Organized crime vs. occasional plurality: Exclusion of criminal association charge for one-off theft conspiracy

Asupra recursurilor penale de față constată:

Prin sentința penală nr. 111 din 16 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, secția penală, în Dosarul nr. 800/105/2007, a fost soluționată acțiunea penală privind pe inculpații P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S., M.G., O.N.O., S.I. și I.G.E., după cum urmează:

I. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) s-a dispus condamnarea inculpatului P.E. la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenției de la 15 decembrie 2006 la 4 aprilie 2007.

II. În baza art. 25 C. pen. raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) s-a dispus condamnarea inculpatului I.F.N. la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenției de la 15 decembrie 2006 la 11 mai 2007.

III. În baza art. 25 C. pen. raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) s-a dispus condamnarea inculpatului M.D. la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenției de la 11 ianuarie 2007 la 26 mai 2007.

IV. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) s-a dispus condamnarea inculpatului C.N. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În baza art. 33 lit. a)-34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele susmenționate, urmând ca inculpatul C.N. să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenției de la 7 ianuarie 2006 la 23 mai 2007.

V. În baza art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) s-a dispus condamnarea inculpatului B.S. la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenției de la 7 noiembrie 2006 la 23 mai 2007.

VI. În baza art. 25 C. pen. raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 74 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului M.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat.

În baza art. 255 alin. (1) C. pen. și art. 74 C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În baza art. 33 lit. a)-34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele susmenționate, urmând ca inculpatul M.G. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficului suspendării.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a luat act că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 7 noiembrie 2006-26 aprilie 2007.

VII. În baza art. 208-209 alin. (1) lit. g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 74 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului O.N.O. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficului suspendării.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a luat act că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 7 noiembrie 2006-30 mai 2007.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpaților P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S., M.G. și O.N.O. sub aspectul săvârșirii faptei de asociere în vederea comiterii de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen.

VIII. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului S.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

IX. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului I.G.E. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.

În baza art. 18 lit. d) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul M.G. a sumei de 12.000 RON ridicată de organele de urmărire penală, precum și de la inculpatul B.S. a sumei de 1.000 RON.

Au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse de organele de urmărire penală cu privire la bunurile mobile și imobile aparținând inculpaților.

Au fost obligați inculpații în solidar către partea civilă SC G.F.R. SA București la plata sumei de 84.940 RON, cu titlu de despăgubiri civile.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat, pe baza probatoriului administrat, că inculpații au săvârșit faptele menționate în rechizitoriu, comise în următoarele împrejurări de fapt:

La data de 16 octombrie 2006, inculpații P.E., I.F.N. și M.D. au hotărât să sustragă un vagon cu motorină aparținând SC G.F.R. SA, Sucursala Brazi care era garat pe o linie dezafectată din incinta Parcului Industrial B.

Discuțiile purtate între inculpați privind modul în care trebuia acționat în vederea sustragerii vagonului de motorină au avut loc într-o primă etapă, în incinta Parcului Industrial B. unde inculpații s-au întâlnit, în jurul orelor 16:00-17:00.

Mai târziu, în aceeași zi, în jurul orelor 20:30-21:00, cei trei inculpați s-au întâlnit din nou pentru a stabili planul de acțiune, întâlnire ce a avut loc în apropierea SC P. SA, din zona coloniei Brazi, situată în afara parcului industrial și la care a participat și inculpatul O.N.O.

Inculpații au căzut de acord că sustragerea vagonului de motorină nu putea fi realizată fără ajutorul unor angajați ai SC G.F.R. SA.

Ca urmare, s-a stabilit ca inculpații M.G. și O.N.O. să pătrundă în combinat la SC G.F.R. SA, Sucursala Brazi și să ia legătura cu șeful de tură, responsabil de mișcarea vagoanelor în interior, inculpatul C.N., și cu mecanicul de locomotivă, B.S., pentru a obține implicarea lor în activitatea de sustragere a vagonului cu motorină.

Ca atare, în aceeași noapte, inculpații M.G. și O.N.O. au intrat în incinta societății, inculpatul M.G. reușind să îl determine pe inculpatul C.N. să participe la comiterea faptei. La rândul său, inculpatul O.N.O. l-a găsit pe inculpatul B.S., mecanic de locomotivă, care era în tură pe locomotivă și, sub promisiunea remiterii unei sume de bani, l-a determinat să accepte deplasarea vagonului cu motorină din locul unde era garat pe o linie dezafectată în scopul sustragerii combustibilului.

În jurul orelor 23:50, inculpatul M.G. a ieșit din Parcul Industrial B. și s-a întâlnit cu coinculpații M.D. și I.F.N. cărora le-a comunicat demersurile întreprinse, stabilindu-se să păstreze legătura telefonic cu cei rămași în interior.

Inculpații O.N.O. și B.S. au ales din rampa „Transvazare” un vagon cu motorină, al cărui conținut l-au verificat în prealabil, pe care l-au legat de locomotiva condusă de inculpatul O.N.O. și B.S. În continuare, inculpatul B.S. a pus în mișcare vagonul cu motorină, iar pentru a se crea impresia că se efectuează o „partidă de manevră”, inculpatul O.N.O., îmbrăcat cu o vestă reflectorizantă, s-a urcat pe puntea din față a vagonului ca însoțitor al transportului.

În jurul orelor 1:30, inculpații O.N.O. și B.S. au ieșit din perimetrul SC G.F.R. SA și au pătruns în zona T.D., spunându-le celor de la pază că trebuie să efectueze o manevră la rampa „G.”. În realitate, inculpații au împins vagonul cu motorină în zona depozitelor de păcură unde erau amplasate și rezervoarele SC G. SRL. Aici, cei doi inculpați au desprins vagonul de locomotivă, după care l-au asigurat cu frâna de mână. În acest moment, și-a făcut apariția inculpatul P.E., fiind recunoscut ca atare de inculpatul O.N.O.

Ulterior, inculpatul O.N.O. a ieșit din incinta combinatului, confirmându-le celorlalți inculpați că se reușise sustragerea vagonului cu motorină.

În aceeași noapte, în jurul orelor 3:00, inculpații M.G., M.D. și I.F.N., acesta din urmă însoțit de martorul N.D., s-au deplasat împreună la benzinăria R.

Respectiva destinație, stabilită telefonic de martorul N.D., constituia locul de întâlnire cu o persoană interesată de achiziționarea motorinei sustrase.

De la respectiva persoană, a cărei identitate nu a putut fi stabilită în cauză, martorul N.D. și inculpații M.G. și M.D. au primit suma de 150.000.000 ROL, reprezentând un avans din prețul motorinei sustrase.

Suma de bani a fost predată inculpatului M.G., din care suma de 100.000.000 ROL urmând a fi remisă inculpatului C.N., iar diferența de 50.000.000 ROL inculpatului B.S.

În continuare, în incinta Parcului Industrial B., inculpatul B.S. a manevrat înapoi locomotiva izolată, iar în jurul orelor 1:55, a ajuns la filtrul de securitate. Inculpatul nu a mai așteptat deschiderea completă a porților de acces, ceea ce a determinat acroșarea vagonului în partea dreaptă și avarierea ușoară a locomotivei.

Spre dimineață, inculpatul M.G. s-a prezentat la combinat și l-a căutat pe inculpatul B.S., căruia i-a înmânat suma de 10.000.000 ROL, oprind pentru sine suma de 20.000.000 ROL, folosită în interes personal. Diferența de bani a fost predată ulterior organelor de poliție.

