Online auction fraud via unauthorized account access: organized criminal group liability and nature of computer crimes under Law 161/2003

Asupra cauzei penale de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 242/ F din 26 martie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 28222.01/3/2009, Tribunalul București, secția a II-a penală:

A admis cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de Ministerului Public și, în consecință, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului P.D.M. din infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 46 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 46 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

I. În temeiul art. 46 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d C. pen., a condamnat pe inculpatul S.D.F., zis D., la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de vindere, punere la dispoziție și deținere, fără drept, a unei parole, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a Condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) și lit. b) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele închisorii aplicate, astfel că inculpatului i s-a aplicat pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 2 ani închisoare.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 861 C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864 C. pen.

II. În temeiul art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat inculpata B.C.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat pe aceeași inculpată la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe aceeași inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, astfel că inculpata va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 2 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 86 C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpata se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 864 C. pen.

III. În temeiul art. 46 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.S.N., zis R., la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vindere, punere la dispoziție și deținere, fără drept, a unei parole, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen. raportat la art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 33 lit. a) și lit. b) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 3 ani închisoare.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64, lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 86 C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 8613 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864 C. pen.

IV. În temeiul art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul S.B. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de acces, fără drept, la un sistem informatic, în formă continuată

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de introducere, fără drept, de date informatice, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 3 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ialomița a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864 C. pen. în temeiul art. 88 C. pen. a dedus reținerea de 24 ore din data de 3 aprilie 2007.

V. În temeiul art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.B., zis B., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale

în temeiul art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de acces, fără drept, la un sistem informatic, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de introducere, fără drept, de date informatice, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 3 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 865 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864 C. pen. în temeiul art. 88 C. pen. a dedus reținerea de 24 ore din data de 4 aprilie 2007.

VI. În temeiul art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul P.M.A., zis Ț., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de acces, fără drept, la un sistem informatic, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de introducere, fără drept, de date informatice, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen., raportat la art. 76 lit. c) C. pen., 1-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea și anume pedeapsa de 3 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. In temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b), C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 86J C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1), lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864C. pen. în temeiul art. 88 C. pen. a dedus reținerea de 24 ore din data de 3 aprilie 2007.

VII. În temeiul art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul P.D.M., zis „Șacalul”, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de acces, fără drept, la un sistem informatic, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de introducere, fără drept, de date informatice, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de uz de fals, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 46 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vindere, punere la dispoziție și deținere, fără drept, a unei parole, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, astfel că. inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 3 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b), C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864C. pen. în temeiul art. 88 C. pen., a dedus reținerea de 24 ore din data de 3 aprilie 2007.

VIII. În temeiul art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.C.C., zis N., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de acces, fără drept, la un sistem informatic, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2), C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de introducere, fără drept, de date informatice, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. c) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 3 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864C. pen. în temeiul art. 88 C. pen. a dedus reținerea de 24 ore din data de 3.IV. 2007.

IX. În temeiul art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.B.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de acces, fără drept, la un sistem informatic, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de introducere, fără drept, de date informatice, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 3 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 7i- art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 86; C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.,

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864 C. pen. în temeiul art. 88 C. pen. a dedus reținerea de 24 ore din data de 3 aprilie 2007.

X. În temeiul art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul A.P.M., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de acces, fără drept, la un sistem informatic, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen., raportat la art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de introducere, fără drept, de date informatice, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c), C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea și anume pedeapsa de 3 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b), C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864C. pen. în temeiul art. 88 C. pen. a dedus reținerea de 24 ore din data de 3 aprilie 2007.

XI. În temeiul art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul Z.V.M., zis Ț., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 26 C. pen., raportat la art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de introducere, fără drept, de date informatice, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 46 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. raportat la art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vindere, punere la dispoziție și deținere, fără drept, a unei parole, în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 3 ani închisoare, A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a H-a și b C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 86j C. pen. și al art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brăila a executării pedepselor principală și accesorie, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1), lit. a)-d) C. pen.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864 C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. a dedus reținerea de 24 ore din data de 3 aprilie 2007.

În temeiul art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 - art. 999 C. civ., a admis acțiunile civile formulate de părțile civile, obligându-i pe:

- inculpatul P.D.M. la plata sumelor de 550 dolari S.U.A. către partea civilă E.N., 750 dolari S.U.A. către partea civilă P.G., 395 dolari S.U.A. către partea civilă Y.M.N., 756 dolari S.U.A. către partea civilă S.K., 900 dolari S.U.A. către partea civilă B.S., 1.000 dolari S.U.A. către partea civilă A.M.M. și 4.200 dolari S.U.A. către partea civilă I.F.

- inculpatul P.M.A. la plata sumelor de 862 dolari S.U.A. către partea civilă R.M. și de 175 dolari S.U.A. către partea civilă R.A.M.

- inculpatul I.B. la plata sumei de 1.018 dolari S.U.A. către partea civilă F.G.

- inculpatul S.B. la plata sumelor de 700 dolari S.U.A. către partea civilă M.O., 756 dolari S.U.A. către partea civilă R.R. și 503 dolari S.U.A. către partea civilă S.A.

