Homicide conviction upheld and sentence reduced after appellate court illegally enhanced penalties beyond the scope of the prosecutor's sustained appeal grounds

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

SECȚIA PENALĂ

Ședința publică din 23 ianuarie 2013

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 162 din 21 mai 2012 a Tribunalului Alba s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen., cerere formulată de apărătorii inculpaților C.A.C. și M.A.C.

1. S-a dispus condamnarea inculpatului M.G., la pedeapsa de: 10 (zece) ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 alin. (1), (2) C. pen. a fost revocată liberarea condiționată dispusă prin Sentința penală nr. 360/2009 a Judecătoriei Deva privind pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 85/2005 a Tribunalului Alba și a contopit pedeapsa din prezenta cauză cu restul de pedeapsă neexecutat de 1060 zile închisoare în pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75 lit. a) C. pen. (fapta din 17 octombrie 2011).

În baza art. 61 alin. (1) C. pen. a fost revocată liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 360/2009 a Judecătoriei Deva privind pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 85/2005 a Tribunalului Alba și a contopit pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății cu restul de pedeapsă neexecutat de 1060 zile închisoare în pedeapsa de 4 ani închisoare.

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 14 octombrie 2011).

În baza art. 61 alin. (1) C. pen. a fost revocată liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 360/2009 a Judecătoriei Deva privind pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 85/2005 a Tribunalului Alba și a contopit pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 1060 zile închisoare în pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (21) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 alin. (1) C. pen. a fost revocată liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 360/2009 a Judecătoriei Deva privind pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 85/2005 a Tribunalului Alba și a contopit pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 1060 zile închisoare în pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit cele patru pedepse rezultante în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pe care a sporit-o la 12 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului M.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-au dedus din pedeapsa pe care a executat-o inculpatul M.G., durata reținerii și a arestării preventive începând cu 19 octombrie 2011 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului M.G.

2. S-a dispus condamnarea inculpatului C.A.C., cu antecedente penale, la pedeapsa de:

- 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g) alin. (21) lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele susmenționate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pe care a executat-o în final inculpatul C.A.C.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului C.A.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa pe care a executat-o inculpatul C.A.C., durata reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu 19 octombrie 2011 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului C.A.C.

3. A fost condamnat inculpatul M.A.C. (nume anterior L.), la pedeapsa de:

- 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. au fost contopite aceste pedepse în cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pe care a sporit-o la 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului M.A.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa pe care o va executa inculpatul M.A.C., durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de 19 octombrie 2011 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului M.A.C.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpații M.G. și C.A. a sumei de 50 €, a sumei de 500 lei și de la inculpatul M.A.C. a telefonului M. care a aparținut victimei.

S-a constatat că numita Ș.G., aparținătorul legal al victimei N.I., nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum a urmat: inculpatul M.A.C. - 1.900 lei, din care 1.700 lei în faza de urmărire penală; inculpații M.G. și C.A.C., câte 1.600 lei fiecare, din care 1.400 lei pentru fiecare, în faza de urmărire penală.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la cei trei inculpați și în baza art. 5 al.5 din aceeași lege și le-a pus în vedere inculpaților că probele biologice ce vor fi prelevate vor fi stocate în baza S.N.D.G.J. pentru profilul lor genetic.

S-a reținut că prin rechizitoriul nr. 1870/ P din 13 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

1. M.G. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.; a infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. e), g), alin. (2)1 lit. b) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și a două infracțiuni de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., una în condițiile art. 75 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. C.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) alin. (2)1 lit. b) C. pen. și a două infracțiuni de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., una în condițiile art. 75 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. M.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. și a infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 75 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut în fapt, că cei trei inculpați au fost prieteni și au locuit pe raza orașului C., localitate în care a avut ultimul domiciliu și victima N.I., pensionar în vârstă de 62 de ani.

În seara de 14 octombrie 2011 aceasta a consumat băuturi alcoolice în oraș și întorcându-se la domiciliu, înainte de a intra pe poarta locuinței sale a fost acostată de către inculpații M.G. și C.C. care i-au reproșat că le-ar fi datorat câte o bere, nelăsând-o pe victimă să închidă poarta.

Fiind sub influența alcoolului și pentru a scăpa de insistențele celor 2 inculpați, victima s-a deplasat împreună cu aceștia în casă, unde a scos portofelul pentru a le da ceva bani. În acel moment, inculpatul C. i-a tras portofelul din mână, iar inculpatul M. a luat telefonul mobil care se afla în încăpere. Victima a reacționat aplicându-i inculpatului M. în brațul stâng o lovitură cu un cuțit aflat la îndemână, reacție care i-a determinat pe cei doi inculpați C. și M. să fugă cu bunurile furate. Ajunși la locuința inculpatului M. și constatând că în portofelul sustras se aflau un card bancar și cartea de identitate a victimei cei doi inculpați le-au distrus și au păstrat doar banii, 50 euro și 500 RON, iar telefonul l-au dat în ziua următoare, inculpatului M.A.C.