Cercetările efectuate în cauză au stabilit că la locul unde fusese garat vagonul cu motorina sustrasă s-au deplasat inculpații P.E. și S.I., acesta din urmă conducând o autocisternă care avea atașată și o semiremorcă. Respectiva autocisternă a fost poziționată alături de vagon. Cu ajutorul unei motopompe marca H. și folosind furtun, un bidon, un ciocan și un patent, cei doi inculpați au transferat motorina din vagon în autocisternă, stabilindu-se ulterior că fusese sustrasă o cantitate de 21.110 kg motorină, cu o densitate de 0,86 kg/litru, prejudiciul cauzat fiind estimat la suma de 174.023,52 RON, din care a fost recuperată suma de 84.940 RON.

În drept, activitatea infracțională desfășurată de inculpații P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S., M.G. Și O.N.O. a fost încadrată în dispozițiile art. 208-209 alin. (1) lit. g) și alin. (3) C. pen., corespunzător formei de participație avută la comiterea furtului, conținutul agravat al infracțiunii fiind determinat de împrejurările comiterii furtului și valoarea prejudiciului cauzat.

Deopotrivă, pentru inculpații M.D. și C.N. a fost reținută și infracțiunea de dare de mită și, respectiv, luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 255 alin. (1) C. pen., având în vedere promisiunea/acceptarea promisiunii primirii unor sume de bani în vederea încălcării obligațiilor de serviciu în scopul comiterii furtului.

În sarcina inculpatului S.I. a fost reținută infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., având în vedere ajutorul dat pentru păstrarea combustibilului sustras.

În schimb, prima instanță a constatat că materialul probator administrat în cauză nu confirmă acuzația adusă inculpaților privind asocierea în vederea comiterii de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., nefiind îndeplinite condițiile de existență cerute de lege pentru reținerea respectivei infracțiuni.

Tot astfel, s-a considerat că nu există suficiente probe care să demonstreze implicarea penală a inculpatului I.G.E. în acțiunile ulterioare comiterii furtului de motorină, cu referire la păstrarea produsului infracțiunii.

Hotărârea pronunțată în cauză a fost atacată cu apel de inculpații P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S., O.N.O. și S.I., precum și de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

Apelul parchetului a vizat în principal greșita achitare a inculpaților sub aspectul săvârșirii faptei de asociere în vederea comiterii de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen. și de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. pentru inculpatul I.G.E.

De asemenea, s-a criticat greșita individualizare judiciară a pedepselor pentru inculpați, solicitându-se majorarea acestora și înlocuirea modalității neprivative de executare dispusă pentru unii dintre inculpați.

Prin apelul inculpatului C.N. s-a solicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, invocându-se greșita citare în proces ca parte civilă a SC G.F.R. SA în loc de SNP P. SA.

Prin apelul inculpaților M.D. și S.I. a fost criticată soluția de condamnare pronunțată de prima instanță, susținându-se că inculpatul M.D. nu a avut nici o contribuție penală la comiterea furtului de motorină și că inculpatul S.I. nu a participat în niciun fel la respectiva sustragere și nu i-a favorizat pe ceilalți coinculpați.

La rândul lor, inculpații B.S., O.N.O. și P.E. au solicitat înlăturarea circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen. reținută nelegal în încadrarea juridică a infracțiunii de furt calificat și reducerea pedepselor.

Sub aspectul laturii civile, s-a solicitat obligarea fiecărui inculpat la repararea prejudiciului cauzat părții civile proporțional cu contribuția avută la comiterea infracțiunii.

Prin decizia penală nr. 41 din 14 mai 2010 a Curții de Apel Ploiești au fost admise toate apelurile declarate în cauză, desființată în parte sentința atacată și, în rejudecare:

I. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor concurente prevăzute de art. 208 -209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. și art. 255 alin. (1) C. pen., ca urmare a decesului acestuia, după ce, în prealabil, a fost înlăturată circumstanța prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.

II. A fost redusă la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului P.E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 C. pen., după ce, în prealabil, a fost înlăturată circumstanța prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficului suspendării.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

III. A fost redusă la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului I.F.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 C. pen., după ce, în prealabil, a fost înlăturată circumstanța prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficului suspendării.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

IV. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului I.G.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficului suspendării.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

V. În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului S.I. pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficului suspendării.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

VI. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului C.N. și repuse în individualitatea lor pedepsele componente.

A fost redusă la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului C.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 C. pen., după ce, în prealabil, a fost înlăturată circumstanța prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.

A fost redusă la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 C. pen.

A fost aplicată inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pe durata unui termen de 1 an.

Conform art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele susmenționate, urmând ca inculpatul C.N. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 861 alin. (2) C. pen. și art. 862 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

S-a stabilit ca pe durata termenului de încercare a executării pedepsei, inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor 864 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei.

VII. În baza art. 861 alin. (2) C. pen. și art. 862 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului M.D. pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

S-a stabilit ca pe durata termenului de încercare a executării pedepsei, inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor 864 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei.

VIII. În baza art. 861 alin. (2) C. pen. și art. 862 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului B.S. pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

S-a stabilit ca pe durata termenului de încercare a executării pedepsei, inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor 864 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că elementele de fapt cu relevanță în stabilirea vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. au fost corect reținute de prima instanță, pe baza unei analize complete și amănunțite a probelor administrate în cauză.

În considerentele deciziei din apel au fost examinate criticile inculpaților invocate în susținerea cererilor de achitare și motivele pentru care nu au fost primite apărările formulate și menținută, sub aceste aspecte, hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a constatat însă că probele administrate demonstrează deopotrivă și implicarea penală a inculpatului I.G.E. la săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, acțiunile întreprinse de acesta după sustragerea motorinei constituind un ajutor acordat celorlalți inculpați pentru păstrarea produsului infracțiunii.

Activitatea infracțională desfășurată de acest inculpat a constat în efectuarea operațiunilor de golire a vagonului și încărcarea motorinei în autoturismul condus de inculpatul S.M.

S-a reținut că acest ansamblu auto era închiriat de la inculpatul I.G.E., patron al SC SC G. SRL, care avea ca obiect de activitate depozitarea de produse petroliere, depozite aflate în incinta Parcului Industrial B.

Contribuția inculpatului I.G.E. a constat în aceea că i-a ajutat pe ceilalți inculpați să-și asigure produsul infracțiunii, punându-le la dispoziție această cisternă în care inculpații au încărcat circa 23.000 litri motorină.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., instanța de apel a reținut că, deși la acțiunea de sustragere a vagonului de combustibil au participat mai multe persoane, din actele cauzei rezulta că parte dintre inculpați nici nu se cunoșteau între ei. Inculpații au acționat spontan și de regulă numai în număr de doi, fiecare găsind la rândul său o altă persoană care să-i ajute la săvârșirea faptei. Nu a fost dovedită o înțelegere prealabilă între inculpați în scopul sustragerii vagonului cu motorină atâta vreme cât inculpatul C.N. a înțeles să-i ajute pe inculpații M.G. și O.N.O. numai după insistențele acestora și numai după ce i s-au promis bani.

Ca atare, s-a apreciat că soluția de achitare a inculpaților pentru această infracțiune era legală și temeinică.

