Legislator Rechtsprechung & Gesetzgebung
Decizia nr. 40/2006 KI-generiert

Invalidity of direct judicial complaint for offenses outside private prosecution scope and absent final non-starting resolution

Geschäftsnummer Decizia nr. 40/2006
Gericht / Behörde
Rechtsordnung Rumänien (RO)
Entscheiddatum
Ausgang Abgewiesen (Dismissed)
Kostenauflage zulasten Beschwerdeführer/in

Legislator-Zusammenfassung

KI-generiert

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, upholding the lower court's dismissal of his complaint and ordering him to pay 300 lei in judicial costs. The dispute concerned a complaint filed by a defendant against a judge for alleged abuse of office, unlawful detention, torture, and failure to provide medical assistance during criminal proceedings. The lower court had initially dismissed the complaint as inadmissible due to the irregular manner in which the court was seized. The Supreme Court confirmed that the absolute nullity of procedural defects regarding the initiation of proceedings applies only to disputes governed by specific statutory provisions for private complaint or cases where the public prosecutor issued a resolution of non-starting of the investigation; since the offenses alleged did not fall under the specific articles allowing direct complaint to the court and had not been previously investigated by the prosecutor with a final resolution, the initial filing was invalid, and the lower court correctly dismissed it.

Legislator-Regeste

KI-generiert

art. 3859 C. proc. pen, art. 3859 alin. (3) C. proc. pen, art. 197 alin. (2) C. proc. pen, art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen, art. 3859 C. proc. civ; Invalidity of direct judicial complaint for offenses outside private prosecution scope and absent final non-starting resolution: The dispute concerned a complaint filed by a defendant against a judge for alleged abuse of office, unlawful detention, torture, and failure to provide medical assistance during criminal proceedings. The lower court had initially dismissed the complaint as inadmissible due to the irregular manner in which the court was seized. The Supreme Court confirmed that the absolute nullity of procedural defects regarding the initiation of proceedings applies only to disputes governed by specific statutory provisions for private complaint or cases where the public prosecutor issued a resolution of non-starting of the investigation; since the offenses alleged did not fall under the specific articles allowing direct complaint to the court and had not been previously investigated by the prosecutor with a final resolution, the initial filing was invalid, and the lower court correctly dismissed it.

Schlagwörter

KI-generiert
Einreichung einer Strafanzeige formelle Nichtigkeit Prozessrecht Verfahren vor dem Untersuchungsrichter Haftkosten E-Justice

Zitierte Gesetzesbestimmungen

KI-generiert
art. 3859 C. proc. pen
Fără a invoca nici unul din cazurile de casare prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., petentul a precizat că motivele de recurs vor fi susținute în instanță, la termenul fixat pentru soluționarea căii de atac exercitate.
art. 3859 alin. (3) C. proc. pen
Examinând cauza, în raport cu dispozițiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se constată următoarele:
art. 197 alin. (2) C. proc. pen
Potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen., dispozițiile relative la sesizarea instanței de judecată sunt prescrise sub sancțiunea nulității absolute.
art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen
Or, infracțiunile reclamate nu se regăsesc între cele determinate prin art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., în cazul cărora plângerea prealabilă se adresează instanței de judecată.
art. 2781 C. proc. pen
Totodată, infracțiunile sesizate nici nu au făcut obiectul urmăririi penale, finalizată printr-o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale, confirmată de procurorul ierarhic superior, care să justifice sesizarea instanței de judecată în condițiile art. 2781 C. proc. pen.
art. 3859 C. proc. civ
Prin urmare, în mod legal prima instanță a constatat neîndeplinirea condițiilor de validitate a sesizării, așa încât hotărârea atacată nu este supusă nici unuia din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. civ.
art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen
Main ground for dismissing the appeal as unfounded.
art. 192 alin. (2
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din același cod, recurentul menționat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
KI-generiert

Zentrale Rechtsfragen, extrahiert von Legislator

KI-generiert
art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Main ground for dismissing the appeal as unfounded.

art. 192 alin. (2)

Basis for imposing judicial costs on the appellant.

Fragen Sie sich, wie dieser Entscheid auf Ihren Fall anwendbar ist?

