia nr. 270/2007 KI-generiert

Compensatory rights upheld; appeal for expropriated property rejected as unfounded

Geschäftsnummer Decizia nr. 270/2007
Gericht / Behörde
Rechtsordnung Rumänien (RO)
Entscheiddatum
Ausgang Abgewiesen (Dismissed)

Legislator-Zusammenfassung

KI-generiert

The High Court of Cassation and Justice rejected the defendant's appeal as unfounded, upholding the appellate decision and the first-instance ruling, which had partially annulled the defendant's decision and recognized the claimant's right to compensatory measures under Title VII of Law No. 247/2005 for an expropriated property. The dispute arose from the claimant's challenge to the compensation decision for a building and land expropriated under Decree No. 83/1977. The court held that, under Articles 299(1) and 377(2) point 2 of the Civil Procedure Code, an appellate court cannot review issues not raised in the appeal, and since the defendant's new argument—that the claimant was not entitled to compensation for the land—was not raised on appeal and was devoid of interest because the prior courts had already rejected the land claim under Law No. 10/2001, the appeal was dismissed.

Legislator-Regeste

KI-generiert

art. 256 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 377 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ, art. 8 din Legea nr. 10/2001, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Compensatory rights upheld; appeal for expropriated property rejected as unfounded: Împotriva acestei hotărâri apelanta a declarat recurs prin care a reluat identic motivele de apel. În plus, hotărârea dată în etapa apelului a fost criticată în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. arătându-se că reclamantul era îndreptățit la măsuri reparatorii numai pentru casă de locuit și anexe. Pentru teren nu mai are acest drept, întrucât a primit lot de casă în noul sat Iași.

Schlagwörter

KI-generiert
Enteignungsgut Bodenrecht Zivilurteil Entschädigungsberechtigung kassatorische Prüfung entschädigungslose Eigentumsbeschränkung

Zitierte Gesetzesbestimmungen

KI-generiert

Zitierte Rechtsprechung

KI-generiert
decizia nr. 15947/2005
38 din 9 februarie 2006 Tribunalului Gorj, secția civilă, a admis contestația, a anulat în parte decizia nr. 15947/2005 și a constatat că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile titlului VII din Legea nr.
KI-generiert

Fragen Sie sich, wie dieser Entscheid auf Ihren Fall anwendbar ist?

Prüfen Sie diesen Entscheid zusammen mit Bundesrecht, kantonalen Erlassen, Kommentaren und Folgeentscheiden in Legislator AI.

Fall in Legislator öffnen →

Volltext

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția civilă, la 2 noiembrie 2005, reclamantul C.C. a solicitat, în contradictoriu cu intimata SC C.E.R. SA, anularea deciziei nr. 15947/2005 emisă de intimată și să se constate că are dreptul la măsuri reparatorii în cuantumul stabilit pe bază de expertiză.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că reclamantul a avut în proprietate un imobil compus din teren și construcții, care a fost expropriat iar apoi construcțiile demolate.

Pentru teren reclamantul nu a primit nici o despăgubire iar suma oferită pentru construcții nu a fost corespunzătoare valorii acestora.

Prin sentința civilă nr. 38 din 9 februarie 2006 Tribunalului Gorj, secția civilă, a admis contestația, a anulat în parte decizia nr. 15947/2005 și a constatat că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că decizia contestată a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 care a modificat modalitatea de calcul a valorii imobilelor preluate de stat. Tribunalul nu mai are competența de a stabili valoarea măsurilor reparatorii, ca de altfel nici unitatea deținătoare.

Apelul declarat de intimată a fost respins prin decizia nr. 519 din 20 iunie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

În considerarea hotărârii sale instanța de apel a arătat că deși prin motivele de apel s-a criticat soluția pentru neadministrarea unui probatoriu complet, respectiv efectuarea unei expertize pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor, în cursul judecății apelului nu s-a solicitat administrarea acestei probe.

Petentul a făcut dovada că a fost proprietarul imobilului expropriat prin Decretul nr. 83/1977.

Împotriva acestei hotărâri apelanta a declarat recurs prin care a reluat identic motivele de apel. În plus, hotărârea dată în etapa apelului a fost criticată în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. arătându-se că reclamantul era îndreptățit la măsuri reparatorii numai pentru casă de locuit și anexe. Pentru teren nu mai are acest drept, întrucât a primit lot de casă în noul sat Iași.

Analizând hotărârea atacată, în limitele criticii formulate prin motivele de recurs și în raport de dovezile administrate înaintea primei instanțe, Înalta Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Una dintre regulile comune pentru folosirea căilor de atac privește ierarhia căilor de atac, în sensul că nu se poate recurge la o cale extraordinară câtă vreme partea are la dispoziție o cale de atac ordinară.

Din interpretarea prevederilor art. 299 alin. (1) și art. 377 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., se desprinde concluzia că hotărârea dată în primă instanță care nu a fost atacată cu apel nu mai poate fi atacată nici cu recurs. Cu alte cuvinte, instanța de recurs nu poate să examineze, omisso medio, aspecte care nu au făcut obiectul controlului instanței de apel.

Singura critică pe care recurenta a făcut-o împotriva hotărârii date în apel vizează faptul că reclamantul, care în opinia recurentei este îndreptățit la măsuri reparatorii pentru casă și anexe, nu are dreptul la astfel de măsuri și pentru teren. Or, această critică nu a fost făcută și prin motivele de apel deși aspectul respectiv nu a fost reținut abia în etapa apelului, astfel încât să se considere că i s-ar fi creat părții o situație mai grea decât cea din hotărârea de primă instanță.

Pe de altă parte, această critică este și lipsită de interes câtă vreme instanțele de fond au păstrat partea din decizia contestată prin care a fost respinsă notificarea cu privire la teren, față de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001.

Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a respins recursul în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., cu consecința păstrării hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.E.R. SA împotriva deciziei civile nr. 519 din 20 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2007.