După trei zile, în seara de 17 octombrie 2011, inculpații M.G., C.A. și de data aceasta și cu inculpatul M.A. Andrei, au consumat băuturi alcoolice într-un local din Cugir, apoi, în jurul orelor 23 au plecat împreună spre locuințele lor, inculpații M. și C. alegând traseul de deplasare pe strada Suseni unde a locuit victima N.I. Când au ajuns la poarta acesteia, inculpații au încercat ușa și fiindcă era încuiată, inculpatul M. a strigat-o pe victimă să iasă afară și să vină la poartă pentru a discuta despre procurarea unor lemne. Victima a ieșit din casă având într-o mână un cuțit de bucătărie, probabil, gândindu-se la incidentul petrecut cu trei zile în urmă și când a deschis poarta și l-a văzut pe M. în cadrul ușii, n-a mai așteptat să vadă ce are de gând, ci i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în zona umărului stâng. Inculpatul M. a ripostat lovind-o pe victimă cu pumnul în față, determinând căderea ei la pământ și în cădere lovirea de o bară de metal împlântată în curte.

După aceea inculpații au pătruns în curtea victimei și au început să-i aplice lovituri peste corp. În rechizitoriu s-a menționat că inculpații M.A. și M. au deposedat-o pe victimă de cuțit, primul lovind victima cu piciorul și apoi călcând cu piciorul peste mâna ei dreaptă, iar al doilea punând genunchii pe zona toraco-abdominală a victimei și aplicându-i mai multe lovituri cu pumnul, până când rezistența opusă de victimă a dispărut.

După ce a reușit dezarmarea victimei, inculpatul M. a abandonat cuțitul acesteia în curte.

Concomitent cu violențele exercitate de inculpații M. și M.A. victimei i-au fost aplicate lovituri și de către inculpatul C., care a lovit-o atât cu piciorul, cât și cu un cuțit în zona capului și a feței.

În final, inculpații M.A. și C. au dus victima în prima încăpere a locuinței acesteia și au lăsat-o întinsă pe jos, fiind descoperită a doua zi dimineața de un prieten; deși a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia victima nu a mai putut fi salvată, decesul producându-se în jurul orelor 13.

În fine, în rechizitoriu s-a mai menționat că după agresiune, cei trei inculpați s-au dus la locuința inculpatului M.A. unde s-au schimbat de hainele murdare de sânge.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului Tribunalul a reținut aceeași stare de fapt ca cea descrisă în rechizitoriu, motiv pentru care nu a mai descris-o încă o dată.

Starea de fapt a rezultat din probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești și anume:

- procesul verbal de sesizare din oficiu;

- procesul verbal de cercetare la fața locului cu planșele foto atașate;

- raportul de constatare medico legală întocmit cu ocazia necropsiei victimei și prin care s-a stabilit că moartea acesteia a fost violentă, s-a datorat șocului traumatic și hemoragic urmare a unui politraumatism cu multiple leziuni de părți moi, multiple fracturi și leziuni meningo - cerebrale și moartea datează din 18 octombrie 2011, leziunile pot data din 17 octombrie 2011 și au legătură de cauzalitate cu decesul, leziunile s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri contondente (posibil pumn, picior), prin comprimare toracică între un plan dur și o parte a corpului agresorului (posibil picior, genunchi), prin lovire de corpuri dure și cădere pe un plan dur și prin lovire cu un corp/corpuri tăietoare, înțepătoare, raportat la morfologia leziunilor acestea s-au produs mai probabil din poziții variabile în timp, cu victima aflată în ortostatism, cât și căzută la sol.

- listingul convorbirilor telefonice ale victimei în perioada 13-14 octombrie 2011 din care rezultă că este același cu telefonul identificat de organele de urmărire penală la inculpatul M.A.;

- declarațiile martorilor P.V., D.M.S., V.S.M., D.A., G.G., S.A.F., B.M.M., M.D., L.I.M., N.A.;

- raportul de constatare medico-legală întocmit cu ocazia examinării inculpatului M.G. și care atestă două categorii de leziuni corporale o plagă înțepată tăiată la nivelul umărului stâng care poate data din 17 octombrie 2011 și o plagă contuză a brațului stâng cu o vechime de până la 7 zile( data examinării fiind 19 octombrie 2011) și care s-a putut produce sau nu cu același corp înțepător - tăietor care a produs leziunea de la umăr;

- procesele-verbale de redare în formă scrisă a interceptărilor convorbirilor telefonice ale inculpaților după agresarea victimei;

- procesele-verbale întocmite la perchezițiile domiciliare și cu ocazia cărora a fost găsit la domiciliu inculpatului M.A., telefonul victimei;

- procesul-verbal întocmit la verificarea înregistrărilor camerelor de supraveghere ale punctului de schimb valutar din Cugir, unde concubinele inculpaților M. și C., martorele S.A. și B. au schimbat suma totală de 50 euro sustrasă de cei doi inculpai de la victimă, în seara de 14 octombrie 2011;

- declarațiile inculpaților care parțial s-au coroborat cu restul probelor administrate în cauză;

Încadrând în drept faptele inculpaților, așa cum au fost reținute, Tribunalul Alba a constatat că;

- faptele inculpaților M.G. și C.A.C. de a pătrunde împreună, fără drept, în seara de 14 octombrie 2011 în locuința victimei N.I. și de a-i sustrage telefonul mobil și portmoneul ce conținea 50 euro, 500 RON, un card bancar și cartea de identitate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. și ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a),g. alin. (2)1 lit. b) C. pen., în condițiile stării de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul M.

