Ex officio joinder of complainant required in discrimination complaint challenging municipal authority decision

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul Inspectoratul de Poliție a Județului Cluj, în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării București, a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea pct. 8 și 9 din Hotărârea nr. 228 din 8 iunie 2011 emisă de către Colegiul Director al Consiliului Național al pârâtului, prin care s-a hotărât că neafișarea bilingv a informațiilor publice la Postul de Poliție Săvădisla constituie discriminare.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că sesizarea pârâtei s-a realizat de către E.C.H.R.H.C.E., însă această plângere nu i-a fost comunicată în totalitate, motiv pentru care nu și-a putut formula răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale petiției, fiind în imposibilitatea de a prezenta toate dovezile necesare.

Instanța de fond, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității cererii.

Prin Sentința civilă nr. 457 din 15 septembrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamantul Inspectoratul de Poliție a Județului Cluj în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit art. 161 din Legea nr. 554/2004 se impunea ca, din inițiativa reclamantului, să fie întregit cadrul procesual prin chemarea în judecată în calitate de pârât și a celui care a formulat sesizarea în fața pârâtei pentru soluționarea prezentei contestații în condiții de opozabilitate și contradictorialitate specifice procedurii civile.

Cadrul procesual a fost legat în fața Consiliului, prin participarea petentului ce a formulat petiția și a reclamatului din prezenta cauză.

Toate acestea impun participarea acelorași părți și legarea cadrului procesual între aceleași persoane.

Instanța de fond a mai reținut că excepția inadmisibilității cererii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive nu este, într-adevăr, reglementată (de altfel, nici alte excepții nu sunt prevăzute expres în legislație), însă existența ei se desprinde din analizarea condițiilor pentru ca o astfel de cerere să poată fi corect dedusă judecății.

Împotriva hotărârii instanței de fond, reclamantul Inspectoratul de Poliție a Județului Cluj a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se arată că însăși în motivarea sentinței instanța de fond admite faptul că excepția inadmisibilității cererii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive nu este reglementată în legislație.

Potrivit Legii nr. 554/2004, condiția de admisibilitate a unei acțiuni în materia contenciosului administrativ este expres prevăzută de art. 7 din aceeași lege, art. 16 din Legea 554/2004 nefiind o condiție de admisibilitate a unei acțiuni în contencios administrativ.

În ceea ce privește principiul disponibilității enunțat de instanța de fond în sentință, acesta este consacrat în dispozițiile articolului 129 alin. (6) C. proc. civ. și prevede că, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.

Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit prevederilor art. 129 C. proc. civ., instanța este în drept să pună întrebări părților sau să pună în dezbaterea lor orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la dezlegarea pricinii, chiar dacă nu este cuprinsă în cerere sau în întâmpinare, putând ordona dovezile pe care le va găsi de cuviință, chiar dacă părțile se împotrivesc.

De asemenea, instanța este datoare să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevărul și pentru a preveni orice greșeală în cunoașterea faptelor, dând părților ajutor activ în ocrotirea drepturilor și intereselor lor.

Nu în ultimul rând, instanța poate să invoce din oficiu încălcarea normelor imperative pentru a se respecta contradictorialitatea și dreptul la apărare.

Spre deosebire de obiectul acțiunii, care nu poate fi schimbat și nici depășit, temeiul ei juridic nu leagă instanța, care este îndreptățită și chiar obligată, în exercitarea rolului activ și pentru a ajuta efectiv părțile în ocrotirea intereselor lor legitime, să dea acțiunii calificarea juridică exactă, alta decât cea dată de reclamant prin cererea sa de chemare în judecată.

În cauza de față, instanța de fond a respins acțiunea, ca inadmisibilă, invocând dispozițiile art. 161 din Legea nr. 554/2004.

Conform acestui articol instanța de contencios administrativ poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a altor subiecte de drept.

Or, tocmai în temeiul acestui text de lege, instanța de fond putea și trebuia să pună în discuția părților introducerea în cauză a petentei din fața Consiliului pentru a nu fi încălcat principiul contradictorialității.

Acest principiu presupune faptul că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii și discuției părților, că fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenția dedusă judecății.

Pentru ca acest principiu să fie respectat, nu este necesar ca partea să se fi exprimat efectiv, ci este suficient ca ea să fi fost în măsură să o facă.

Contradictorialitatea se manifestă atât în raporturile dintre părți, iar pentru aceasta trebuie în prealabil ca părțile să fie informate exact despre existența procesului, conținutul pretențiilor și argumentelor părții adverse, cât și în raporturile dintre părți și instanță.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea ca inadmisibilă reținând că, doar la inițiativa reclamantului se poate întregi cadrul procesual.

Procedând în acest mod, instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, care urmează a fi casată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, instanța de fond urmează, așadar, să dispună citarea, în cauză, și a petentei E.C.H.R.H.C.E., să califice cadrul procesual în raport cu obiectul acțiunii reclamantului și, totodată, să valorifice toate apărările și susținerile părților.

În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj împotriva Sentinței nr. 457 din 15 septembrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2012.

Procesat de GGC - AZ