A luat act că părțile vătămate P.Z., S.A.T., R.S. jr., J.B., T.S., S.Y., A.L., A.R., R.S., S.N., K.B., R.L.L., J.F., C.M.D., K.J.B., K.C.R., A.S., J.A.M., M.F., G.S., S.L., T.O., Y.M.J.P., J.C.S.M., J.H., S.M., B.S., B.D., R.R., B.W., M.P., R.E.B., H.H., K.V., A.M.B., R.M.J., D.P., P.L.S., M.W., J.F., D.F.L., I.B., J.H., T.G., M.S., J.H.D., B.M., D.O., E.A.T., M.S., V.B.E., S.L.W., M.S.G., K.J., G.H., S.S., H.C.D., R.L.F., P.G., J.A.R., L.C., T.R., M.B., F.P., J.U., Y.R., A.M.V., D.D., R.R.V., B.H., C.S. și A.D. nu s-au constituit părți civile.

În temeiul art. 118 lit. e) C. pen., a luat măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpatul P.D.M. a sumei de 25.600 dolari S.U.A., de la inculpatul D.B.C. a sumei de 8.000 euro, de la inculpatul M.C.C. a sumei de 2.525 dolari S.U.A., de la inculpatul A.P.M. a sumei de 10.000 lei, de la inculpatul P.M.A. a sumei de 5.251 dolari S.U.A., de la inculpatul I.B. a sumei de 2.403 dolari S.U.A., de la inculpatul S.B. a sumei de 17.675 dolari S.U.A., de la inculpatul P.S.N. a sumei de 20.000 lei, de la inculpatul Z.V.M. a sumei de 20.000 lei, de la inculpatul B.C.G. a sumei de 1.000 euro și de la inculpatul S.D.F. a sumei de 1.000 lei.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., a obligat pe fiecare inculpat în parte la plata sumei de câte 3.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că în cursul anului 2005, inculpații D.B.C., în calitate de lider, P.D.M. zis Ș., S.B., M.C.C. zis N., I.B. zis B. și învinuitul N.G.C., față de care s-a dispus disjungerea cauzei, au inițiat un grup infracțional organizat, specializat în efectuarea de licitații fictive de bunuri pe Internet, prin folosirea, fără drept, a conturilor, respectiv a identității și a parolei unor utilizatori înregistrați ai site-ului e.

Inculpații accesau secțiunea de licitații on-line unde se înregistrau, folosind fără drept datele informatice ale unor utilizatori, după care postau oferte fictive de vânzare de bunuri, in special produse electronice, la prețuri avantajoase, astfel încât părțile vătămate atrase precizau, la rândul lor adresele de email pentru a fi contactate, precum și prețul oferit. Falșii vânzători comunicau părților vătămate faptul că erau câștigătorii licitației și că pentru încheierea tranzacției trebuiau să trimită, prin intermediul serviciului de transfer monetar rapid W.U., în România, de regulă, pe numele falșilor vânzători, suma de bani reprezentând prețul. Prin modul în care acționau, respectiv folosirea conturilor de e. ale unor utilizatori legitimi, prin corespondența purtată prin poșta electronică cu atribuirea unor calități mincinoase, textele-șablon de prezentare a caracteristicilor produselor, a condițiilor de plată și de expediere a produselor se urmărea să se creeze părților vătămate convingerea că produsele oferite la vânzare existau în realitate, așa încât acestea plăteau prețul în condițiile solicitate.

Valoarea totală a prejudiciului material cauzat de inculpați și de învinuiți în patrimoniile unui număr de 91 de părți vătămate a fost în cuantum de 67.651 dolari S.U.A.

Începând cu anul 2006, activitatea grupului infracțional s-a extins, fiecare dintre inculpați racolând alți participanți.

În acest context, s-a reținut că inculpatul D.B.C., liderul grupului infracțional organizat, coordona întreaga activitate de fraudare a părților vătămate, cetățeni străini, în sensul că urmărea efectuarea de licitații fictive pe Internet, identificarea persoanelor care ridicau bani prin serviciul de transfer monetar rapid W. și distribuirea unor procente din sumele de bani încasate către organizatorul licitației prin Internet și către persoana care ridica banii.

Inculpatul P.D.M. era conducătorul executiv al grupării infracționale și asigura punerea în aplicare a rezoluțiilor infracționale, respectiv coordona, în mod direct, componentele activității infracționale, constând în licitațiile propriu-zise și ridicarea sumelor de bani prin procurarea de la inculpații P.S.N., Z.V.M. și S.D.F. a conturilor pentru efectuarea licitațiilor, prin organizarea de licitații fictive de bunuri, împreună cu inculpații M.C.C., S.B. și I.B., în timp ce inculpatul D.B.C. furniza textele mesajelor în limba engleză, racolarea, directă sau indirectă a săgeților, stabilirea unor contacte în rândul operatorilor serviciului de transfer monetar rapid W care, prin încălcarea cu știință a atribuțiilor de serviciu, facilitau ridicarea banilor trimiși de părțile vătămate, precum și prin distribuirea sumelor de bani astfel obținute. Astfel, inculpatul i-a cooptat în activitatea infracțională, în mod direct, pe învinuiții F.R.E., P.I.B., A.I.O., N.A.C., Ș.C., B.G.C. și S.R.C., iar în mod indirect, prin intermediul învinuitului C.D., pe învinuiții O.I.C., I.G.D. și E.G.C.

Inculpatul M.C.C. a desfășurat o activitate infracțională complexă, compusă din efectuarea de licitații fictive pe Internet și racolarea „săgeților”, mai precis a învinuiților D.R.C., M.M.C., B.G.C. și a martorului P.C. De asemenea, în vara anului 2005, I-a cooptat în activitatea infracțională pe inculpatul I.B., colegul său de facultate.