Instanța de apel nu a primit critica inculpaților M.D. și S.I. în sensul că nu au săvârșit nicio faptă penală, reținându-se că probele cauzei demonstrează participarea acestora la săvârșirea infracțiunii de furt calificat sub forma instigării pentru inculpatul M.D., respectiv, infracțiunea de favorizarea infractorului pentru inculpatul S.I.

A fost înlăturată circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen. reținută în încadrarea juridică a infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen., cu motivarea că respectiva circumstanță fusese deja valorificată prin reținerea art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.

Sub aspectul laturii civile s-a constatat că inculpații au fost obligați în solidar la plata prejudiciului cauzat părții civile, în sumă de 84.940 RON.

De asemenea, s-a constatat că, în mod corect, a fost menținută măsura sechestrului asigurător dispusă în cursul urmăririi penale.

Critica inculpaților privind greșita individualizare a pedepselor a fost apreciată ca întemeiată în contextul tuturor împrejurărilor cauzei, cuantumul pedepselor și executarea în regim de detenție fiind excesive.

Și împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și inculpații S.I., I.G.E., C.N., P.E., O.N.O., l.F.N., M.D. și B.S.

Prin motivele de recurs ale parchetului au fost reiterate criticile privind greșita achitare a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen. și greșita individualizare a pedepselor în cuantum și modalitate de executare.

Prin recursul inculpatului S.I. s-a criticat soluția de condamnare pronunțată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 264 C. pen. și greșita individualizare a pedepsei.

În recursul aceluiași inculpat, cât și prin cele declarate de inculpații I.G.E., C.N., P.G.E., O.N.O., I.F.N., M.D. și B.S., a fost invocată incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 3 C. proc. pen., critică susținută în raport de modificarea intervenită în compunerea instanței de apel după repunerea cauzei pe rol și reluarea dezbaterilor în complet de divergență.

În subsidiar, toți ceilalți inculpați au solicitat reducerea pedepselor.

Prin decizia penală nr. 4201 din 29 noiembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost admise recursurile declarate de parchet și inculpați, casată decizia atacată și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de apel.

Nulitatea deciziei din apel a fost constatată din perspectiva nerespectării dispozițiilor legale care reglementează compunerea instanței și continuitatea completului de judecată după închiderea dezbaterilor.

S-a reținut astfel că, prin încheierea din 9 martie 2010, instanța Curții de Apel Ploiești dispusese repunerea cauzei pe rol și reluarea dezbaterilor în complet de divergență pentru termenul din 8 aprilie 2010.

Ca măsură complementară s-a dispus citarea în proces a numitei M.E., în calitate de moștenitoare a inculpatului M.G., decedat în cursul procesului penal

La termenul din 7 mai 2010, când au avut loc dezbaterile în cauză, completul de judecată a fost compus din doi judecători, unul dintre membrii completului în cadrul căruia se ivise divergența fiind în imposibilitate obiectivă de a participa la dezbateri.

În aceste condiții, instanța de apel a considerat greșit că dispăruse divergența constatată anterior și a procedat la judecarea cauzei în complet format din doi judecători.

Ca urmare, cauza a fost rejudecată în apel de instanța Curții de Apel Ploiești.

Prin decizia penală nr. 56 din 8 aprilie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova și de inculpații P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S., O.N.O., M.G. și S.I., desființată în parte sentința atacată și, în rejudecare:

I. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor concurente prevăzute de art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. și art. 255 alin. (1) C. pen., ca urmare a decesului acestuia, după ce, în prealabil, a fost înlăturată circumstanța prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.

II. A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului C.N. în pedepsele componente de 4 ani închisoare și 3 ani închisoare.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului C.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni.

În baza art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) C. pen. a fost contopită pedeapsa susmenționată cu celelalte două pedepse aplicate inculpatului pentru infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen. și art. 254 alin. (1) C. pen., urmând ca în final inculpatul C.N. să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

III. În baza art. 323 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului P.E. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni.

În baza art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) C. pen. a fost contopită pedeapsa susmenționată cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzute de art. 26 C. pen. raportat art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen., urmând ca în final inculpatul P.E. să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

IV. În baza art. 323 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului I.F.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni.

În baza art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) C. pen. a fost contopită pedeapsa susmenționată cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzute de art. 25 C. pen. raportat art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen., urmând ca în final inculpatul I.F.N. să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

V. În baza art. 323 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului M.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni.

În baza art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) C. pen. a fost contopită pedeapsa susmenționată cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzute de art. 25 C. pen. raportat art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen., urmând ca în final inculpatul M.D. să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

VI. În baza art. 323 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului B.S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni.

În baza art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) C. pen. a fost contopită pedeapsa susmenționată cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzute de art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen., urmând ca în final inculpatul B.S. să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

VII. În baza art. 323 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului O.N.O. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni.

În baza art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) C. pen. a fost contopită pedeapsa susmenționată cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzute de art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen., urmând ca în final inculpatul O.N.O. să execute pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

VIII. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului I.G.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficului suspendării.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

IX. În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului S.I. pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficului suspendării.

În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen. că inculpații au acționat în cadrul unui grup infracțional organizat.

Astfel, inculpații P.E., l.F.N. și M.D. au inițiat grupul infracțional organizat, propunându-și sustragerea unui vagon cu motorină aparținând SC G.F.R. SA, Sucursala B.

Sarcina inculpatului P.E. a fost aceea de a prelua vagonul care trebuia ascuns de ceilalți membrii ai grupului pe o linie neuzitată din incinta Parcului Industrial B. și de a asigura transferarea motorinei în cisternele auto, înainte de livrarea către beneficiarul care lansase „comanda”.

La rândul lor, inculpații M.D. și l.F.N. au recrutat alte persoane care au acceptat să participe la sustragerea motorinei în schimbul unor sume de bani. Cei doi inculpați se cunoșteau, inculpatul M.D. recrutându-l pe inculpatul M.G., determinându-l să intre în grup, în timp ce inculpatul l.F.N. s-a ocupat de recrutarea inculpatului O.N.O., determinându-l, în mod similar, să-și dea concursul la sustragerea vagonului cu motorină.

Cei doi inculpați nu au fost aleși întâmplător ci în considerarea faptului că inculpatul M.G. îl cunoștea pe șeful de tură I.P.M. C.N., iar inculpatul O.N.O. pe mecanicul de locomotivă B.S., la serviciu, în noaptea evenimentelor.

În acest context s-a apreciat că inculpații erau vinovați și de săvârșirea infracțiunii de asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

De asemenea, s-a apreciat că probele administrate demonstrează vinovăția inculpatului I.G.E. în săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

Prin acțiunile sale, legate de faza golirii vagonului în seara zilei de 16 octombrie 2006, s-a dat un ajutor celorlalți inculpați pentru asigurarea produsului infracțiunii.

S-a reținut că ansamblul auto, condus de inculpatul S.M., fusese închiriat de inculpatul I.G.E., patron al S.C. SC G. SRL SRL, ce avea ca obiect de activitate depozitarea produselor petroliere.

Contribuția inculpatului I.G. a constat în ajutorul dat pentru asigurarea produsului infracțiunii, prin faptul punerii la dispoziția celorlalți inculpați a autocisternei în care s-a încărcat cantitatea de 23.000 litri motorină.

Critica parchetului relativ la individualizarea judiciară a pedepselor a fost apreciată ca neîntemeiată, neexistând motive care să justifice înăsprirea sancțiunilor penale.

