Inadmissibility of appeal against final annulment contestation decision under criminal procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the convict against the Court of Appeal’s decision rejecting his extraordinary annulment request, thereby leaving the prior procedural rulings in force and ordering the appellant to pay 300 RON in judicial expenses, of which 100 RON was advanced from the Ministry of Justice fund. The dispute concerned the admissibility of a cassation appeal filed against a final decision rendered on an annulment contestation, where the lower court had initially dismissed the request because the convict’s arguments reiterated general legal critiques rather than invoking specific grounds for annulment, such as procedural violations or double jeopardy, defined by law. The decisive legal basis was Article 3851 of the Code of Criminal Procedure, which limits the appeal remedy to non-final judicial decisions, in conjunction with Article 392, which establishes that decisions on annulment contestations are final and not subject to further appeal; consequently, the court ruled that exercising a remedy not provided by law violates the principle of procedural legality.
Legislator headnote
AI generatedart. 386 C. proc. pen, art. 391 alin. (2) C. proc. pen, art. 3851 C. proc. pen, art. 392 C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Inadmissibility of appeal against final annulment contestation decision under criminal procedure: Potrivit dispozițiilor art. 3851 C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile judecătorești, sentințe sau decizii, după caz, nedefinitive.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 745 din 26 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins contestația în anulare formulată de condamnatul Z.G. (deținut în Penitenciarul Craiova) împotriva Deciziei nr. 116 din 20 ianuarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul cu nr. 16485/63/2010.
A fost obligat contestatorul la plata sumei de 300 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care 200 RON reprezintă onorariul avocatului din oficiu.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că, în motivarea cererii, contestatorul nu a invocat nici unul din cazurile prev. de art. 386 C. proc. pen., ci a reiterat criticile formulate în susținerea contestației la executare judecată definitiv prin Sentința penală nr. 282/2011 a Tribunalului Dolj și Decizia penală nr. 116/2012 a Curții ele Apel Craiova.
În considerentele hotărârii, s-a mai reținut că, cererea formulată de contestator, excede cazurilor de admisibilitate prevăzute de lege, întrucât în calea extraordinară de atac a contestației în anulare pot fi invocate numai încălcări ale normelor de procedură referitoare la citarea părților; imposibilitatea părții de a se prezenta și încunoștința instanța; omisiunea pronunțării asupra unuia din cazurile de încetare a procesului penal prev. de art. 10 lit. f) - i1) C. proc. pen.; existența a două hotărâri definitive pronunțate împotriva unei persoane pentru aceeași faptă; omisiunea ascultării inculpatului, dacă este obligatorie conform legii (art. 386 lit. a), b), c), d), e) C. proc. pen.
În consecință, reținând că nu sunt incidente disp. art. 391 alin. (2) C. proc. pen., sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a contestației în anulare, instanța a respins contestația în anulare formulată de condamnatul Z.G.
Împotriva Deciziei penale nr. 745 din 26 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, contestatorul condamnat Z.G. a declarat recurs.
Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispozițiilor art. 3851 C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile judecătorești, sentințe sau decizii, după caz, nedefinitive.
În prezenta cauză, contestatorul condamnat Z.G. a declarat recurs împotriva unei hotărâri, care, potrivit dispozițiilor art. 392 C. proc. pen., este definitivă, întrucât este pronunțată într-o contestație în anulare formulată împotriva unei decizii date în recurs.
Astfel, exercitarea căii de atac a recursului împotriva acestei decizii este inadmisibilă, nefiind prevăzută de lege, iar recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora.
În consecință, Înalta Curte, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza II C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul condamnat Z.G. împotriva Deciziei penale nr. 745 din 26 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul condamnat Z.G. împotriva Deciziei penale nr. 745 din 26 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 octombrie 2012.
Procesat de GGC - AA