Inculpatul I.B. a efectuat licitații fictive pe Internet și i-a racolat pe învinuiții D.S., D.A.T., B.R., cu ajutorul făptuitorului D.C.A., R.C. și O.I., împreună cu inculpatul S.B., precum și martorul R.N.

În vara anului 2005, la grupul infracțional organizat a aderat inculpatul S.B., cooptat de inculpatul I.B., care i l-a prezentat pe inculpatul M.C.C. Inculpatul S.B. a efectuat licitații fictive pe Internet și i-a racolat pe învinuiții N.A.C., P.M., C.D., R.C. și O.I., împreună cu inculpatul I.B. În luna iulie a anului 2006, s-a mutat împreună cu inculpatul P.D.M., acestora alăturându-se inculpatul A.P.M., din luna noiembrie a anului 2006 până la începutul lunii aprilie a anului 2007, când a fost efectuată percheziția domiciliară.

În vara anului 2006, la grupul infracțional organizat au aderat inculpații P.S.N., care și-a desfășurat activitatea infracțională în județul Timiș, Z.V.M., care și-a desfășurat activitatea infracțională în județul Brăila, P.M.A., precum și S.D.F., care și-a desfășurat activitatea infracțională în județul Sibiu. în toamna anului 2006, au fost cooptați inculpații A.P.M. și B.C.G.

Inculpatul P.S.N. a fost cooptat în grupul infracțional organizat de către inculpatul P.D.M., cei doi inculpați stabilind ca inculpatul P.S.N. să-i transmită, prin Internet, conturi de utilizator pe e, adrese de email pentru spam, date despre cărți de credit, prețul unui cont fiind în sumă de 6 lei, iar datele unei cărți de credit în sumă de 50 - 60 lei.

Inculpatul P.M.A., cooptat în grupul infracțional organizat de inculpatul S.B., care i l-a prezentat pe inculpatul M.C.C., a desfășurat o activitate infracțională complexă, compusă din efectuarea de licitații fictive pe Internet și racolarea „săgeților”, respectiv a învinuiților V.M., L.V., N.L., N.A.B., V.A. și S.N.

Inculpatul Z.V.M. și S.D.F. s-au cunoscut, pe Internet, în vara anului 2006, iar în perioada anilor 2006-2007 inculpatul S.D.F. i-a trimis inculpatului Z.V.M., la diferite intervale de timp, dar în executarea aceleiași rezoluții infracționale, identități de utilizatori și parole aferente de e., pe care, la rândul său, inculpatul Z.V.M. i le trimitea inculpatului P.D.M., la solicitarea acestuia, care-i plătea, prin mandate on-Iine, suma de 3-5 lei/ bucata, aceste sume fiind trimise, apoi, către inculpatul S.D.F.

Inculpatul A.P.M. a aderat, ca membru, la grupul infracțional în luna noiembrie a anului 2006, fiind complice la infracțiunile informatice comise de coinculpații P.D.M., I.B., S.B. și P.M.A.

Inculpata B.C.G., angajată a Băncii T., Agenția Ghencea, în calitate de administrator de cont, i-a facilitat inculpatului P.D.M., direct sau prin intermediul inculpatului S.B., ridicarea prin serviciul W. a unor bani care nu erau expediați pe numele său și încasarea unor sume de bani aferente unor tranzacții ale căror date de identificare prezentau nereguli cu privire la numele destinatarului, plafonul sumei, cuantumul acesteia etc. De asemenea, contrar atribuțiilor de serviciu, i-a comunicat aceluiași inculpat P.D.M. informații referitoare la existența unor tranzacții în sistemul W., iar în luna februarie a anului 2007 a eliberat suma de 2.000 euro trimisă de inculpatul P.D.M., unor persoane necunoscute cauzând, astfel, prejudicierea părții vătămate M.I. care trimisese banii din Italia în România prin serviciul W., pe numele martorului Dorobanțu Elena, sora sa.

În perioada anilor 2005-2007, la grupul infracțional au aderat, ca „săgeți”, pentru durate variabile de timp învinuiții L.V., D.S., D.M.O., V.A., Ș.C., R.C., B.G.C., O.I.C., N.A.B., R.C., B.R., N.A.C., D.A.T., V.M., M.M.C., B.P.D., F.R.E., P.I.B., A.I.O., D.R.C., P.M., P.V.C., I.M.I., S.R.C., S.N., O.I., I.G.D., B.L., E.G.C., V.M.L., C.I., V.P.N., F.N., N.L., C.D., precum și făptuitorii L.C., L.V., R.M., T.A.B., M.A.C., D.R.M., I.N.M., D.C.A., B.C., R.A., R.F., G.M.D., P.A.C., B.I., M.A., S.A.G., S.S.E., C.N., G.V., L.D.A., D.A.L., V.G., A.F., F.E., C.M.G., G.D.C., T.M.A., P.G.C., C.A.E., P.L. și C.C.A.

Prima instanță a reținut că racolatorul solicita „săgeții” actul de identitate, în original sau în fotocopie, pentru a cunoaște datele corecte de identitate ale acesteia, care erau comunicate cumpărătorului de bună-credință de pe site-ul e, Săgețile erau amenințate cu bătaia dacă refuzau să mai ridice banii.