A fost primită în schimb critica privind greșita individualizare a modalității de executare a pedepselor pentru inculpații care au participat la comiterea infracțiunii de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, apreciindu-se că scopul sancțiunii penale poate fi atins prin executarea efectivă a pedepselor.

Au fost înlăturate criticile vizând greșita soluționare a laturii civile a procesului, inclusiv în ceea ce privește calitatea de parte civilă în cauză a părții vătămate SC G.F.R. SA. București, având în vedere drepturile și obligațiile decurgând din calitatea de cărăuș a combustibilului sustras.

De asemenea, s-a constatat că nu era necesară citarea în cauză a moștenitorilor inculpatului M.G., decedat în cursul procesului penal, având în vedere dispozițiile art. 17 C. proc. pen. și posibilitatea pentru partea civilă de a cere recuperarea prejudiciului prin executarea separată a hotărârii penale de la moștenitorii acceptanți ai defunctului inculpat.

Și împotriva acestei decizii și în esență pentru același motive au declarat recurs inculpații P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S., O.N.O., S.I. și I.G.E.

Prin recursurile inculpaților P.E. și I.F.N., hotărârile pronunțate în cauză au fost criticate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 3, 12, 18, 14 C. proc. pen.

Critica circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 3 C. proc. pen. a fost susținută în raport de greșita compunere a completului de judecată care a participat la soluționarea cauzei în apel după casare, cu alți judecători decât cei care reținuseră cauza în pronunțare și între care se ivise divergența de opinie în procesul de deliberare.

S-a arătat că instanța de rejudecare era obligată să se conformeze îndrumărilor stabilite prin decizia de casare și să judece cauza în complet format din trei judecători și, numai în situația în care se constata că motivele divergenței au dispărut, să dispună continuarea judecății în complet format din doi judecători.

Cu această argumentare, s-a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.

În cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3959 pct. 12 C. proc. pen., apărarea a solicitat să se constate că activitatea reținută în sarcina inculpaților nu se circumscrie infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen.

S-a arătat că probele administrate în cauză demonstrează că inculpații au acționat în mod spontan și în absența unei înțelegeri prealabile, ceea ce exclude existența grupului infracțional organizat.

Ca urmare, s-a solicitat achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen. inculpații conform art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Greșita condamnare a inculpaților a fost invocată și în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., susținându-se că probele administrate în cauză erau insuficiente și neconcludente pentru stabilirea vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii de flirt de calificat prevăzută de art. 208-209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) C. pen.

Sub acest aspect, s-a arătat că în cauză nu s-a putut stabili felul combustibilului depozitat în vagonul din care se susținea că ar fi avut loc sustragerea de motorină, urmele prelevate de pe respectivul vagon neputând fi expertizate.

Pe de altă parte, s-a arătat că pompa indicată de organele de anchetă ca fiind folosită la sustragerea motorinei avea o capacitate redusă și nu putea descărca o cantitate de 20 tone combustibil în intervalul de timp menționat în rechizitoriu.

În fine, în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., s-a solicitat reducerea pedepselor pentru inculpați.

Și în recursul inculpatului M.D. s-a invocat incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 și 172 C. proc. pen., susținându-se că instanțele anterioare au comis o gravă eroare în evaluarea probatoriului și stabilirea stării de fapt.

S-a arătat că probele administrate nu confirmă săvârșirea unei acțiuni de luare pe nedrept și nici existența bunului sustras.

Apărarea a subliniat că în cauză nu s-a efectuat raportul de expertiză tehnico-științifică dispus în cursul urmării penale pentru stabilirea tipului de combustibil depistat pe autocisterna și motopompa presupus folosite la descărcarea motorinei sustrase din vagonul aparținând părții vătămate. Cu toate acestea, concluziile preliminarii ale expertului au fost în sensul că obiectele examinate prezentau urme de păcură și nu de motorină.

Tot astfel, s-a arătat că nu există nicio dovadă că respectivul vagon era încărcat cu motorină în cantitatea ce s-a reclamat a fi sustrasă. Pe vagon nu au fost aplicate sigilii și nu era înregistrat în evidențe vreun asemenea sigiliu.

Pe de altă parte, motorina pretins sustrasă nu a fost niciodată găsită.

Ca urmare, s-a arătat că toate aceste aspecte creează un dubiu major și trebuie interpretate în favoarea inculpatului, având în vedere și împrejurare că vagonul din care se susținea că a avut loc sustragerea de motorină nu era etanșat corespunzător, existând astfel o mare probabilitate ca, între cele două constatări, înscrierea în registrul C.F.R. și constatarea ulterioară săvârșirii faptei, întreaga cantitate de motorină să se fi scurs din vagon.

În consecință, s-a arătat că nu poate fi reținută în sarcina inculpatului infracțiunea de instigare la furt calificat și, ca atare, nici infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen.

În subsidiar, în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., s-a solicitat reducerea pedepsei pentru inculpat și înlocuirea modalității privative de executare, în condițiile art. 861 C. pen.

La rândul său, inculpatul C.N. a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 3 și 18 C. proc. pen.

Nulitatea deciziei din apel a fost susținută în raport de nelegala compunere a instanței, menționându-se aceleași argumente cu cele prezentate în recursul inculpaților P.E. și I.F.N.

În ceea ce privește fondul cauzei, s-a susținut că nu există probe certe care să ateste participarea inculpatului la comiterea faptelor pentru care a fost condamnat.

S-a arătat că inculpatul a fost în serviciu în noaptea de 16 din 17 octombrie 2006 însă nu a avut nicio contribuție la săvârșirea furtului de motorină din vagonul cisternă. Inculpatul a dat dispoziții de manevră a vagonului cisternă fără nicio înțelegere frauduloasă între el și inculpatul M.D.

De asemenea, s-a arătat că scoaterea vagonului de pe rampa de transvazare și deplasarea lui la capătul liniei nu era posibilă fără ca operatorul de la rampă să sesizeze impiegatul de mișcare, T.G.

Ca urmare, apărarea a solicitat să se constate că nu există temeiuri care să justifice calitatea inculpatului de participant la comiterea furtului și nici cea de acceptant al promisiunii primirii unor sume de bani în schimbul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, singura probă în acuzare fiind declarația inculpatului M.G. care s-a sinucis în timpul procesului.

În absența probelor care să ateste contribuția inculpatului la comiterea infracțiunii scop, s-a solicitat să se constate că nu poate fi reținută nici infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen.

În subsidiar, prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., s-a solicitat reducerea pedepsei pentru inculpat și înlocuirea modalității privative de executare, în condițiile art. 861 C. pen.

Cu aceleași motive de casare a fost susținută și cererea de recurs formulată de inculpatul B.S.

Critica referitoare la greșita condamnare a fost susținută în raport de insuficiența probelor în acuzare, menționându-se că nu s-a dovedit existența motorinei sustrase și nici pretinsa acțiune de sustragere. Constatările efectuate asupra probelor prelevate din cisternă și din vagonul cisternă au evidențiat urme de păcură și nu de motorină.

De asemenea, s-a arătat că, în perioada de referință, inculpatul nu a luat legătura cu ceilalți coinculpați.

Prin recursul inculpatului O.N.O. s-a susținut că probele administrate nu confirmă acuzația privind asocierea inculpaților în vederea comiterii de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., nefiind îndeplinite condițiile de existență cerute de lege pentru reținerea respectivei infracțiuni.

