Admissibility of completion of judgment regarding litigation costs in tax suspension dispute
Romania (RO)
Legislator summary
AI generated1. Final operative outcome: The High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the request by the defendants/intervening parties to complete the operative part of a previous final decision to award them litigation costs. Consequently, the prior ruling—which upheld the inadmissibility of a request to suspend a national tax collection order and rejected the corresponding suspension request—remains in force without any modification regarding the allocation of court fees. 2. Dispute and material facts: This is a procedural case arising from a tax administrative dispute where the state and the National Tax Administration had successfully appealed prior appellate decisions to overturn the suspension of a tax enforcement order. The defendants argued that the initial decision failed to explicitly order the state parties to pay the proven legal fees incurred by the defendants, who prevailed on the merits of the suspension challenge. 3. Decisive legal basis: The court applied Articles 281(1) and (2) of the Code of Civil Procedure, determining that the request to complete the decision was unfounded because no evidence of actual litigation costs had been deposited in the case file to support the claim, and a finding that the request had become moot was legally untenable under the same provisions.
Legislator headnote
AI generatedart. 281 alin. (1) C. proc. civ; Admissibility of completion of judgment regarding litigation costs in tax suspension dispute: Înalta Curte, analizând cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 2977/2012 reține că aceasta este neîntemeiată în raport de dispozițiile art. 281 alin. (1) și (2) C. proc. civ. și de înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de completare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2977 din 13 iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, au fost respinse excepțiile invocate de intimați, admițându-se recursurile declarate de Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice împotriva Sentinței nr. 5783 din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. De asemenea, a fost admis recursul declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva aceleiași sentințe și a Încheierii din 20 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Au fost modificate sentința și încheierea atacate în sensul admiterii excepției inadmisibilității cererii de suspendare a O.P.A.N.A.F. nr. 1786/2010 și respingerii în consecință a cererii de suspendare a acestui ordin. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
Prin cererea înregistrată la Registratura Generală a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 29 iunie 2012, intimații-reclamanți și intimatul-intervenient în cauză au solicitat, în contradictoriu cu Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală completarea Deciziei nr. 2977 din 13 iunie 2012 cu privire la obligarea recurenților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată, astfel cum au fost solicitate.
S-a susținut prin cererea formulată că intimații au solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată atât prin întâmpinarea depusă, cât și cu ocazia concluziilor susținute oral în fața Înaltei Curți, depunându-se dovezi privind cheltuielile de judecată, reprezentând onorariul de avocat.
Cum instanța de recurs a menținut în parte sentința instanței de fond rezultă că recurenții-pârâți au căzut în pretenții, iar, în raport cu culpa procesuală a acestora, se impune obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată efectuate și dovedite de aceștia.
Reținând că dispozitivul deciziei pronunțate nu face referire la cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, intimații au solicitat completarea deciziei sub acest aspect.
Ulterior, s-a solicitat de către intimații-reclamanți să se constate ca rămasă fără obiect cererea de completare a Deciziei nr. 2977/2012, menționându-se că urmare a redactării deciziei menționate din coroborarea considerentelor cu dispozitivul acesteia, rezultă că Înalta Curte a avut în vedere solicitarea care viza obligarea recurenților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
Înalta Curte, analizând cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 2977/2012 reține că aceasta este neîntemeiată în raport de dispozițiile art. 281 alin. (1) și (2) C. proc. civ. și de înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Intimații-reclamanți au solicitat completarea deciziei menționate în ceea ce privește capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată solicitate de aceștia.
În cauză se constată inexistența dovezilor privind cheltuielile de judecată, astfel că în lipsa acestora, o asemenea cerere este neîntemeiată.
Solicitarea intimaților-reclamanți de a se constata că a rămas fără obiect cererea de completare nu poate fi reținută întrucât în raport de dispozițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ., o astfel de soluție nu are bază legală, aceștia având la dispoziție alte căi procedurale pentru situația de fapt expusă.
În consecință, față de cele reținute, Înalta Curte va respinge cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 2977/2012, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge formulată de A.N.V., B.M.R., C.B., C.D.F., C.C., C.D., D.M., F.G., M.M.C., M.M.I., M.A., N.M., N.S.M., N.C., P.E.R., Ș.I.S., S.C., S.O.L., S.D.D., T.R.S., T.R., U.R.A. și C.V.G. privind completarea dispozitivului Deciziei civile nr. 2977 din 13 iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2012.
Procesat de GGC - AZ