În situația în care datele tranzacției erau incomplete sau greșite, „săgeata” era trimisă la inculpata B.C.G., angajată a băncii, care elibera suma de bani prin încălcarea atribuțiilor de serviciu. Pentru ridicarea sumei de bani „săgeata” primea un comision variabil, cuprins între 3,5-10% din cuantumul sumei.

În motivare, instanța de fond a arătat că inculpatul P.D.M., audiat la termenele de judecată din datele de 23 octombrie 2009 și 4 noiembrie 2009, a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa prin actul de sesizare. Cât privește încadrarea juridică a uneia dintre faptele penale, a arătat că inculpatul, în perioada martie-iulie a anului 2006, la diferite intervale de timp, dar în executarea aceleiași rezoluții infracționale, s-a prezentat folosind cărți de identitate false sub identitățile de P.A.A. și T.A., în vederea ridicării sumelor de bani trimise de părțile vătămate din străinătate, în fața operatorilor de la serviciile W. din cadrul băncii. Or, unitățile bancare nu sunt instituții de stat sau o altă unitate dintre cele la care se referă art. 145 C. pen., astfel că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291, C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și nu de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, au recunoscut faptele penale reținute în sarcina acestora inculpații B.C.G., S.B., I.B., D.B.C., M.C.C., A.P.M., P.S.N., S.D.F., audiați la termenul de judecată din data de 4 noiembrie 2009, precum și inculpații P.M.A. și Z.V.M., care au fost audiați la termenul de judecată din data de 18 noiembrie 2009.

La individualizarea judiciară a pedepselor cu închisoarea, față de inculpații P.D.M., B.C.G., S.B., I.B., D.B.C., M.C.C., A.P.M., P.S.N., S.D.F., P.M.A. și Z.V.M., s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., printre care gradul de pericol social concret al faptelor penale și persoana inculpaților, aceștia nefiind cunoscuți cu antecedente penale și având o atitudine sinceră atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, astfel că instanța a reținut în favoarea fiecăruia circumstanțe atenuante judiciare, cu efectul coborârii limitelor pedepselor sub minimul special. Sub aspectul executării, instanța de fond a apreciat că scopul educativ și punitiv ale pedepsei închisorii poate fi atins fără executarea în regim de detenție.

împotriva sentinței penale nr. 242/ F din 26 martie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 28222.01/3/2009 de Tribunalul București, secția a II-a penală, au formulat apel inculpații S.D.F., P.M.A., M.C.C., D.B.C. și A.P.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Inculpații S.D.F. și M.C.C. au solicitat admiterea apelurilor, desființarea, în parte, a sentinței penale și în rejudecare pe fond, achitarea, în principal în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunea de grup infracțional organizat și pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 161/2003, iar în subsidiar, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen., pentru toate infracțiunile, inclusiv pentru infracțiunea de înșelăciune.

În motivare, apelanții inculpați menționați au susținut că nu a existat o asociere în vederea comiterii de infracțiuni, în sensul legii penale și că adevăratele părți vătămate sunt deținătorii de identități, utilizatorii, care nu au fost identificați și a căror poziție nu se cunoaște, putându-se presupune inclusiv aceea că datele de identificare ale acestor utilizatori au fost transmise de bunăvoie.

Inculpatul P.M.A. a solicitat admiterea apelului, desființarea, în parte, a sentinței penale și achitarea sa, în principal în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunea de grup infracțional organizat, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 161/2003, precum și pentru infracțiunea de înșelăciune, iar, în subsidiar, a solicitat achitarea sa pentru infracțiunea de înșelăciune, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen., susținând în motivarea apelului declarat că doar un hacker poate fi subiect activ al unor asemenea infracțiuni informatice, or, apelant inculpat nu îndeplinește o astfel de condiție.

Inculpații D.B.C. și A.P.M. au solicitat admiterea apelurilor, desființarea, în parte, a sentinței penale și în fond, în rejudecare, achitarea lor, în principal în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunea de grup infracțional organizat și pentru infracțiunile din Legea nr. 161/2003, iar în subsidiar, achitarea lor pentru infracțiunea de înșelăciune, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen.

În motivarea scrisă și orală a apelurilor declarate, inculpații D.B.C. și A.P.M. au susținut că nu sunt vinovați pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 161/2003 deoarece, din analiza textelor de lege aplicabile, rezultă că obiectul juridic special al acestor infracțiuni îl constituie relațiile sociale referitoare la securitatea sistemelor informatice, obiectul material îl reprezintă sistemul informatic atacat, subiectul activ poate fi orice persoană fizică, în timp ce subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat un prejudiciu, respectiv titularii de cont e., care, în speță, nu au fost identificați.

Au apreciat că nu părțile vătămate cumpărători au fost prejudiciate, ci vânzătorul, nefăcându-se dovada caracterului ilegal al accesului la sistemul informatic atât timp cât nu există nici o plângere penală formulată de vreun deținător de cont e. care să arate că i-a fost accesat, fără drept, contul, cu încălcarea măsurilor de securitate.

Cei doi apelanți au precizat că în cauză nu sunt clare criteriile de stabilire a valorii prejudiciului material.

În ceea ce privește infracțiunea de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2001, au susținut că din ansamblul probelor administrate nu rezultă existența unei structuri organizate, pe care să o fi inițiat sau constituit, la care să fi aderat sau pe care să o fi sprijinit și care să acționeze coordonat, după reguli bine stabilite, în cadrul căreia fiecare să aibă un rol prestabilit.