- faptele inculpaților M.G., C.A.C. și M.A.C. de a pătrunde împreună fără drept, în seara de 17 octombrie 2011, în locuința victimei N.I. și de a-i aplica acesteia multiple lovituri peste corp, cu pumnii, cu picioarele și cu un obiect ascuțit - tăietor, cauzându-i leziuni care au produs decesul, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și ale infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpatul M. și de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b) C. pen. pentru inculpatul M.A.

În ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu din data de 14 octombrie 2011 au fost întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, întrucât inculpații M. și C. au forțat-o practic pe victima N.I. să le permită accesul în locuința sa, nelăsând-o să închidă poarta, astfel că nu poate fi vorba de acordul, de consimțământul victimei; în același timp, dat fiind faptul că victima se afla sub influența băuturilor alcoolice, puterea ei de a se opune ca cei doi inculpați să-i intre în curte a fost mult diminuată, atât fizic cât și psihic, astfel că în final a cedat în fața inculpaților.

În ceea ce privește infracțiunea de omor, în cauză nu s-a putut reține atenuanta provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen. în favoarea inculpatului M.G. prin prisma faptului că acesta a fost lovit cu cuțitul în umărul stâng de către victimă, deoarece prezența celor trei inculpați noaptea la poarta victimei nu a avut nicio justificare, scopul urmărit era unul necinstit, iar insistența în a o aduce pe victimă la poartă și de a se afla față în față cu aceasta în condițiile în care cu 3 zile în urmă au avut un alt incident, a constituit o provocare a victimei din partea inculpatului M. și nicidecum invers.

Apărătorii inculpaților M.A. și C. au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen. susținând că loviturile ce au fost aplicate victimei au avut ca scop aplicarea unei corecții și nu suprimarea vieții.

Ceea ce diferențiază cele două infracțiuni a fost forma de vinovăție. În cazul infracțiunii de omor a trebuit să existe intenția directă sau indirectă în timp ce infracțiunea prev. de art. 183 C. pen. se comite cu praeterintenție (intenție depășită).

În cauză, față de multitudinea loviturilor aplicate victimei și de natura leziunilor care au fost cauzate prin respectivele lovituri, inculpații, chiar dacă n-au urmărit suprimarea vieții victimei, au putut prevedea acest rezultat și au acceptat posibilitatea producerii lui, ceea ce înseamnă intenția indirectă, adică omor și nu lovituri cauzatoare de moarte.

În baza acestor argumente, Tribunalul a apreciat că cererea de schimbare a încadrării juridice a fost neîntemeiată, astfel că ea a fost respinsă.

Constatând că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 345 alin. (2) C. proc. pen. Tribunalul a pronunțat o soluție de condamnare a celor trei inculpați în raport de criteriile de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen. după cum a urmat:

1. Inculpatul M.G. la pedepsele de:

- 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 35 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75 lit. a) C. pen.( fapta din 17 octombrie 2011).

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.(fapta din 14 octombrie 2011).

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (21) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Întrucât toate cele 4 infracțiuni au fost săvârșite de inculpatul M.G. în stare de recidivă postcondamnatorie față de sentința nr. 85/2005 a Tribunalului Alba prin care i-a fost aplicată pedeapsa de 9 ani închisoare, pedeapsă din care a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 1060 zile închisoare, Tribunalul a revocat în baza art. 61 alin. (1) C. pen. liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 360/2009 a Judecătoriei Deva și a contopit restul de pedeapsă de 1060 zile închisoare cu fiecare dintre cele 4 pedepse aplicate pentru infracțiunile deduse judecății și apoi rezultatele de 3, 6 ani închisoare, 4 ani închisoare, 5 ani închisoare și 10 ani închisoare au fost contopite conform art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. care a fost sporită la 12 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.

2. Inculpatul C.A.C. a fost condamnat la pedepsele de;

- 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (2)1 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. Tribunalul a contopit pedepsele susmenționate în cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.

3. Inculpatul M.A.C. a fost condamnat la pedepsele de;

- 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza Ii și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., Tribunalul a contopit aceste două pedepse în cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. care a fost sporită la 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.

II. Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel, în termenul prevăzut de dispozițiile art. 363 C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și inculpații M.G., M.A.C. și C.A.C.

Prin apelul formulat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a solicitat desființarea hotărârii de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei soluții legale și temeinice, arătând următoarele:

În mod greșit instanța a dispus confiscarea de la inculpații M.G. și C.A. a sumei de 50 euro și a sumei de 500 lei, reprezentând valorile pe care aceștia și le-au însușit pe nedrept, de la victima N.I., în data de 14 octombrie 2011.

Măsura confiscării speciale prevăzută de art. 118 lit. ”e” C. pen. are ca obiect bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, iar obligația inculpaților nu este una solidară, ca în cazul răspunderii civile, astfel că de la fiecare din aceștia, trebuia confiscată jumătate din suma însușită pe nedrept.

