Inadmissibility of appeal against final non-prosecution order due to 2010 Code of Criminal Procedure amendments

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 206 din 17 mai 2012, Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată, plângerea petentului B.G.G. împotriva Rezoluției nr. 1884/P/2011 din data de 16 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București - menținută prin Rezoluția nr. 721/11-2/2012 din data de 15 martie 2012 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și, respectiv, împotriva Ordonanței nr. 408/P/2011 din data de 20 mai 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București menținută prin Rezoluția nr. 711/11-2/2012 din data de 15 martie 2012 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Petentul B.G.G. a depus la data de 15 martie 2012 plângerea împotriva Rezoluției nr. 1884/P/2011 din data de 16 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și respectiv împotriva Rezoluției nr. 408/P/2011 din data de 20 mai 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Petentul a criticat, în plângerile depuse, rezoluțiile menționate, precum și rezoluțiile nr. 721/11/2/2011 din data de 15 martie 2012 și respectiv nr. 711/11/2/2011 din data de 15 martie 2012 ale Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimați pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care s-au efectuat cercetări și respectiv prin care s-au respins plângerile împotriva acestor soluții de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

În motivarea plângerii, petentul a arătat în esență că soluțiile dispuse în numeroasele cauze în care a avut calitatea de parte în procesele civile care au avut ca obiect cereri de constatare a nulității absolute a unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate de Primăria sectorului 1 București în aplicarea defectuoasă, în opinia sa, a Legii nr. 10/2001, sunt nelegale fără a arăta în concret considerentele pentru care apreciază că aceste soluții sunt nelegale, petentul limitându-se la a arăta că nu i s-au respectat dreptul la apărare și nici un alt drept, acuzând intimații din cauzele de față, respectiv judecători, procurori, funcționari la primărie, avocați, de antisemitism, discriminare, otrăvire, abuzuri, furt, persecuție, falsuri în acte de stat, fraudarea bugetului de stat, petentul depunând în susținerea plângerilor sale aceleași acte de care s-a folosit și în cadrul proceselor civile, sentințele civile, încheierile din acele cauze, reluând apoi aceleași aspecte pe care le-a relevat și în cuprinsul plângerilor penale pe care le-a formulat la Parchet.

Verificând Rezoluția nr. 1884/P/2011 din data de 16 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și respectiv Ordonanța nr. 408/P/2011 din data de 20 mai 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin raportare la susținerile petentului, instanța de fond a constatat ca plângerea formulata de petentul B.G.G. este nefondată.

Prin rezoluțiile criticate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații C.G., N.M.R., Ș.G., L.F., F.G., I.I., D.F., P.S., D.D., D.P.C., SC H.N. SA și Z.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., în baza art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., reținându-se în esență că cele reclamate de petent sunt nereale, nici un act din cele semnalate de acesta negăsindu-și corespondent în cercetările efectuate, procurorul arătând că faptele reclamate nu există.

Plângerile formulate în termen împotriva acestor soluții au fost respinse de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, reținându-se că soluțiile dispuse sunt legale, petentul nu a indicat alte mijloace de probă care să conducă la schimbarea soluției dispuse de procuror în cauză, apreciind Procurorul General că nu a rezultat existența nici unei infracțiuni dintre cele reclamate de către petent, după cum nu a rezultat existența nici unei alte fapte de vreo altă natură.

Având în vedere că din plângerea depusă în fața Curții de Apel nu a rezultat nici un motiv în plus pentru care petentul a apreciat că soluțiile dispuse de procuror nu sunt legale, și nici din înscrisurile depuse ulterior ședinței de judecată nu s-au relevat aceste motive, instanța de fond a constatat că nemulțumirile petentului vizează de fapt soluțiile dispuse în cauzele în care aceasta a fost parte în cadrul unor procese civile având ca obiect modalitatea în care s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare în baza Legii nr. 10/2001, soluțiile dispuse în aceste cauze fiind defavorabile petentului, aspect care l-a nemulțumit pe acesta și l-a determinat să depună plângeri penale atât față de avocații din acele cauze civile, cât și față de funcționarii de la Primăria Sectorului 1 și judecătorii de la instanțele care au soluționat cauzele în fond, apel și recurs.

În raport de aceste împrejurări, Curtea a arătat că motivele pentru care s-a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimați sunt justificate, din studiul dosarelor în care s-au pronunțat hotărârile în cauză privind pe petent nerezultând săvârșirea unor încălcări ale dispozițiilor C. proc. civ. în modul de soluționare a cauzelor, și respectiv în modalitatea în care avocații și funcționarii Primăriei și-au exercitat drepturile procesuale în cadrul acelor procese și chiar în măsura în care s-ar fi constatat astfel de nereguli, acestea în sine neputând justifica o eventuală altă soluție decât dacă s-ar fi conturat și existența unor indicii care să ateste săvârșirea vreunei infracțiuni.

Față de considerentele arătate, Curtea de Apel a apreciat că soluțiile dispuse prin rezoluțiile contestate sunt legale și temeinice, și în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondate, plângerile și a obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs petentul B.G.G.

Recursul declarat de petiționar împotriva sentinței este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 2871 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (7) și (8) din același cod, judecătorul, soluționând plângerea, pronunță una dintre soluțiile prevăzute la lit. a), b), c) de la alin. (8).

Conform prevederilor art. 2781 alin. (10), astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, publicată în M. Of. nr. 714 din 26 octombrie 2010 și intrată în vigoare la data de 25 noiembrie 2010, hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă.

În cauză, hotărârea recurată de petiționar a fost pronunțată la data de 17 mai 2012, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, care nu mai prevede posibilitatea exercitării recursului împotriva acestor hotărâri.

În raport de considerentele expuse, urmează a fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționar, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul B.G.G. împotriva Sentinței penale nr. 206 din 17 mai 2012 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă petiționarul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 16 octombrie 2012.

Procesat de GGC - N