Soluționând apelurile declarate, Curtea de Apel București, secția I penală, a pronunțat decizia penală nr. 113 din 11 aprilie 2011 prin care, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefartdate, apelurile formulate de apelanții-inculpați S.D.F., P.M.A., M.C.C., D.B.C. și A.P.M. împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, iar în temeiul art. 192 alin. (2) și (4) C. proc. pen. a dispus obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, pe baza actelor si lucrărilor dosarului, că în mod legal și temeinic a stabilit prima instanță atât situația de fapt avută în vedere la încadrarea juridică a faptelor penale săvârșite cât și vinovăția fiecăruia dintre apelanții-inculpați, vinovăție pe care, de altfel, aceștia au recunoscut-o.

S-a mai reținut că pedepsele cu închisoarea aplicate pentru fiecare infracțiune concurentă în parte au fost bine individualizate din punct de vedere al cuantumului, iar suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante este justificată, în raport de perioada mare de timp, de aproximativ 4 ani, care a trecut de la data săvârșirii faptelor și având în vedere datele personale ale apelanților-inculpați, care sunt infractori primari. Referitor la criticile formulate de apelanții-inculpați, în sensul că nu ar fi existat o grupare infracțională organizată, instanța de apel a constatat că probele administrate în cauză dovedesc faptul că activitatea infracțională nu s-a defășurat întâmplător, ci în cadrul unei organizări, cu lideri și membri, după același plan prestabilit și cunoscut, în care fiecare avea rolul său, respectiv inculpatul Drăghiciu Bogdan-Crisitian era conducătorul grupului infracțional, inculpatul P.D.M. era conducătorul executiv care asigura punerea în aplicare a rezoluției infracționale, inculpatul S.D.F. trimitea identități ale utilizatorilor („usere”) și parole aferente de e., inculpații M.C.C. și P.M.A. au efectuat licitații fictive pe Internet și au racolat „săgeți”, având complicitatea inculpatului A.P.M.

Ca atare, reținând că pentru existența unui grup infracțional organizat nu este necesar ca toți membrii săi să se cunoască între ei, cu atât mai mult cu cât aceștia erau într-un număr destul de ridicat, în special „săgețile” racolate de inculpați și apreciind că nu este obligatoriu ca fiecare membru să cunoască întreaga structură ierarhică a grupului infracțional, ci este suficient să-și îndeplinească rolul său, în limitele acestuia șhn sfera sa restrânsă de relație cu alți participanți, cunoscând caracterul fraudulos al acțiunii sale, instanța de apel a reținut că inculpații, deși nu au urmărit, au acceptat posibilitatea implicării lor într-o activitate complexă de grup, în care le aparținea doar un segment de execuție, astfel că vinovăția acestora a îmbrăcat forma intenției indirecte.

Instanța de apel a apreciat ca nefondată și critica apelanților inculpați referitoare la inexistența, în materialitatea lor, a infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 161/2003, pe motiv că subiectul pasiv al acestor infracțiuni ar fi titularii legitimi ai conturilor e.care nu au fost identificați, iar nu părțile vătămate așa cum sa reținut. Din modul în care a fost argumentat acest motiv de apel, Curtea a constatat că, mai curând, se invocă nu lipsa oricărei fapte în realitatea obiectivă, cu atât mai mult cu cât inculpații au recunoscut implicarea în activitatea infracțională, ci lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, cu efectul achitării, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Contrar susținerilor apelanților, instanța de apel a arătat că toate infracțiunile informatice reținute în sarcina acestora, respectiv infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003, de vindere, punere la dispoziție și deținere, fără drept, a unei parole prevăzute de art. 46 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 și de introducere, fără drept, de date informatice, prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003 sunt infracțiuni de pericol și nu de rezultat, astfel că nu există persoane vătămate. Cu toate acestea, în mod corect s-a stabilit, cu ocazia judecării fondului cauzei, calitatea de parte vătămată a persoanelor prejudiciate material în raport cu infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpați, în forma coautoratului sau complicității.

Instanța de apel a subliniat, totodată, că niciunul dintre inculpați nu a avut acceptul titularilor legitimi ai conturilor e. pentru folosirea conturilor, ci, dimpotrivă, datele erau obținute, furnizate și folosite în mod fraudulos, în scopul obținerii de bani, astfel că pretinsa nerespectare de către părțile vătămate a condițiilor de utilizare a site-ului e. nu poate să exonereze pe inculpați de răspunderea penală.

Cu privire la motivul de apel formulat de inculpatul P.M.A., în sensul că doar un hacker poate fi subiect activ al infracțiunilor informatice, inculpatul neavând această calitate, Curtea a subliniat că o asemenea susținere nu are nici un fel de valoare juridică, inculpatul susținând, în mod absurd, că doar pasionații informaticii care se ocupă în special cu spargerea codurilor unor sisteme informatice, pot avea calitatea de subiect activ al infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 161/2003.

Or, în mod cert, textul incriminator nu condiționează comiterea infracțiunilor de pasiunea pentru informatică și de preocuparea de a sparge codurile unor sisteme informatice.

În ceea ce privește motivul de apel referitor la lipsa de pericol social al faptelor, Curtea a constatat că este lipsit de fundament real, față de împrejurarea că grupul infracțional organizat, din care inculpații au făcut parte a creat un prejudiciu material în sumă totală de 67.651 dolari S.U.A., în patrimoniile a 91 de părți vătămate, în special cetățeni americani.