În mod greșit s-a reținut circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. a) C. pen. în cazul infracțiunii prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. comisă de inculpații C.A.C., M.A.C. și M.G. în 17 octombrie 2011.

Infracțiunea prev. de art. 192 C. pen. a fost reținută în forma agravantă prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., astfel încât nu a fost incidentă și circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. a) C. pen., impunându-se ca aceasta să fie înlăturată pentru această infracțiune.

Pedepsele aplicate inculpaților pentru infracțiunea de omor au fost nejustificat de reduse (10 ani fiecare), cuantumul acestora fiind la nivelul minimului special.

În raport de modul, împrejurările, timpul și locul comiterii faptei, inculpații deplasându-se la locuința victimei și toți trei au agresat-o în curtea locuinței acestuia, aplicându-i numeroase lovituri, de persoana inculpaților - toți având antecedente penale, s-a considerat că pedepsele trebuiau să fie mai aspre.

Instanța, contopind pedepsele pentru infracțiunile concurente a aplicat un spor inculpatului M.G. or, date fiind faptele comise persoana inculpaților, ar fi trebuit să fie aplicat un spor de pedeapsă și în cazul inculpaților C.A.C. și M.A.C.

La termenul din 8 octombrie 2012 procurorul de ședință a precizat că nu mai susține toate motivele de apel formulate în scris, ci doar cel privitor la confiscarea greșită de la inculpați M.G. și C.A. a sumei de 50 euro și a sumei de 500 lei și cel referitor la reținerea în mod greșit de către instanța de fond a circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen. în cazul infracțiunilor prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. comisă de inculpați în 17 octombrie 2011.

Prin apelurile formulate, inculpații M.G., M.A.C. și C.A.C., personal și prin apărători, au solicitat următoarele:

Avocat G.I., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul M.G. a solicitat desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecare:

- în principal a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de omor, prev. de art. 174, 175 C. pen., în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen.

- în subsidiar, dacă s-ar fi menținut încadrarea faptei de omor prev. de art. 174, 175 C. pen. a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât din nicio probă de la dosar nu a rezultat că inculpatul ar fi lovit victima.

- achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.

În susținerea apelului s-a arătat că inculpatul M.G. nu a avut intenția de a ucide victima, ci doar i-a aplicat lovituri cu titlu de corecție, fiind provocat, deoarece victima a venit cu un cuțit către poartă, astfel că încadrarea juridică a faptei a fost cea prev. de art. 183 C. pen.

Cât privește infracțiunea de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. s-a precizat că această faptă nu a existat, întrucât inculpatul nu a pătruns fără drept în curtea imobilului victimei ci aceasta din urmă a deschis poarta și le-a permis inculpaților să pătrundă.

Din probele dosarului nu a rezultat că inculpatul ar fi lovit victima, mai mult martorul ocular a relatat că inculpatul M.G. nu a avut nici o contribuție la incident.

Avocat P.R., apărătorul ales al inculpatului C.A.C. a solicitat desființarea sentinței penale atacate și, procedând la o nouă judecare:

- în principal a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor, prev. de art. 174, 175 C. pen., în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen.

- în subsidiar a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. b) și art. 76 C. pen. și a se reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de omor, prev. de art. 174, 175 C. pen.;

În motivarea apelului, s-a arătat că intenția corectă a inculpatului a rezultat din atitudinea victimei care l-a atacat pe inculpatul M.G. cu un cuțit, lovindu-l într-o zonă periculoasă. Inculpatul M.A.C. a sărit în ajutorul inculpatului M.G., iar rănile provocate victimei au fost realizate cu cuțitul acesteia și constituie răni de autoapărare. Loviturile au fost recunoscute de inculpat. Urmare producerii incidentului, victima a trăit și a rămas în casă. A apreciat că vina inculpaților a constat în faptul că aceștia nu au sunat la 112 sau în aceea că nu au anunțat pe altcineva.

Inculpatul M.A.C. l-a ajutat pe inculpatul M., niciunul dintre inculpați neavând însă intenția de a ucide victima, altfel aceștia ar fi abandonat-o.

S-a mai arătat că din actele medicale existente la dosar nu rezultă că rănile provocate de inculpați ar fi dus la moartea victimei, aceasta decedând a doua zi. S-a concluzionat în actele medicale că ansamblul loviturilor aplicate victimei coroborate cu starea acesteia de sănătate au dus la deces.

Incidentul s-a produs raportat la atitudinea victimei, la starea de nervozitate a acesteia și pe fondul consumului de alcool.

În mod greșit a reținut instanța de fond că loviturile au fost aplicate și de inculpatul C.A.C., întrucât a doua armă nu a existat, respectiv nu s-a descoperit, iar nicio probă din dosar nu a dovedit participarea activă a acestuia la incident. Acesta a recunoscut în ce constau faptele sale.

Avocat G.C. apărătorul inculpatului M.A.C., a solicitat desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecare:

- în principal a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor, prev. de art. 174, 175 C. pen., în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen., conform art. 334 C. proc. pen.;

- în subsidiar, dacă se menține încadrarea faptei de omor prev. de art. 174,175 C. pen. a se dispune achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât din nicio probă de la dosar nu rezultă că inculpatul ar fi aplicat lovituri cu cuțitul, victimei.

- achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.

- într-un alt subsidiar s-a cerut a se reține în favoarea inculpatului dispozițiile art. 73 lit. a) și 73 lit. b) C. pen. întrucât acesta a reacționat urmare atacului victimei cu cuțitul asupra unui prieten de al său.

În motivarea apelului s-a arătat că forma de vinovăția a constat în praeterintenție, neexistând din partea inculpatului o intenție directă sau indirectă de a ucide victima. Singurele fapte săvârșite cu intenție de către inculpat au constat în aplicarea a doi pumni în față victimei, restul sunt din culpă. Victima nu a fost lovită în zone vitale care să poată duce la deces.

Cât privește solicitarea de achitare a inculpatului în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor, s-a arătat că din probele administrate în cauză nu a rezultat că inculpatul M.A.C. ar fi aplicat lovituri victimei cu cuțitul.

Cu privire la fapta de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. s-a arătat că inculpatul nu a pătruns fără drept în casa victimei și a fost invitat, având consimțământul acesteia. Inculpatul M.A.C. a dus victima în casă, i-a acordat îngrijiri și a intenționat să sune la poliție. A regretat fapta și a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. și înlăturarea sporului.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma celor expuse, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și din oficiu conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de Apel Alba Iulia a constatat următoarele:

Starea de fapt, analiza mijloacelor de probă și încadrarea în drept a faptelor săvârșite de inculpați a rezultat din coroborarea probatorului administrat în cauză, respectiv declarațiile inculpaților, plângerea penală și declarațiile date de partea vătămată Pop Ana, declarațiile martorilor P.I.N., S.A., D.E., O.T., B.E. și G.I., raportul de constatare medico-legală din 14 decembrie 2011 întocmit de S.J.M.L. Sibiu, procesul verbal de cercetare la fața locului din 13 decembrie 2011, procesul-verbal de reconstituire privind activitatea infracțională a inculpaților, dovezile de ridicare întocmite cu ocazia găsirii banilor și a cuțitului luate de la partea vătămate, rezultă că Tribunalul a reținut o corectă starea de fapt, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, violare de domiciliu, în forma agravată și omor simplu, săvârșit în condițiile art. 75 lit. a) C. pen.

Referitor la incidentul din 14 octombrie 2011, instanța a reținut că faptele inculpaților M.G. și C.A.C. au fost dovedite în cauză și astfel în mod corect Tribunalul a dispus condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu.

Probele administrate au atestat faptul că în seara de 14 octombrie 2011 victima N.I., după ce a consumat băuturi alcoolice în oraș, s-a întors la domiciliul său situat în orașului C.. În fața porții locuinței sale, aceasta a fost acostată de către inculpații M.G. și C.C. care inițial nu l-au lăsat să închidă poarta, spunându-i că le datorează câte o bere.

Victima a reușit să intre în curte, iar cei doi inculpați au urmat-o, fără încuviințarea acesteia, care le-a spus că va suna la poliție, după care, pentru a scăpa de aceștia, victima le-a spus că le va da bani pentru bere, doar să plece și s-a deplasat împreună cu inculpații în casă, unde a scos portofelul pentru a le da bani. În acel moment, inculpatul C.A.C. i-a smuls portofelul din mână, iar inculpatul M.G. a luat telefonul mobil marca M. care se afla în încăpere. În aceste împrejurări, victima i-a aplicat inculpatului M.G. în brațul stâng o lovitură cu un cuțit aflat la îndemână, cei doi inculpați părăsind locuința în fugă, cu bunurile furate. Ajunși la locuința inculpatului M.G., cei doi au distrus cardul bancar și cartea de identitate găsite în portofel și au păstrat doar banii, 50 euro și 500 RON, iar telefonul l-au dat în ziua următoare, inculpatului M.A.C.

Inculpații nu au dat declarații în cursul urmăririi penale cu privire la faptele din 14 octombrie 2011, iar prin declarațiile date la termenul din 6 februarie 2012 (filele 41, 42 din dosarul Tribunalului) au arătat că victima a fost cea care li s-a adresat, spunându-le să o însoțească la ea acasă pentru a discuta despre procurarea unei cantități de lemne.

Inculpatul M.G. a recunoscut că a fost atacat de victimă cu un cuțit, susținând însă că fără nici un motiv. Acesta a mai arătat că, după ce au ajuns la locuința sa, inculpatul C.A.C. a scos dintr-un buzunar telefonul mobil marca M. și un portmoneu în care se aflau 50 de euro și 50 de lei și i-a spus că în acest fel victima a înțeles să plătească lemnele pe care trebuia să i le ducă.

Inculpatul C.A.C. a declarat că a intrat, împreună cu inculpatul M.G., în locuința victimei, la cererea acesteia și a luat din greșeală telefonul victimei, odată cu portmoneul acesteia, după ce victima i-a spus că poate să ia din portmoneu banii reprezentând prețul lemnelor.