Pentru cealaltă infracțiune reținută în sarcina inculpatului s-a solicitat reducerea pedepsei și înlocuirea modalității privative de executare, în condițiile art. 861 C. pen.

Și inculpatul S.I., invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., a solicitat achitarea sub aspectul infracțiunii de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., susținându-se că nu a săvârșit nicio acțiune cu caracter penal.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei în cuantum și ca modalitate de executare, prin aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.

Recursul inculpatului I.G.E., circumscris cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9, 10, 12, 172 și 18 C. proc. pen., a fost susținut în raport de nemotivarea deciziei din apel, omisiunea aceleiași instanțe de a analiza probele în favoare, greșita stabilire a stării de fapt și greșita apreciere că acțiunile inculpatului realizează elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost condamnat.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că decizia nu este motivată, considerentele fiind redactate pe aprecieri cu caracter generic și fără indicarea probele de vinovăție.

S-a arătat că declarațiile martorilor F.G. și I.G., menționate în considerentele deciziei, relevă o altă stare de fapt decât cea reținută în cauză, martori care nici nu au fost audiați direct și nemijlocit de către instanță și nici nu s-a făcut în privința lor aplicarea dispozițiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen.

De asemenea, s-a arătat că instanța de rejudecare nu a analizat declarațiile martorilor S.I. și M.M.C. și nici ale inculpatului S.I., mijloace ce probă care prin coroborare cu celelalte probe în ansamblul lor demonstrează lipsa de vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 C. pen.

Aceleași aspecte au fost invocate și în susținerea cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 12 și 18 C. proc. pen.

Pe de altă parte, nelegalitatea deciziei a fost invocată și pentru omisiunea audierii inculpatului în apel, audiere obligatorie în cauză, în condițiile în care inculpatul nu fusese ascultat la judecata în fond și obținuse o soluție de achitare.

S-a solicitat, în principal, casarea cu trimitere spre rejudecare și în subsidiar casarea deciziei și menținerea sentinței.

Examinând cauza în raport de criticile formulate și cazurile de casare invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursurile inculpaților sunt fondate în limita considerentelor ce urmează:

În ceea ce privește fondul cauzei, Înalta Curte reține că principala critică a apărării vizează insuficiența probelor în acuzare și, deopotrivă, grava eroare săvârșită de instanțe în evaluarea probatoriului și stabilirea stării de fapt.

Contrar susținerilor formulate, Înalta Curte constată însă că vinovăția inculpaților a fost corect reținută în cauză în ceea ce privește acțiunea de sustragere a motorinei, situația de fapt stabilită de instanțe având corespondent în probele administrate.

S-a reținut astfel că rezoluția infracțională privind sustragerea vagonului cu motorină a aparținut inculpaților P.E., I.F.N. și M.D., aceștia stabilind și modalitatea concretă în care era posibilă comiterea faptei, având în vedere locul în care era situat vagonul cisternă, cantitatea mare de combustibil și necesitatea transportării ei în afara incintei Parcului Industrial B. în vederea comercializării și obținerii unor sume importante de bani.

De asemenea, s-a stabilit că la discuțiile purtate în vederea stabilirii planului de acțiune a participat și inculpatul O.N.O., acesta din urmă și inculpatul M.G. având legături în interiorul S.C. G.F.R. SA de care aparținea Parcul Industrial B.

Inculpații au căzut de acord că sustragerea vagonului de motorină nu putea fi realizată fără ajutorul unor angajați ai SC G.F.R. SA, stabilindu-se ca inculpații M.G. și O.N.O. să pătrundă în combinat și să ia legătura cu șeful de tură, responsabil de mișcarea vagoanelor în interior, inculpatul C.N., cât și cu mecanicul de locomotivă, B.S., fără al căror aport nu era posibilă realizarea acțiunii de sustragere a vagonului cu motorină.

Ca atare, în noaptea de 16 din 17 octombrie 2006, inculpații M.G. și O.N.O. au intrat în incinta societății, inculpatul M.G. reușind să îl determine pe inculpatul C.N. să participe la comiterea faptei. La rândul său, inculpatul O.N.O. l-a găsit pe inculpatul B.S., mecanic de locomotivă, care era în tură pe locomotivă și, sub promisiunea remiterii unei sume de bani, l-a determinat să accepte deplasarea vagonului cu motorină din locul unde era garat pe o linie dezafectată în scopul sustragerii combustibilului.

În jurul orelor 23:50, inculpatul M.G. a ieșit din Parcul Industrial B. și s-a întâlnit cu coinculpații M.D. și I.F.N. cărora le-a comunicat demersurile întreprinse, stabilindu-se să păstreze legătura telefonic cu cei rămași în interior.

Inculpații O.N.O. și B.S. au ales din rampa „T.” un vagon cu motorină, al cărui conținut l-au verificat în prealabil, pe care l-au legat de locomotiva condusă de inculpatul B.S.

După ce s-a pus în mișcare vagonul cu motorină, inculpatul O.N.O., îmbrăcat cu o vestă reflectorizantă, s-a urcat pe puntea din față a vagonului, ca însoțitor al transportului, demers ce a urmărit crearea impresiei că se efectuează o „partidă de manevră”.

În jurul orelor 1:30,vagonul cisternă a ieșit din perimetrul SC G.F.R. SA și a pătruns în zona T.D., cei doi inculpații spunându-le celor de la pază că trebuie să efectueze o manevră la rampa „G.”. În realitate, inculpații B.S. și O.N.O. au împins vagonul cu motorină în zona depozitelor de păcură unde erau amplasate și rezervoarele SC G. SRL. Aici, cei doi inculpați au desprins vagonul de locomotivă, după care l-au asigurat cu frâna de mână. În acest moment, și-a făcut apariția inculpatul P.E., acesta fiind recunoscut ca atare de inculpatul O.N.O.

Ulterior, inculpatul O.N.O. a ieșit din incinta combinatului, confirmându-le celorlalți inculpați că se reușise sustragerea vagonului cu motorină.

În incinta Parcului Industrial B., inculpatul B.S. a manevrat înapoi locomotiva izolată, iar în jurul orelor 1:55, a ajuns la filtrul de securitate. Inculpatul nu a mai așteptat deschiderea completă a porților de acces, ceea ce a determinat acroșarea vagonului în partea dreaptă și avarierea ușoară a locomotivei.

În aceeași noapte, în jurul orelor 3:00, inculpații M.G., M.D. și I.F.N., acesta din urmă însoțit de martorul N.D., s-au deplasat împreună la benzinăria R., unde s-au întâlnit cu o persoană interesată de achiziționarea motorinei sustrase.

De la respectiva persoană, a cărei identitate nu a putut fi stabilită în cauză, martorul N.D. și inculpații M.G. și M.D. au primit suma de 150.000.000 ROL, reprezentând un avans din prețul motorinei sustrase.

Suma de bani a fost predată inculpatului M.G. Din respectiva sumă de bani, inculpatul C.N. trebuia să primească 100.000.000 ROL, iar inculpatului B.S. diferența de 50.000.000 ROL.