Instanța de apel a apreciat că faptele inculpaților au un caracter grav, prin modalitatea de comitere, prin scopul urmărit și prin cuantumul ridicat al prejudiciului material, raportat și la lipsa de ocupație, la momentul comiterii faptelor, a inculpaților P.M.A. și D.B.C., la calitatea de studenți a inculpaților M.C.C. și S.D.F., precum și la calitatea de polițist a inculpatului A.P.M., incompatibilă cu statutul de inculpat.

Prin prisma acestor elemente de natură reală și personală, Curtea a considerat că atingerea adusă valorilor sociale care ocrotesc siguranța comunicărilor informatice, precum și patrimoniul persoanei nu este, nicidecum, minimă sau lipsită, în mod evident, de importanță, apreciind critica neîntemeiată.

În privința criticilor formulate de apelanții-inculpați D.B.C. și A.P.M. referitoare la nelegalitatea și netemeinicia măsurii de siguranță a confiscării speciale, instanța de apel a evidențiat că, în declarațiile date în fața instanței de fond, inculpatul D.B.C. a precizat că, din activitatea infracțională pe care a desfășurat-o, a beneficiat de suma totală de aproximativ 8.000 euro, iar inculpatul A.P.M. a declarat că suma totală care a intrat în posesia sa, în urma activității sale infracționale, este în cuantum de 10.000 lei, astfel că, în condițiile în care părțile vătămate nu s-au constituit părți civile, Curtea a considerat că măsura de siguranță a confiscării speciale a acestei sume, luată de către instața de fond în temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., este nu numai legală, ci și temeinică.

Concluzionând, instanța de apel a apreciat că toate criticile invocate de apelanții inculpați sunt nefondate și, prin urmare, căile de atac formulate au fost respinse potrivit art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 113 din 11 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, au declarat recurs, în termen legal, inculpații D.B.C. și A.P.M.

Aceștia au criticat, pentru nelegalitate și netemeinicie, atât sentința penală nr. 242/ F din 26 martie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, cât și decizia penală nr. 113/11 aprilie 2011 a Curții de Apel București Secția I penală, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 172 și 14 C. proc. pen.

I. a) Prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 112 C. proc. pen., recurenții au criticat hotărârile instanțelor inferioare pentru greșita aplicare a legii, cu referire la textul art. 42 alin. (1) și (3) și art. 48 din Legea nr. 161/2003.

În acest sens, cu referire la fapta prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003, recurenții au precizat că obiectul juridic special al acestei infracțiuni îl constituie relațiile sociale referitoare la securitatea sistemelor informatice, obiectul material îl reprezintă sistemul informatic atacat, subiectul activ poate fi orice persoană fizică, în timp ce subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat un prejudiciu, în acest caz astfel de subiecți pasivi fiind titularii de cont e.

Au arătat că, în speță, nu au fost identificați titularii de conturi prejudiciați, considerând că părțile vătămate sunt în realitate, vânzătorii și nu cumpărătorii de produse ofertate pe e. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada caracterului ilegal al accesului la sistemul informatic și nu există nici o plângere penală formulată de vreun deținător de cont e., prin care să arate că i-a fost accesat, fără drept, contul său, cu încălcarea măsurilor de securitate.

Recurenții au menționat că, la momentul deschiderii unui cont de cumpărător, utilizatorii aveau o serie de obligații, asumate în baza instrucțiunilor de folosire ale site-ului:

- să contacteze un eventual vânzător doar prin intermediul site-ului si nu prin intermediul altor mijloace de comunicare:e-mail,telefon etc;

- să ceară lămuriri despre produsele postate doar prin intermediul site-ului;

- să nu facă plățile decât prin intermediul site-ului și nu prin W., prin M.G. sau alte modalități de plată;

Nerespectând aceste instrucțiuni și procedând la efectuarea unor tranzacții neprotejate, în afara conturilor de pe site-ul menționat, persoanele vătămate și-au asumat riscurile derivând din aceasta nerespectare.

Recurenții inculpați au susținut, totodată, că infracțiunea incriminată în textul art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 este o infracțiune de prejudiciu, iar din dosar nu reiese care au fost criteriile și modalitatea de calcul a cuantumului acestuia.

Deși recurenții au recunoscut săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, au evidențiat că nici site-ul e., nici o altă persoană nu au fost vătămate ca urmare a activității lor, iar tranzacțiile au fost realizate în afara conturilor de pe site-ul menționat, invocând în acest sens prevederile conținute de traducerea instrucțiunilor de utilizare ale conturilor e., aflată la dosar.

Aceleași critici au fost formulate și cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, susținându-se, în plus, că datorită lacunelor din acest act normativ, faptele săvârșite de recurenții inculpați nu pot fi încadrate în nici unul din articolele din lege, subzistând cel mult o infracțiune de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., săvârșită într-o modalitate atipică și într-o formă improprie.

În concluzie, au arătat că în privința infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (1) și (3) și art. 48 din Legea nr. 161/2003, se impune achitarea recurenților, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât faptele nu există.

b) Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. a fost susținut și cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. I raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, recurenții criticând soluția instanței de apel pentru greșita aplicare a acestui text incriminator și solicitând instanței achitarea lor, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât fapta nu există.