Prin declarația dată în fața instanței de apel (fila 72) inculpatul M.G. a arătat că a participat la săvârșirea faptei de furt, dar a fost nedumerit de modul în care aceasta a fost dovedită, în sensul că nu a săvârșit această faptă, că a fost chemat de victimă care i-a dat inculpatului C. - 50 de euro ca să-i aducă lemne. Inculpatul a mai arătat că știe că telefonul mobil a fost ridicat de la inculpatul M.A., care l-a dobândit de la inculpatul C., însă nu a cunoscut cum a ajuns telefonul în posesia acestuia din urmă, precizând că inculpatul C. susține că l-a primit de la victimă.

Susținerile inculpaților în sensul că victima a fost cea care i-a chemat în locuința sa, precum și declarațiile acestora, de altfel contradictorii, cu privire la împrejurările în care au ajuns în posesia portmoneului și a telefonului victimei au fost infirmate de declarațiile martorilor G.G. și M.D. (filele 107-108 și 117-120 din Dosarul nr. 1870/P/2011, respectiv 72 și 74 din dosarul Tribunalului) care au relatat în amănunt ce le-a povestit victima despre incident în seara respectivă (martorul G.) și respectiv în dimineața zilei de 15 octombrie, coroborate cu procesul-verbal încheiat la data de 19 octombrie 2011 de către organele de poliție (fila 166 din Dosarul nr. 1870/P/2011) din care rezultă că victima s-a prezentat la sediul poliției, părea foarte timid și a reclamat faptul că în seara anterioară a consumat o cantitate mai mare de băuturi alcoolice și că și-a pierdut actele, dar nu cunoaște împrejurările.

De asemenea, martora S.A.F., concubina inculpatului M.G., prin declarația dată la fila 112 din Dosarul nr. 1870/P/2011, a relatat că inculpatul C. i-a dat portmoneul și i-a cerut să îl arunce în foc, spunându-i să nu spună la nimeni nimic. În aceleași împrejurări, martora confirmă faptul că a văzut telefonul marca M. la inculpatul C., telefon care părea nou.

Totodată, martora A.M., concubina inculpatului C.A.C., a confirmat declarațiile martorei S.A.F. cu privire la faptul că în data de 15 octombrie 2011 inculpatul C. i-a dat suma de 40 de euro și i-a cerut să îi schimbe (fila 116 din Dosarul nr. 1870/P/2011).

Atitudinea victimei de a declara organelor de poliție faptul că și-a pierdut actele, dar nu a cunoscut în ce împrejurări, a apărut ca justificată, în contextul în care a știut că în seara din 14 octombrie 2011 l-a lovit cu cuțitul pe inculpatul M.G. În acest sens și martorul M. a relatat că victima i-a spus că se bucură că nu a fost sânge la el în casă și a crezut că nu l-a tăiat rău pe unul dintre cei doi care i-au luat portmoneul și telefonul. Totodată, martorul a declarat că l-a întrebat din nou, în aceeași zi, în jurul orelor 18,00 dacă a fost la poliție, pe victima N.I. și că, deși acesta i-a spus că a fost, martorul „l-a simțit că ascunde ceva”, evitând să îi dea un răspuns direct (fila 107).

Au mai fost avute în vedere și declarațiile numitei Ș.G., sora victimei, care a susținut că fratele său nu i-ar fi spus că intenționează să cumpere lemne și că la locuința lui încălzirea se făcea cu gaz.

Concluzionând, instanța de apel a constatat că probele administrate în cauză au dovedit starea de fapt, astfel cum a fost reținută, iar faptele săvârșite de inculpați au întrunit elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 208 alin. (1), (2) art. 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (2)1 lit. b) C. pen. și de art. 192 alin. (2) C. pen.

Referitor la această din urmă infracțiune, s-a constatat că în mod corect Tribunalul a reținut că sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, în condițiile în care din probatoriul administrat rezultă presiunile exercitate de inculpați asupra victimei, care se afla sub influența băuturilor alcoolice și care nu se cunoștea cu aceștia.

Infracțiunea de violare de domiciliu a constat în pătrunderea fără drept, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, iar în cauza de față, atitudinea inculpaților care, împreună, au acostat-o pe victimă și inițial nu l-au lăsat să închidă poarta, spunându-i, fără nici un motiv, că le datorează câte o bere, coroborată cu starea de ebrietate a victimei și cu atitudinea acesteia de a-l ataca ulterior cu cuțitul pe inculpatul M.G. atestă lipsa consimțământului acesteia cu privire la pătrunderea celor doi inculpați în curtea și apoi în locuința sa.

În ceea ce privește faptele din 17 octombrie 2011, în analiza stării de fapt, Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit următoarele aspecte cu caracter de certitudine:

1. Decesul victimei N.I., survenit în data de 18 octombrie 2011;

2. Concluziile raportului de constatare medico legală întocmit cu ocazia necropsiei victimei și prin care s-au stabilit următoarele:

- moartea victimei a fost violentă, s-a datorat șocului traumatic și hemoragic urmare a unui politraumatism cu multiple leziuni de părți moi, multiple fracturi și leziuni meningo - cerebrale;

- leziunile sunt recente, pot data din 17 octombrie 2011 și au legătură de cauzalitate cu decesul cu mențiunea că niciuna dintre leziuni considerată separat nu a determinat moartea, ci moartea a fost consecința ansamblului lezional;

