Inadmissibility of extraordinary appeal against procedural decision in criminal referral proceedings
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, sitting as a panel of five judges, dismissed the extraordinary appeal for annulment (contestație în anulare) as inadmissible, ordering the petitioner to pay 300 lei in judicial costs, thereby leaving the prior ruling in force. The dispute concerned a procedural challenge to an earlier decision that had dismissed a cassation appeal as inadmissible; specifically, the petitioner attempted to use the extraordinary appeal remedy against a decision issued within the framework of the "strămutare" (referral/reopening) procedural institution, rather than a final judgment resolving the merits of the case. The court ruled that the appeal was inadmissible because the target decision did not meet the statutory requirements of Article 386 of the Code of Criminal Procedure, which limits this extraordinary remedy to final decisions on the merits, and because the petitioner failed to invoke any of the specific legal grounds listed in Article 386(1)(a-e) or provide supporting evidence as required by Article 391.
Legislator headnote
AI generatedart. 386 C. proc. pen, art. 391 alin. (1) C. proc. pen, art. 391 alin. (2) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Inadmissibility of extraordinary appeal against procedural decision in criminal referral proceedings: The dispute concerned a procedural challenge to an earlier decision that had dismissed a cassation appeal as inadmissible; specifically, the petitioner attempted to use the extraordinary appeal remedy against a decision issued within the framework of the "strămutare" (referral/reopening) procedural institution, rather than a final judgment resolving the merits of the case. The court ruled that the appeal was inadmissible because the target decision did not meet the statutory requirements of Article 386 of the Code of Criminal Procedure, which limits this extraordinary remedy to final decisions on the merits, and because the petitioner failed to invoke any of the specific legal grounds listed in Article 386(1)(a-e) or provide supporting evidence as required by Article 391.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural rule cited in the dispositive governing the handling of inadmissible extraordinary appeals and the imposition of judicial costs.
Full text
Asupra cererii de contestație în anulare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 20 martie 2013, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, contestația în anulare formulată de contestatoarea A.împotriva Încheierii penale nr. 56 din 11 martie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 982/1/2013.
În cererea scrisă a contestației de la filele 1-6 din dosar, contestatoarea nu a invocat niciunul dintre temeiurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen.
Prin Încheierea nr. 56 din 11 martie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 982/1/2013 a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A.împotriva Încheierii nr. 18 din 28 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 8074/1/2012.
Împotriva acestei încheieri petenta a formulat contestație în anulare.
Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte, completul de 5 judecători, a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, fără a dispune citarea părților, în ședința publică din 13 mai 2013.
Din verificarea cererii de contestație în anulare rezultă că nu s-au invocat excepții de neconstituționalitate, așa încât instanța se va pronunța numai cu privire la admisibilitatea contestației în anulare.
Contestația în anulare formulată este inadmisibilă.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestației formulate.
În cuprinsul cererii sale scrise, aflată la filele 1-6 din dosar, contestatoarea nu a invocat expres motivul pe care se sprijină contestația, iar susținerile din conținutul acesteia nu pot fi calificate și încadrate în niciuna dintre dispozițiile art. 386 C. proc. pen. De asemenea, în sprijinul contestației nu au fost invocate sau depuse dovezi, astfel cum prevede textul de lege.
Totodată, Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că hotărârea atacată, deși este definitivă, așa cum prevede textul art. 386 C. proc. pen., nu este dintre cele împotriva cărora se poate exercita această cale de atac extraordinară.
Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor la literele a-e din același text.
Din economia textului de lege sus-menționat, rezultă că această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunțată în cadrul instituției procesuale a strămutării.
Așa fiind, contestația în anulare este inadmisibilă, întrucât hotărârea atacată nu este dintre acelea care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac și nu sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A.împotriva Încheierii penale nr. 56 din 11 martie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 982/1/2013.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A.împotriva încheierii penale nr. 56 din Camera de Consiliu de la 11 martie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 982/1/2013.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 mai 2013.