Prüfen Sie diesen Entscheid zusammen mit Bundesrecht, kantonalen Erlassen, Kommentaren und Folgeentscheiden in Legislator AI.

Fall in Legislator öffnen →

Volltext

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 3 martie 2005, petentul S.J. a solicitat trimiterea în judecată și condamnarea numitei R.L., judecător la Tribunalul București, secția I penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prin îngrădirea unor drepturi în formă calificată, arestare nelegală, tortură și lăsarea fără ajutor.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, deși nu a săvârșit nici o faptă penală.

Cu ocazia soluționării dosarului penal nr. 1573/2004, aflat pe rolul Tribunalului București, secția I penală, la termenul din 13 octombrie 2004, judecătorul nu a dat curs cererilor inculpatului S.J.

La un alt termen de judecată, același magistrat a refuzat acordarea asistenței medicale, deși avea cunoștință, din actele aflate la dosarul cauzei, că inculpatul suferea de afecțiuni grave.

În fine, cu ocazia soluționării cauzei penale, interesat fiind, judecătorul menționat a încălcat mai multe dispoziții procedurale.

Prin sentința nr. 364 din 14 iunie 2005, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins plângerea petentului S.J., ca inadmisibilă, reținând neregulata sesizare a instanței de judecată, în sensul că, deși pentru săvârșirea faptelor reclamate, instanța este sesizată prin rechizitoriu, petentul a formulat plângere prealabilă directă.

Împotriva hotărârii primei instanțe, petentul a declarat recurs, pe care nu l-a motivat în scris.

Fără a invoca nici unul din cazurile de casare prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., petentul a precizat că motivele de recurs vor fi susținute în instanță, la termenul fixat pentru soluționarea căii de atac exercitate.

Examinând cauza, în raport cu dispozițiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se constată următoarele:

Potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen., dispozițiile relative la sesizarea instanței de judecată sunt prescrise sub sancțiunea nulității absolute.

Este de reținut că reglementarea menționată corespunde scopului principal al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privitor la garanțiile procedurale care trebuie să însoțească, între altele, judecarea acuzațiilor în materie penală.

Este adevărat că, privitor la sintagma „dispoziții relative la sesizarea instanței”, Codul de procedură penală nu conține nici o prevedere care să o definească.

Însă, cu referire la cauză, sfera și conținutul dispozițiilor procesuale aflate sub incidența nulității absolute rezultă din dispozițiile art. 279, 221 și 2781 C. proc. pen., coroborat cu art. 264 din același cod.

Așadar, plecând de la normele menționate, în materie penală constituie dispoziții relative la sesizarea primară a instanței de judecată și sunt supuse nulității absolute, ca sancțiune procesuală, toate dispozițiile procesuale care au ca obiect de reglementare determinarea persoanelor sau organelor împuternicite să aducă în fața instanței o cauză, spre judecată, prin plângere, plângere prealabilă sau rechizitoriu, precum și cele care stabilesc condițiile de validitate a actului de sesizare și limitele judecății, ca efect a acestora.

În cauză, obiectul plângerii formulate de petentul S.J. privește săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, arestare nelegală, tortură și lăsarea fără ajutor.

Or, infracțiunile reclamate nu se regăsesc între cele determinate prin art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., în cazul cărora plângerea prealabilă se adresează instanței de judecată.

Totodată, infracțiunile sesizate nici nu au făcut obiectul urmăririi penale, finalizată printr-o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale, confirmată de procurorul ierarhic superior, care să justifice sesizarea instanței de judecată în condițiile art. 2781 C. proc. pen.

Prin urmare, în mod legal prima instanță a constatat neîndeplinirea condițiilor de validitate a sesizării, așa încât hotărârea atacată nu este supusă nici unuia din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. civ.

În consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul declarat de petentul S.J. împotriva sentinței nr. 364 din 14 iunie 2005, pronunțată în dosarul nr. 1749/2005, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, ca nefondat.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din același cod, recurentul menționat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de S.J. împotriva sentinței nr. 364 din 14 iunie 2005, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. 1749/2005.

Obligă recurentul menționat să plătească statului, suma de 300 lei (3.000.000 ROL) cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei (400.000 ROL), reprezentând onorariu de avocat cuvenit pentru asistarea acestuia din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2006.