- leziunile s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri contondente (posibil pumn, picior), prin comprimare toracică între un plan dur și o parte a corpului agresorului (posibil picior, genunchi), prin lovire de corpuri dure și cădere pe un plan dur și prin lovire cu un corp/ corpuri tăietoare, înțepătoare; leziunile raportat la morfologia acestora, s-au produs mai probabil din poziții variabile în timp, cu victima aflată în ortostatism, cât și căzută la sol;

- lovirea activă cu un corp tăietor înțepător însumează 3 lovituri, numărul loviturilor active cu corpuri contondente fiind apreciat la 5-10 lovituri;

3. Recunoașterile inculpaților cu privire la faptul că toți trei au fost în seara respectivă la locuința victimei.

Curtea de Apel Alba Iulia a mai considerat necesar să stabilească totodată, tot cu caracter de certitudine și faptul participării tuturor inculpaților la săvârșirea infracțiunii de omor.

În acest sens au fost avute în vedere, pe lângă concluziile raportului de constatare medico legală menționate, declarațiile date de cei trei inculpați, rezultatul testului poligraf, declarațiile martorilor P.V., V.S.M., D.M.S., S.A.F. și A.M., precum și situația premisă rezultată din împrejurările reținute cu privire la faptele din 14 octombrie.

Astfel, inculpatul M.A.C., în declarațiile sale a declarat că nu recunoaște nimic (declarația olografă de la filele 71-73), pentru ca ulterior să afirme că a avut loc un incident, dar că el nu a lovit victima, ci a intrat în curtea locuinței acesteia după ce a fost lovită (declarațiile din aceeași zi cu cea olografă, aflate la filele 61-63, respectiv la filele 68-70) și după ce anterior intraseră ceilalți doi inculpați. Prin aceste declarații inculpatul l-a incriminat și pe coinculpatul M., afirmând că a observat în locuința sa o brișcă cu mâner de lemn pe care a lăsat-o M.G. (fila 70). Acesta a confirmat găsirea briceagului și la momentul confruntării sale cu inculpatul M. din 19 octombrie 2011 (fila 89 verso).

În fața judecătorului, la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul M.A. a recunoscut faptul că a intrat și el în curte după cei doi și că a lovit victima de două ori cu pumnul în față. Despre inculpatul M. a declarat că a avut cuțit dar că nu l-a folosit și că a rămas mai mult timp în curtea victimei.

Inculpatul a fost din nou audiat în cursul urmăririi penale la data de 01 noiembrie 2011 (filele 65) - când a afirmat că, după ce a lovit victima cu pumnul, iar aceasta a căzut pe spate, și-a așezat genunchiul drept pe zona abdominală a victimei și atunci inculpatul C. i-a aplicat victimei un număr de 3-4 lovituri cu talpa încălțămintei, înspre zona toracică.

În urma testării acestuia cu poligraful, inculpatul a declarat că inculpatul C. a lovit victima cu picioarele (fila 66).

La termenul din 6 februarie inculpatul M.A. a declarat că nu recunoaște săvârșirea faptelor, arătând că el doar a lovit cu pumnul de două ori pe victimă, pentru a se apăra de aceasta.

În fața instanței de apel (fila 82), inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., arătând că, pentru a se apăra, a lovit victima de două ori cu pumnii în zona feței, aceasta a căzut și jos, inculpatul s-a aplecat peste el și i-a mai dat doi pumni tot în zona feței, precizând nu i-a văzut pe ceilalți inculpați să lovească pe victimă.

Inculpatul C.A.C. nu a recunoscut săvârșirea faptelor, declarând inițial că a intrat în curtea victimei, însă nu a agresat-o fizic, că ceilalți inculpați au intrat peste victimă în curte, iar M.A. l-a împins, căzând peste el, după care a început să-l lovească cu pumnii în zona feței (filele 74-76 și 78).

La momentul confruntării sale cu inculpatul M. din 19 octombrie 2011 (fila 93 verso) a arătat că acesta nu a lovit victima, ci doar i-a luat cuțitul.

La termenul din 6 februarie 2012 a reiterat cel declarate anterior, iar în fața instanței de apel a arătat că nu dorește să dea declarație.

Inculpatul M.G. a susținut că inculpații C. și M.A. au fost cei care au împins victima cu mâinile și au intrat în curte și că nu a văzut ce s-a întâmplat deoarece a plecat. Prin declarația olografă (filele 56-58) a afirmat că după ce a plecat, inculpații C. și M.A. au venit la locuința sa și i-au spus că „l-au bătut”.

În fața judecătorului, la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul a declarat că singura agresiune pe care a cunoscut-o a constat în aceea că inculpatul M.A. a lovit victima cu pumnii.

În cursul judecății, în primă instanță și în apel inculpatul M.G. a declarat în același sens.