Spre dimineață, inculpatul M.G. s-a prezentat la combinat și i-a căutat pe inculpații B.S. și C.N. pentru a le remite sumele de bani promise însă aceștia nu mai erau la serviciu. Inculpatul M.G. s-a întâlnit ulterior cu inculpatul B.S., la biserica din localitatea Brazii de Sus, unde i-a înmânat suma de 10.000.000 ROL, oprind pentru sine suma de 20.000.000 ROL, folosită în interes personal.

Diferența de bani a fost predată ulterior organelor de poliție.

De asemenea, s-a stabilit că la locul unde fusese garat vagonul cu motorina sustrasă s-au deplasat inculpații P.E. și S.I., acesta din urmă, la solicitarea inculpatului I.G.E., conducând o autocisternă care avea atașată și o semiremorcă.

Respectiva autocisternă a fost poziționată alături de vagon. Cu ajutorul unei motopompe marca H. și folosind furtun, un bidon, un ciocan și un patent, cei doi inculpați au transferat motorina din vagon în autocisternă, stabilindu-se ulterior că fusese sustrasă o cantitate de 21.110 kg. motorină.

Autocisterna fusese închiriată de inculpatul I.G.E., în calitate de patron al SC G. SRL, ce avea ca obiect de activitate depozitarea produselor petroliere în depourile aflate în incinta Parcului Industrial B.

Situația de fapt reținută în cauză a fost confirmată de inculpatul O.N.O. care prin declarațiile formulate în faza de urmărire și în cursul cercetării judecătorești a recunoscut comiterea faptei în modalitatea susmenționată.

Inculpatul a menționat împrejurările în care îi cunoscuse pe coinculpații M.G., l.F.N., M.D., B.S., precum și faptul că el însuși fusese angajat al SC G.F.R. SA timp de 4 ani.

De asemenea, s-a arătat că inculpatul l.F.N. a fost cel care i-a contactat telefonic pe inculpații M.G. și M.D., acest din urmă inculpat discutând cu inculpatul C.N. și obținând participarea lui la comiterea furtului.

Prin declarațiile formulate în cauză, inculpatul O.N.O. a recunoscut că împreună cu coinculpatul M.G. au discutat cu inculpatul B.S., acesta acceptând să deplaseze vagonul cu motorină, avându-l ca manevrant pe inculpatul O.N.O., îmbrăcat cu o vestă reflectorizantă, primită de la inculpatul M.G. După ce a primit confirmarea de la inculpatul C.N., mecanicul de locomotivă B.S. a deplasat vagonul cu motorină în afara perimetrului SC G.F.R. SA, unde aștepta inculpatul P.E.

Pe baza acestor declarații, dar și a faptelor ulterioare, Înalta Curte constată ca fiind pe deplin justificată concluzia instanțelor anterioare privind participația și contribuția concretă avută de fiecare inculpat în parte la comiterea flirtului de motorină.

Inculpații C.N. și B.S., în lipsa cărora deplasarea vagonului cu motorină nu ar fi fost posibilă, nu au oferit nicio explicație rezonabilă în ceea ce privește motivul care a determinat deplasarea vagonului cu motorină din locul în care era staționat.

Chiar dacă a negat învinuirile aduse, prin declarațiile formulate, inculpatul C.N. a recunoscut că el a dat dispoziția de mutare a vagonului cu motorină, precum și faptul că respectiva dispoziție a fost luată la solicitarea inculpatului M.G.

Tot astfel și inculpatul B.S. a confirmat își desfășura activitatea sub coordonarea și controlul direct al inculpatului C.N. și că în noaptea de 15 din 16 octombrie 2006 a fost contactat telefonic de respectivul inculpat, în jurul orelor 20:00-21:00, care i-a adus la cunoștință manevra de deplasare a vagonului cu motorină.

Conform aceleiași declarații, în jurul orelor 23:00, inculpatul a fost sunat din nou de coinculpatul C.N. care i-a spus că trebuie să pună la dispoziția compartimentului de revizie vagoane o locomotivă de manevră, ceea ce s-a și întâmplat.

De asemenea, s-a confirmat că inculpatul C.N. a fost înștiințat despre avarierea locomotivei de manevră și a dat girul respectivei operațiunii, în discuția avută cu agenții de pază.

Relevantă sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpaților este și declarația martorului D.G. care a asistat la discuțiile purtate între inculpații C.N. și M.G. în ziua imediat următoare sustragerii vagonului cu motorină referitoare la remiterea sumei de 100.000.000 RON.

Și declarațiile inculpatului M.G. sunt relevante în stabilirea faptelor cauzei, acesta recunoscând relațiile existente între el și coinculpații M.D., I.F.N., O.N.O., C.N. și B.S., precum și faptul că, la rugămintea inculpatului M.D., a luat legătură cu inculpatul C.N. în scopul de a-și da acceptul pentru manevrarea vagonului cu motorină, sub promisiunea remiterii unor sume de bani.

Inculpatul a menționat că deplasarea vagonului de motorină s-a făcut de inculpatul B.S. din dispoziția coinculpatul C.N.

Prin declarațiile inculpatului M.G. a fost detaliată contribuția concretă a celorlalți inculpați, rezultând că fiecare inculpat în parte știa despre sustragerea vagonului cu motorină.

La rândul său, inculpatul I.F.N. a menționat împrejurările în care a avut loc întâlnirea stabilită la benzinăria R. imediat după comiterea furtului și sumele de bani plătite ca avans în schimbul combustibilului sustras.

Declarațiile martorului N.D. se coroborează cu declarațiile inculpatului I.F., rezultând fără echivoc și implicarea penală a inculpatului M.D.

În consecință, Înalta Curte constată că din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă în mod cert vinovăția și participarea inculpaților la săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

La stabilirea vinovăției inculpatului P.E. au fost avute în vedere și declarațiile martorei F.G. care l-a indicat pe inculpat ca fiind prezent în spatele cisternei în care se transfera combustibilul sustras. Conform declarației martorei, inculpatul a încercat să îi ofere o sumă de bani pentru a nu fi denunțat, însă, martora l-a refuzat și a anunțat conducerea societății, semnalând aspectele percepute în mod direct.

Împrejurări similare au fost relatate și de martorul I.G. care, intrând la serviciu în dimineața zilei de 16 octombrie 2010, a observat o autocisternă de tonaj mare, parcată la aproximativ 15 m de locul său de muncă, și două persoane necunoscute efectuând operațiuni de descărcare din vagonul cu motorină și încărcare în autocisternă.

În ceea ce privește situația inculpaților S.I. și I.G.E., Înalta Curte constată că în mod corect instanța de apel a reținut aportul lor în vederea păstrării produsului infracțiunii.

Inculpatul S.I. nu a contestat faptul de a fi încărcat în autocisternă combustibilul sustras. A susținut însă că nu ar fi avut cunoștință despre faptul că respectivul combustibil fusese sustras.

O apărare similară a formulat în cauză și inculpatul I.G.E., patronul firmei care închiriase autocisterna în care a fost încărcată motorina sustrasă și care avea depozite de produse petroliere aflate în incinta Parcului Industrial B.

Nici unul dintre inculpați nu a oferit însă o explicație rezonabilă în ceea ce privește caracterul clandestin al operațiunii desfășurate.

Nu au fost prezentate documente care să ateste existența unei comenzi din partea beneficiarului transportului și nici acte de proveniență pentru combustibil.

Or, în aceste condiții, este evidentă intenția frauduloasă a inculpaților în efectuarea transportului clandestin, aceștia având reprezentarea apartenenței bunului și a faptului că prin această modalitate se asigură păstrarea produsului infracțiunii.