Astfel, s-a reiterat critica formulată în fața instanței de apel, în sensul că din ansamblul probelor administrate nu a rezultat existența unei structuri organizate, pe care să o fi inițiat sau constituit, la care să fi aderat sau pe care să o fi sprijinit recurenții inculpați și care să acționeze coordonat, după reguli bine stabilite, în cadrul căreia fiecare să aibă un rol prestabilit.

c) Cât privește soluționarea laturii civile a cauzei, recurenții inculpați au criticat măsura de siguranță a confiscării speciale dispusă de instanță în privința sumei de 8.000 de euro, în cazul inculpatului D.B.C. și respectiv, a sumei de 10.000 de lei în cazul inculpatului A.P.M., și în acest caz critica fiind întemeiată pe dispozițiile art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., cu referire la greșita aplicare a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen.

Recurenții inculpați au arătat că valoarea și modul de calcul al sumelor a căror confiscare a fost dispusă nu rezultă din materialul probator, confiscarea datorându-se strict recunoașterii de către recurenți a unor fapte care însă, sunt disjunse de prezenta cauză. Au subliniat faptul că cei doi recurenți au fost reținuți la 3 aprilie 2007, însă li se impută prejudicii aferente unui număr de aproximativ 10 fapte săvârșite începând din seara zilei de 5 aprilie 2007 și până în luna mai a anului 2007, ce nu putea fi comise de recurenți, datorită reținerii lor.

II. Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. invocat în subsidiar, recurenții inculpați au solicitat instanței reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul reducerii termenului de încercare stabilit de instanță.

Examinând hotărârile recurate prin prisma criticilor formulate, circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 172,18 și 14 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursurile declarate de inculpații D.B.C. și A.P.M. ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente:

I. Cu referire la critica invocată de către recurenți privind greșita aplicare a textului art. 42 alin. (1) și (3) și art. 48 din Legea nr. 161/2003 precum și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, despre care au susținut că este circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., instanța de recurs constată că ceea ce se critică, în realitate, este stabilirea eronată a situației de fapt, prin raportare la elementele de conținut ale infracțiunii, cu consecința greșitei condamnări a inculpaților.

Or, critica formulată se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 și nu pct. 172 C. proc. pen., aceasta fiind, de altfel, perspectiva din care instanța o va analiza.

a) Potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, accesul fără drept la un sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. în conformitate cu alineatul 3 al aceluiași articol, dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.

Totodată, potrivit art. 48 din Legea nr. 161/2003, fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Criticile formulate de cei doi recurenți reprezintă o reiterare a celor susținute în fața instanței de apel, nefiind invocate susțineri sau elemente noi, de natură a determina o soluție diferită de cea a instanței de apel.

Înalta Curte reține că, așa cum au stabilit instanțele de fond și apel, recurentul inculpat D.B.C. a fost audiat de prima instanță la termenul din data de 04 noiembrie 2009, ocazie cu care a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței, arătând că, intr-adevăr, în cursul anului 2005 l-a cunoscut pe inculpatul P. prin intermediul inculpatului M. și, având cunoștință că cei doi se ocupă de licitații frauduloase pe internet, a fost de acord să participe și el la această activitate infracțională, ajutându-i pe cei doi în livrarea de adrese a unor „săgeți”. Recurentul a recunoscut că a participat la aprox 15 tranzacții și a primit pentru fiecare tranzacție aprox 15 % din sumele ridicate, restul sumelor ajungând la alți inculpați.

La același termen de judecată a fost audiat și recurentul inculpat A.P.M., care a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței arătând că, într-adevăr, în cursul anului 2006, i-a cunoscut pe inculpatul S.B., despre care avea cunoștință că se ocupă cu licitații frauduloase, rugându-l să-i livreze echipament IT în vederea desfășurării de astfel de activități. A precizat că, în derularea acestei activități a fost sprijinit de către inculpatul Stroe, care i-a furnizat conturi de utilizatori e. necesare licitațiilor frauduloase, iar pînă la sfârșitul lunii decembrie 2006 recurentul inculpat a reușit efectuarea a 6-7 tranzacții, din care a câștigat sume de bani. Inculpatul a mai arătat că o parte din sumele de bani ce i-au revenit au fost ridicate prin intermediul inculpatului Popazu. Astfel, raportat la declarațiile inculpaților, care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, instanța de recurs constată că, în mod corect a stabilit prima instanță existența vinovăției acestora în comiterea infracțiunilor informatice reținute în sarcina lor, respectiv infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 și de introducere, fără drept, de date informatice, prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, soluția fiind în mod judicios menținută de instanța de apel.

Totodată, în mod corespunzător s-a stabilit că aceste infracțiuni sunt infracțiuni de pericol și nu de rezultat, calitatea de parte vătămată a persoanelor prejudiciate material fiind reținută în raport cu infracțiunea de înșelăciune de care sunt acuzați inculpații, astfel încât nu prezintă relevanță împrejurarea că nu au fost identificați titularii/utilizatorii legitimi ai conturilor de pe site-ul e., în raport de faptele prevăzute de art 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 reținute în sarcina recurenților.

Nici susținerea privind nerespectarea, de către utilizatorii de conturi e., a regulilor și obligațiilor asumate prin instrucțiunile de folosire a respectivului site nu prezintă relevanță din punct de vedere al existenței răspunderii penale a recurenților și a faptelor săvârșite de către aceștia, neputându-se invoca în apărarea lor conduita titularilor legitimi ai conturilor.

