Nullity of cassation appeal for failure to state grounds for challenging subsidy eligibility covering Value Added Tax expenses.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court declared the appellant's cassation appeal null and void, leaving the Court of Appeal's decision upholding the tax authority's assessment in force; the dispute concerned whether state subsidies for a public land improvement agency could legally cover Value Added Tax (VAT) expenses, where the lower courts found that VAT was not eligible for subsidy reimbursement under the specific expenditure categories and that the entity did not qualify as a mixed-regime taxable person under Article 147 of the Fiscal Code. The Court of Cassation based its decision on procedural grounds, specifically Articles 302(1)(c) and 306(1) of the Civil Procedure Code, ruling that the appeal was null because the appellant failed to file the required statement of grounds for cassation by the statutory deadline and no public order grounds existed for the court to annul the lower judgment ex officio.
Legislator headnote
AI generatedart. 147 din Legea nr. 571/2003, art. 141 din Legea nr. 571/2003, art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ, art. 306 alin. (1) C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to state grounds for challenging subsidy eligibility covering Value Added Tax expenses: Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta A.N.Î.F. - Sucursala Teritorială Argeș - Buzău a formulat declarație de recurs, fără a preciza motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamanta A.N.Î.F. - Sucursala Teritorială Argeș - Buzău, a formulat contestație împotriva deciziei din 22 mai 2009 emisă de pârâta A.N.A.F. - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor.
Prin Sentința civilă nr. 4566 din 17 noiembrie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantei A.N.Î.F. - Sucursala Teritorială Argeș - Buzău, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din Cadrul A.N.A.F., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că reclamanta poate primi subvenții de la bugetul de stat numai pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfășurării activității (cheltuieli de investiții, administrative, materiale și de personal, necesare exploatării, întreținerii, reparațiilor și administrării amenajărilor de îmbunătățiri funciare, respectiv costul prestărilor de servicii și/sau lucrărilor executate) nu și pentru taxele aferente acestor cheltuieli astfel cum, în mod eronat, a considerat societatea, TVA neputând fi acoperită din sumele primite cu titlu de subvenție.
În ceea ce privește faptul că reclamanta ar fi o persoană impozabilă cu regim mixt în sensul art. 147 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, instanța de fond a constatat că reclamanta nu a realizat operațiuni scutite fără drept de deducere, așa cum sunt precizate la art. 141 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Instanța de fond a mai reținut că reclamanta nu efectuează achiziții pentru care nu se cunoaște destinația întrucât achizițiile efectuate de aceasta sunt justificate și le este clar cunoscută destinația, ele generând cheltuieli stabilite pe baza planurilor tehnice și a contractelor încheiate cu furnizorii, iar decontul justificativ de cheltuieli se întocmește lunar, pe baza situațiilor de lucrări și a facturilor emise de furnizori.
Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta A.N.Î.F. - Sucursala Teritorială Argeș - Buzău a formulat declarație de recurs, fără a preciza motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că recursul este nul.
Pentru a ajunge la această soluție instanța a constatat că prezenta cerere de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Potrivit acestor dispoziții: "cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Este adevărat că recurenta, prin cererea formulată, a precizat că va depune motivele de recurs, însă până la primul termen de judecată, respectiv 7 martie 2012 nu și-a îndeplinit această obligație legală.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea reține din oficiu motive de casare de ordine publică".
Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanță.
Astfel fiind, pentru considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) și art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs formulată, nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină și nici dezvoltarea acestora, se va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de A.N.Î.F. - Sucursala Teritorială Argeș - Buzău, împotriva Sentinței civile nr. 4566 din 17 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 martie 2012.
Procesat de GGC - AA