Coroborând aceste probe cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, cu raportul de analiză a conținutului vagonului sustras (vagonul a fost înregistrat în lista vagoanelor din data de 15 octombrie 2006, cu cantitatea de 48.000 kg motorină), cu schițele asupra incintei SC G.F.R. SA, Sucursala B., cu înscrisurile care reflectă avarierea locomotivei, actele referitoare la ridicarea corpurilor delicte, copiile rapoartelor de serviciu întocmite de agenții de pază, fișele postului inculpaților C.N. și B.S., Înalta Curte constată ca fiind dovedită vinovăția inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat, luare de mită și favorizarea infractorului.

Ca atare, vor fi înlăturate criticile inculpaților circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18, 172 și pct. 12 C. proc. pen.

Activitatea infracțională desfășurată în cauză a fost corespunzător încadrată juridic. Infracțiunea de furt s-a consumat în momentul în care bunul ce a constituit obiectul material al infracțiunii a ieșit din sfera de dispoziție a părții civile.

În consecință, este lipsită de relevanță susținerea inculpatului M.D. privind imposibilitatea reținerii faptei în contextul în care nu s-au lămurit împrejurările vizând modul de valorificare a motorinei, locul în care aceasta fost depozitată și faptul că nu s-a făcut dovada existenței în vagon a respectivei cantități de motorină.

Aceste aspecte vizează împrejurări extrinseci infracțiunii de furt, aceasta consumându-se, așa cum s-a arătat și cum s-a stabilit prin probele administrate, în momentul în care vagonul cu motorină sustras de inculpați a ieșit din sfera de dispoziție a părții civile.

Pe de altă parte, s-a stabilit, astfel cum rezultă din înscrisul existent la dosar urmărire penală, că vagonul în cauză era înregistrat pe lista vagoanelor din data de 15 octombrie 2006, având o cantitate de 48.000 kg motorină.

În plus, caracteristicile tehnice ale motopompei folosite la încărcarea motorinei în autocisterna condusă de inculpatul S.I. nu erau improprii și permiteau descărcarea cantității de combustibil în intervalul de timp menționat în rechizitoriu.

Nici împrejurarea că în cauză nu a fost efectuată expertiza tehnico-științifică dispusă inițial în cursul urmăririi penale nu atrage incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., având în vedere că instanțele anterioare au examinat această chestiune și au apreciat întemeiat că nu este utilă aflării adevărului.

Așa cum însăși apărarea a subliniat, urmele de combustibil prelevate de pe autocisterna și motopompa folosite la descărcarea motorinei sustrase erau insuficiente pentru efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.

Pe de altă parte, nu există nici un dubiu cu privire la felul combustibilului sustras, din documentele ținute de partea civilă rezultând că vagonul era încărcat cu motorină.

Apoi, faptul că pe autocisterna și motopompa folosite la descărcarea motorinei se aflau urme de păcură nu constituie o împrejurare care să impună o altă concluzie în cauză, având în vedere că respectivele obiecte erau folosite în mod obișnuit la descărcarea produselor petroliere, corespunzător obiectului de activitate al SC G. SRL, urmele de păcură prelevate provenind de la alte transporturi efectuate anterior.

Ca atare, chiar dacă instanțele anterioare nu s-au pronunțat expres și nu au indicat în concret de ce urmele de păcură prelevate de pe autocisterna și motopompa folosite la descărcarea motorinei nu modifică cu nimic starea de fapt reținută și vinovăția inculpaților, aceasta nu constituie o omisiune care să atragă incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., proba invocată, concluziile raportului preliminar, nefiind de natură să influențeze în mod hotărâtor soluția finală a procesului.

Nefondată se privește și critica cu privire la faptul că hotărârea atacată nu ar fi suficient motivată, cu referire la probele în favoarea inculpatului I.G.E.

Instanța nu poate fi obligată a răspunde punctual la un număr exagerat de critici formulate dar care în esență se subscriu unei singure teze în apărare, având posibilitatea, ce a și fost folosită în speță, de a sintetiza esența respectivelor critici răspunzând astfel la ele, într-o modalitate de natură a asigura controlul complet de legalitate.

Nici critica referitoare la încălcarea flagrantă a dreptului la apărare prin neaudierea în apel a inculpatului I.G.E., obligatorie în cauză după achitarea pronunțată în primă instanță, nu este întemeiată, având în vedere că inculpatul, personal, la termenul de judecată din 1 aprilie 2011, s-a prevalat de dreptul la tăcere, refuzând să fie ascultat de completul instanței de apel.

Pe de altă parte, inculpatul a fost audiat la judecata în recurs, având astfel posibilitatea să își exprime poziția cu privire la obiectul acuzațiilor.

Tot astfel, Înalta Curte constată că nu este întemeiată nici critica vizând nelegala compunere a instanței la rejudecarea cauzei în apel.

S-a susținut că instanța de rejudecare era obligată să se conformeze îndrumărilor stabilite prin decizia de casare și să judece cauza în complet format din trei judecători și, numai în situația în care se constata că motivele divergenței au dispărut, să dispună continuarea judecății în complet format din doi judecători.

Răspunzând criticii formulate, Înalta Curte arată că îndrumările stabilite prin decizia de casare sunt obligatorii pentru instanța de rejudecare numai în măsura în care starea de fapt rămâne aceeași cu cea avută în vedere la soluționarea recursului.

Or, în speță, după reînregistrarea cauzei în apel, unul dintre membrii titulari ai completului între care se ivise divergența s-a retras de la judecată, fiindu-i admisă cererea de abținere formulată în cauză.

Ca atare, completul titular nemaifiind alcătuit din judecătorii între care se ivise divergența, cauza nu mai putea fi judecată în complet format din 3 judecători, ci, corespunzător dispozițiilor care reglementează alcătuirea instanței pentru soluționarea cauzelor în apel, în complet format din 2 judecători, ceea ce s-a și întâmplat în speță.

Examinând în continuare celelalte critici formulate în recurs, Înalta Curte constată că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale și netemeinice pentru greșita condamnare a inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen. și greșita individualizare a pedepselor în cuantum și ca modalitate de executare.

Așa cum bine a subliniat judecătorul primei instanțe, asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni implică constituirea prin consensul mai multor persoane într-o grupare organizată în scopul de a ființa în timp și de a pregăti și aduce la îndeplinire una sau mai multe infracțiuni.

Spre deosebire de pluralitatea constituită, în care asocierea presupune o activitate autonomă de constituire și organizare a unei grupări cu scop infracțional, pluralitatea ocazională, ca modalitate a participației penale, implică săvârșirea în comun a unei fapte prevăzute de legea penală, dar nu subsecvent constituirii într-o asociație, ci, exclusiv, în vederea executării respectivei infracțiuni, actele comune anterioare comiterii faptei constituind acte pregătitoare menite să asigure executarea rezoluției infracționale.

Cu alte cuvinte, asocierea presupune o reunire, cu perspectiva unei durate în timp, a mai multor persoane, în vederea realizării unui scop infracțional. Aceasta înseamnă că dispozițiile art. 323 C. pen. nu sunt aplicabile în cadrul unei înțelegeri întâmplătoare și spontane între mai multe persoane care au luat hotărârea de a săvârși o infracțiune și au tradus în fapt hotărârea luată.

