Direct judicial action for citizenship grant barred where statutory procedure requires prior administrative decision

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Soluția instanței de fond

Prin Sentința nr. 484 din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a fost respinsă acțiunea reclamanților C.S., C.L.L., C.M., C.L., C.F., C.S.J., C.L.J., C.L.M., C.L.E., C.F., C.A.P., C.G.L. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Justiției – Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

În motivarea soluției, instanța de fond a analizat, în conformitate cu art. 137 C. proc. civ., excepția de necompetență generală a instanței și a arătat că procedura acordării cetățeniei române este expres reglementată de Capitolul III (art. 12-art. 21) al Legii nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din interpretarea art. 12 și art. 19 din lege, instanța de fond a considerat că rezultă că procedura de soluționare a cererii de acordare a cetățeniei române se desfășoară în fața unor autorități administrative și este lipsă de caracter jurisdicțional.

În consecință, o persoană care nu a urmat procedura prevăzută expres de lege și deci nu a obținut în condițiile art. 19 alin. (4) un ordin de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române care poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Curtea de Apel București – Secția contencios administrativ și fiscal s-a apreciat că nu poate solicita instanței acordarea acestei calități pe calea unei acțiuni directe, cum este cazul de față.

De aceea, excepția de necompetență generală a instanței judecătorești prevăzută de art. 159 alin. (1) C. proc. civ. a fost considerată întemeiată și că învestirea instanței cu soluționarea unei cereri pentru a cărei soluționare s-a stabilit competența în favoarea unei autorități administrative constituie un fine de neprimire al acțiunii și a fost respinsă ca inadmisibilă.

Pentru că a fost admisă această excepție, nu au mai fost analizate celelalte excepții și nici susținerile reclamanților.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții C.S., C.B.V., C.L.L., C.M., C.L., C.F., C.S.J., C.L.J., C.L.M., C.L.E., C.F., C.A.P., C.G.L.

În motivele de recurs s-a arătat că la originea cauzei se află cererea din 22 decembrie 2010 prin care 13 apatrizi de origine rromă ilegali în România au sesizat Ministerul Justiției pentru că nu s-a emis o decizie pentru acordarea cetățeniei române.

Deși s-au făcut referiri la situația de fapt și la dosarele pe care reclamanții le-au avut pe rolul instanțelor dar nu au fost aduse critici hotărârii pronunțate de instanța de fond care a soluționat cererea prin admiterea unei excepții.

Intimații Ministerul Justiției și Guvernul României au formulat întâmpinare și au solicitat respingerea recursului.

3. Soluția instanței de recurs

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, inclusiv a art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a fost învestită cu o cerere prin care reclamanții au solicitat acordarea cetățeniei române în conformitate cu Legea nr. 21/1991.

Soluția instanței de fond a fost dată cu respectarea legii deoarece Legea nr. 21/1991, legea cetățeniei române reglementează condițiile pentru acordarea, redobândirea, retragerea și renunțarea la cetățenia română, precum și procedura soluționării acestor cereri.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 21/1991, modificată „Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cu redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b)-e)”.

În art. 13 din Legea nr. 21/1991, modificată s-a stabilit procedura de formulare și soluționare a cererii de redobândire a cetățeniei române, stabilindu-se că cererea de redobândire se adresează Comisiei pentru Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Această cerere se soluționează prin ordin al Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie prin care poate fi admisă sau respinsă cererea de redobândire a cetățeniei române.

Conform art. 19 alin. (4) din același act normativ, ordinul prin care s-a dispus respingerea cererii de redobândire a cetățeniei române poate fi contestată la Curtea de Apel București – Secția contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la data comunicării.

De altfel, la dosarul cauzei chiar reclamanții au depus o adresă (nr. 2433/ANC din 6 februarie 2012) prin care Autoritatea pentru Cetățenie a comunicat unuia dintre reclamanți (C.S.) să depună cererile de redobândire a cetățeniei române conform art. 10 din Legea nr. 21/1991 și actele care trebuie depuse odată cu cererea, dar nu există dovezi că s-a procedat conform celor comunicate.

Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții C.S., C.B.V., C.L.L., C.M., C.L., C.F., C.S.J., C.L.J., C.L.M., C.L.E., C.F., C.A.P., C.G.L. împotriva Sentinței nr. 484/2011 din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova - Secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2012.