European Arrest Warrant execution: admissibility of factual innocence defenses and necessity of preventive detention to prevent evasion

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 14 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, s-a dispus în baza art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată arestarea persoanei solicitate B.F., pe o perioadă de 5 zile, începând din data de 14 septembrie 2012 până la data de 18 septembrie 2012 inclusiv.

S-a fixat termen la data de 18 septembrie 2012, ora 11,00, în vederea depunerii de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română.

S-a reținut că la data de 12 septembrie 2012, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost înregistrată sub nr. 2670/II-5/2012 semnalarea existentă în S.I.S. privind existența unui mandat european de arestare emis la data de 26 iunie 2012 de autoritățile judiciare franceze față de numitul B.F.

Recurentul persoană solicitată a fost reținut în arestul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București în baza ordonanței de reținere din 14 septembrie 2012 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, acesta fiind solicitat în vederea efectuării urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt comis în cadrul unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 311-1, 311-9, 311-13, 311-14 și 311-15 C. pen. francez, precum și participare la o conspirație criminală în vederea comiterii unor infracțiuni prevăzut de art. 450-1, 450-3 și 450-5 C. pen. francez.

Din mențiunile cuprinse în semnalarea existentă în IS (a cărei traducere a fost depusă la dosar) rezultă că pe numele persoanei solicitate B.F. a fost emis un mandat european de arestare la data de 26 iunie 2012 de către autoritățile judiciare franceze sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt comis în cadrul unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 311-1, 311-9, 311-13, 311-14 și 311-15 C. pen. francez, precum și participare la o conspirație criminală în vederea comiterii unor infracțiuni, prevăzut de art. 450-1, 450-3 și 450-5 C. pen. francez.

În fapt, s-a reținut că în perioada iulie 2010 - decembrie2011 persoana solicitată a comis pe teritoriul statului francez, împreună cu alți cetățeni români, mai multe furturi din magazine de optică.

Infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate B.F., astfel cum au fost expuse în cuprinsul semnalării, au corespondent în legislația română.

În ședința publică din data de 14 septembrie 2012, instanța a procedat, conform dispozițiilor art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, la identificarea persoanei solicitate, la informarea acesteia despre motivul prezentării sale în fața instanței de judecată și la ascultarea sa.

Instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de prevederile Legii nr. 302/2004 republicată și, pentru a se asigura punerea în executare a mandatului european de arestare, în sensul de a se preîntâmpina sustragerea persoanei solicitate B.F., având în vedere gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina sa, precum și persoana acestuia, a apreciat necesară arestarea sa pe o perioadă de 5 zile, luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 5 zile nejustificându-se în speță.

În consecință, în baza art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată a dispus arestarea persoanei solicitate B.F. pe o perioadă de 5 zile, începând din data de 14 septembrie 2012 până la data de 18 septembrie 2012 inclusiv.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs persoana solicitată, care a criticat soluția primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, arătând că nu se face vinovată de săvârșirea pe teritoriul statului francez a infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivului invocat, cât și din oficiu și sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și de Justiție, constată că este nefondat, pentru următoarele motive:

În mod corect a dispus instanța de fond arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 5 zile, apreciind ca fiind incidente în cauză dispozițiile Legii nr. 302/2004. Astfel, la data de 12 septembrie 2012, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost înregistrată semnalarea existentă în S.I.S. privind existența unui mandat european de arestare emis în data de 26 iunie 2012 de autoritățile judiciare franceze față de recurentul persoană solicitată B.F., acesta fiind reținut în arestul Direcției Generale de Poliție a municipiului București, în baza ordonanței de reținere din 14 septembrie 2012 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, conform dispozițiilor art. 100 din Legea nr. 302/2004.

Cu privire la măsura preventivă dispusă, Înalta Curte apreciază că în mod corect instanța de fond a luat măsura arestării preventive față de persoana solicitată, având în vedere gravitatea faptelor comise, privarea de libertate reprezentând în același timp o garanție pentru a asigura prezența acestuia în fața organelor judiciare, existând pericolul de a se sustrage și de a tergiversa astfel punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autorități. Măsura arestării apare cu atât mai imperios necesară cu cât recurentul persoană solicitată nu se află la primul impact cu legea penală, fapt dovedit de impresionanta fișă de cazier a acestuia.

Apărarea formulată de persoana solicitată în sensul că nu ar fi vinovată de săvârșirea faptelor nu poate fi luată în examinare în cadrul acestei proceduri, instanțele române nefiind abilitate să statueze în acest sens.

Reținând că soluția instanței de fond este legală și temeinică, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat de persoana solicitată, ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată B.F. împotriva încheierii din 14 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 7056/2/2012.

Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 520 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 17 septembrie 2012.

Procesat de GGC - AA