În speță, din nicio probă a dosarului, dar mai ales din modalitatea în care s-au petrecut faptele, nu rezultă ca inculpații să se fi constituit într-o grupare infracțională. Împrejurările comiterii faptei demonstrează doar o cooperare în vederea sustragerii vagonului cu motorină, săvârșirea faptei în aceste circumstanțe determinând reținerea formei agravate a infracțiunii de furt.

Cu aceste observații, Înalta Curte își însușește toate celelalte argumente avute în vedere de prima instanță la pronunțarea soluției de achitare a inculpaților de sub acuza săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 323 C. pen.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, Înalta Curte constată că aceasta nu s-a realizat de instanțele anterioare cu observarea tuturor circumstanțelor particulare ale cauzei și șansa de reeducare pe care o prezintă fiecare inculpat în parte.

Astfel, nu poate fi ignorată conduita inculpaților în viața de familie și, în general, în societate, înainte de punerea sub acuzare și nici intervalul mare de timp scurs de la data comiterii faptelor și până în prezent.

Această ultimă împrejurare se apreciază ca fiind de natură a atenua impactul acțiunilor în conștiința socială și de a îndreptăți inculpații, afectați de incertitudinea situației lor juridice o perioadă considerabilă de timp, să obțină un regim sancționator mai blând.

Pe de altă parte, trebuie avută în vedere și buna conduită procesuală a inculpaților care s-au prezentat la proces pe tot parcursul derulării acestuia, demonstrând în acest fel că au înțeles consecințele faptelor săvârșite.

În opinia Înaltei Curți, toate aceste elemente sunt deosebit de relevante în operațiunea de individualizare a pedepsei, neputând fi ignorate în aprecierea periculozității sociale pe care o prezintă inculpații.

Pedeapsa trebuie să fie justă și echitabilă, corespunzătoare șansei de reeducare pe care o prezintă inculpatul.

Or, în cauză, datele ce circumstanțiază persoana inculpaților nu relevă persistența unor deprinderi și mentalități antisociale de natură a impune o reacție represivă prea severă, ci, dimpotrivă, un potențial sporit de a reacționa pozitiv, împrejurare care unită cu perioada de timp scursă de la data comiterii faptelor și până în prezent justifică aplicarea unui regim sancționator mai blând, prin reținere de circumstanțe atenuante judiciare în sensul art. 74 alin. (2) C. pen.

Aceleași temeiuri justifică deopotrivă și stabilirea unui regim de executare a pedepselor neprivativ de libertate, în condițiile art. 861 C. pen. pentru inculpații P.E., I.F.N., M.D., B.S. și C.N. și, în condițiile art. 81 C. pen. pentru inculpații O.N.O., I.G.E. și S.I., având în vedere contribuția concretă avută la desfășurarea activității infracționale, natura infracțiunilor săvârșite și aportul adus la aflarea adevărului și corecta stabilire a stării de fapt în ceea ce îl privește pe inculpatul O.N.O.

Sub aspectul laturii civile, va fi înlăturată dispoziția de obligare a inculpaților I.G.I. și S.I. la plata sumei de 84.940 RON, despăgubiri civile către partea civilă SC G.F.R. SA, în condițiile în care condamnarea acestora a avut loc exclusiv pentru infracțiunea de favorizarea infractorului, care este o infracțiune de pericol, făcând parte din categoria infracțiunilor care împiedică înfăptuirea justiției, și nu de rezultat.

Totodată, va fi înlăturată dispoziția instanței de fond privind confiscarea de la inculpatul M.G. a sumei de 12.000 RON, având în vedere că respectiv sumă de bani este inclusă în cuantumul despăgubirilor stabilite în favoarea părții civile, iar prin menținerea măsurii s-ar ajunge la o dublă sancționare pecuniară.

În raport de toate cele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursurile declarate de inculpații P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S., O.N.O., S.I. și I.G.E., urmând a fi casate ambele hotărâri pronunțate în cauză, în limita considerentelor arătate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S., O.N.O., S.I. și I.G.E. împotriva deciziei penale nr. 56 din 8 aprilie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează, în parte, decizia atacată și, în parte, sentința penală nr. 111 din 16 martie 2009 a Tribunalului Prahova, secția penală și, în rejudecare:

Descontopește pedepsele rezultante aplicate inculpaților P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S. și O.N.O. și repune în individualitatea lor pedepsele componente.

Înlătură dispoziția instanței de apel privind condamnarea inculpaților P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S. și O.N.O. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen.

I. În baza art. 26 raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. condamnă inculpatul P.E. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.

În baza art. 861 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului P.E. pe durata unui termen de încercare de 6 ani, calculat conform art. 862 C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova desemnat să exercite supravegherea inculpatului, conform programului stabilit de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 cu referire la art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și pedeapsa accesorie.

II. În baza art. 25 raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. condamnă inculpatul l.F.N. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat.

În baza art. 861 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului I.F.N. pe durata unui termen de încercare de 6 ani, calculat conform art. 862 C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova desemnat să exercite supravegherea inculpatului, conform programului stabilit de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 cu referire la art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și pedeapsa accesorie.

III. În baza art. 25 rap. la art. 208-209 alin. (1) lit. g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. condamnă inculpatul M.D. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat.

În baza art. 861 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului M.D. pe durata unui termen de încercare de 6 ani, calculat conform art. 862 C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova desemnat să exercite supravegherea inculpatului, conform programului stabilit de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 cu referire la art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și pedeapsa accesorie.

IV. În baza art. 26 raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. condamnă inculpatul C.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. condamnă același inculpat și la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În baza art. 33 lit. a)-34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele susmenționate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 861 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C.N. pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 6 luni, calculat conform art. 862 C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova desemnat să exercite supravegherea inculpatului, conform programului stabilit de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 cu referire la art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și pedeapsa accesorie.

V. În baza art. 208-209 alin. (1) lit. g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. condamnă inculpatul B.S. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 861 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului B.S. pe durata unui termen de încercare de 6 ani, calculat conform art. 862 C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova desemnat să exercite supravegherea inculpatului, conform programului stabilit de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 cu referire la art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și pedeapsa accesorie.

VI. În baza art. 208-209 alin. (1) lit. g) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. condamnă inculpatul O.N.O. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului O.N.O. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, calculat conform art. 82 C. pen.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și pedeapsa accesorie.

VII. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. condamnă inculpatul I.G.I. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului I.G.I. pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 2 luni, calculat conform art. 82 C. pen.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

VIII. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. condamnă inculpatul S.I. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului S.I. pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 2 luni, calculat conform art. 82 C. pen.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și pedeapsa accesorie.

Înlătură dispoziția instanței de fond privind confiscarea de la inculpatul M.G. a sumei de 12.000 RON, aplicată conform art. 118 alin. (1) lit. d) C. pen.

Înlătură dispoziția instanței de fond privind obligarea inculpaților I.G.E. și S.I. la plata sumei de 84.940 RON, despăgubiri civile către partea civilă SC G.F.R. SA București și menține dispoziția de obligare solidară a celorlalți inculpați la plata acestor despăgubiri civile.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței, precum și dispozițiile instanței de apel privind încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M.G., conform art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și înlăturarea circumstanței agravante prevăzute de art. 75 lit. a) C. pen.

Sumele de câte 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși ai inculpaților P.E., I.F.N., M.D., C.N., B.S., O.N.O. și I.G.E., se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Suma de 400 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul S.I., se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3 mai 2012.