Din acest punct de vedere, aspectul important, reținut în mod corect de către instanțe, este acela că titularii de conturi e. nu și-au dat vreodată acordul către inculpați pentru folosirea conturilor lor, ci, dimpotrivă, datele erau obținute, furnizate și folosite în mod fraudulos, în scopul obținerii de importante sume de bani.

b) Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, instanța reține că situația de fapt conturată din probele administrate și recunoscută de recurenți, cu ocazia declarațiilor din 4 noiembrie 2009, arată că inculpatul D.B.C. era liderul grupului infracțional organizat și coordona întreaga activitate de fraudare a părților vătămate, cetățeni străini, în sensul că urmărea și coordona efectuarea de licitații fictive pe Internet, asigura identificarea persoanelor care ridicau bani prin serviciul de tranfer monetar rapid W. și decidea cu privire la distribuirea unor procente din sumele de bajii încasate către organizatorul licitației prin Internet și către persoana care ridica banii.

În ceea ce-l privește pe recurentul A.P.M., acesta a aderat, ca membru, la grupul infracțional în luna noiembrie a anlui 2006, fiind complice la fraudele informatice comise de coinculpații P.D.M., I.B., S.B. și P.M.A.

Potrivit art 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, constituie infracțiune inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

Definiția grupului infracțional organizat este cuprinsă în art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 care prevede că intră în această categorie: „grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”.

Grupul infracțional organizat reprezintă deoi o formă a pluralității constituite, caracterizată prin asocierea mai multor persoane în vederea comiterii de infracțiuni grave, prin care se urmărește obținerea, direct sau indirect, a unui beneficiu financiar sau a altui beneficiu material ca urmare a săvârșirii respectivei infracțiuni grave.

În cauză, se constată că subzistă ambele condiții de existență a grupului infracțional organizat, și anume, pe de o parte, urmărirea de către inculpați a scopului comiterii de infracțiuni grave, respectiv cele menționate în art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, iar pe de altă parte, urmărirea obținerii de beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunilor grave ce au intrat în scopul asocierii.

Totodată, așa cum a constatat și instanța de apel, întreaga activitate infracțională nu s-a defășurat întâmplător, ci în cadrul unei organizări, grupul având lider și membri, acționând după un plan prestabilit și cunoscut, în care fiecare avea rolul său.

Astfel, recurentul inculpat D.B.C. era conducătorul grupului infracțional, inculpatul P.D.M. era conducătorul executiv care asigura punerea în aplicare a rezoluției infracționale, inculpatul S.D.F. furniza identități ale utilizatorilor și parole aferente conturilor de e., inculpații M.C.C. și P.M.A. efectuau licitații fictive pe Internet și racolau „săgeți”, cu complicitatea recurentului inculpat A.P.M. și, cu toate că nu toți membrii cunoșteau întreaga structură ierarhică a grupului infracțional, condiția necesară și suficientă ca fiecare să-și îndeplinească rolul său, în sfera sa restrânsă de relație cu alți participanți, cunoscând caracterul fraudulos al acțiunii sale, era îndeplinită. II. Cu referire la critica invocată privind greșita aplicare a dispozițiilor art. 118 lit. e) C. pen., circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., instanța de recurs constată că, în declarațiile date în fața instanței de fond, cei doi recurenți au recunoscut că din activitatea infracțională pe care au desfășurat-o, au beneficiat de sumele de 8.000 euro (recurentul inculpat D.B.C.) și respectiv 10.000 lei (recurentul inculpat A.P.M.).

Din dispozițiile art 118 lit. e) C. pen., rezultă că sunt supuse confiscării speciale „bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia”.

Or, în cauză se constată că în decursul anilor 2005-2007, recurenții inculpați, împreună cu ceilalți inculpați din cauză, au constituit o grupare infracțională organizată în cadrul căreia, acționând după un plan prestabilit și cunoscut, în care fiecare avea rolul său, au efectuat licitații fictive pe Internet în scopul obținerii de beneficii materiale necuvenite, prin inducerea în eroare a altor persoane, prejudiciul cauzat ridicându-se la suma de 67.651 dolari S.U.A. și fiind produs în patrimoniile a 91 părți vătămate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în mod corect a procedat instanța de fond dispunând confiscarea sumelor dobândite prin săvârșirea faptelor reținute în sarcina recurenților, aceste sume nefiind restituite persoanelor vătămate și, totodată, neservind la despăgubirea acestora.

III. Cât privește critica întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., în acord cu prima instanță și cu instanța de apel, Înalta Curte apreciază că, față de modalitatea de săvârșire a faptelor și gravitatea acestora, pedepsele aplicate recurenților inculpați au fost corect individualizate atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare, iar termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a fost judicios stabilit, fiind apt să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen. De altfel, se observă că instanța de fond a optat pentru intervalul minim de 2 ani, permis de dispozițiile art. 861 C. pen. pentru a intra în compunerea termenului de încercare alături de durata pedepsei închisorii aplicată inculpaților, astfel încât nu mai există posibilitatea legală de reducere a acestuia, așa cum în mod neîntemeiat au solicitat recurenții.

Pentru toate considerentele ce preced, înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații D.B.C. și A.P.M. împotriva Deciziei penale nr. 113 din 11 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală.

Văzând dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va dispune obligarea recurenților inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, aceștia fiind cei care se află în culpă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații D.B.C. și A.P.M. împotriva deciziei penale nr. 113 din 11 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 958 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 75 lei, reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, până la prezentarea apărătorului ales, suma de câte 105 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părți civile și suma de câte 578 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părți vătămate, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 martie 2013.