Instanța de apel a mai avut în vedere faptul că declarațiile celor trei inculpați au fost contradictorii în legătură cu motivul și împrejurările în care au ajuns la locuința victimei, fiecare susținând că ceilalți doi au oprit la poarta locuinței victimei, fie pentru a discuta ceva despre lemne, fie pentru că inculpatul M.A. le-ar fi spus că are în zonă un prieten care pictează și că dorește să discute cu el pentru a-i face prietenei sale un portret (conform declarației inculpatului M., nesusținută de declarațiile celorlalți). S-a mai constatat că în nici una dintre declarațiile date în perioada imediat următoare incidentului din 17 octombrie 2011, inculpații M. și C. nu au relatat aspecte legate de incidentul din 14 octombrie 2011, respectiv că ar mai fi fost anterior la locuința victimei și că ar fi cunoscut-o astfel dinainte, pentru ca ulterior să declare că în acea zi victima le-a dat bani pentru a-i aduce lemne.

Și în acest caz, instanța a avut în vedere și declarațiile numitei Ș.G., sora victimei, care a susținut că, deși s-a întâlnit cu fratele său în data de 17 octombrie 2011, acesta nu i-a spus că intenționează să cumpere lemne și că la locuința lui încălzirea se face cu gaz.

Totodată, s-au avut în vedere concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică privind comportamentul simulat al inculpaților care au atestat următoarele:

- modificări specifice comportamentului simulat în cazul inculpatului M.G. la momentul răspunsului dat la întrebările relevante, respectiv dacă s-a înțeles cu cineva să meargă la locuința victimei pentru a-i lua bunuri și dacă l-a lovit în data de 17 octombrie pe N.I.;

- modificări specifice comportamentului simulat în cazul inculpatului C.A.C. la momentul răspunsului dat la întrebările relevante, respectiv dacă s-a înțeles cu cineva să meargă la locuința victimei pentru a-i lua bunuri și dacă l-a lovit în data de 17 octombrie pe N.I.;

- faptul că nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat răspunsurile date de inculpatul M.A. la întrebările relevante respectiv dacă l-a lovit cu pumnul pe N.I., dacă este posibil ca inculpatul C. să fi lovit victima și dacă l-a lovit cu talpa cu piciorul în piept, modificările fiind semnalate doar la întrebarea dacă l-a lovit pe N.I. cu cuțitul.

Coroborând toate mijloacele de probă analizate cu concluziile raportului de constatare medico-legală, cu declarațiile martorilor P.V., V.S.M., D.M.S., S.A.F. și A.M., cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, cu planșele fotografice privind aspectele fixate cu ocazia examinării pantofilor tip sport aparținând inculpaților C.A.C. (fila 193) și M.G. (fila 200), pantofi pe care au fost găsite pete de culoare brun-roșcat, precum și cu celelalte probe existente la dosar, enumerate și de prima instanță, curtea de apel a considerat că inculpații M.G., C.A.C. și M.A.C., împreună, în noaptea de 17 octombrie 2011 au pătruns, fără drept, în curtea locuinței victimei N.I. unde, toți trei, prin lovituri repetate, care au determinat căderea acesteia pe un plan dur și prin comprimare toracică între un plan dur și o parte a corpului agresorului (posibil picior, genunchi), și prin lovire cu un corp/ corpuri tăietoare, înțepătoare, au cauzat victimei leziuni grave, decesul acesteia din 18 octombrie 2012 fiind consecința ansamblului lezional.

Raportat la toate aceste considerente, instanța de apel a constatat că tribunalul a apreciat în mod just că faptele inculpaților au constituit infracțiunile de omor și de violare de domiciliu, în formă agravată și că există probe care au dovedit vinovăția acestora.

Analiza motivelor de apel invocate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și de inculpații M.G., M.A.C. și C.A.C.

Cu privire la acest aspect, s-a impus în primul rând, a se preciza faptul că, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, prin apelul declarat, motivat în scris, a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpaților și, totodată, aplicarea unui spor de pedeapsă și inculpaților C.A.C. și M.A.C.

În acest context, Curtea a apreciat că precizările reprezentantului Parchetului, la termenul din 08 octombrie 2011, în sensul că nu mai susține toate motivele de apel formulate în scris, ci doar cel privitor la confiscarea greșită de la inculpați M.G. și C.A. a sumei de 50 euro și a sumei de 500 lei și cel referitor la reținerea în mod greșit de către instanța de fond a circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen. în cazul infracțiunilor prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. comisă de inculpați în 17 octombrie 2011, a reprezentat opiniile personale ale acestuia și nu manifestare de voință a Parchetului care a declarat calea de atac care face obiectul prezentei judecăți, respectiv apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, apel care ar fi putut retras doar în condițiile art. 369 alin. (3), ceea ce în speță nu s-a întâmplat.

Procurorul de ședință, de altfel, în expunerea orală din sala judecată a utilizat sintagma „nu mai susținem”, care nu-și are nici un corespondent într-o instituție reglementată de capitolul al III-lea secțiunea I C. proc. pen.

Prin urmare, analizând motivele de apel invocate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, instanța a constatat că a fost întemeiată critica privind modalitatea greșită de luare față de inculpații M.G. și C.A.C. a măsurii de siguranță a confiscării speciale, în condițiile în care aceasta a fost o sancțiune de drept penal, cu caracter individual, care s-a dispus față de fiecare făptuitor, în urma aprecierii instanței cu privire la necesitatea prevenirii repetării de fapte periculoase în viitor.

Pe cale de consecință, în baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpații M.G. și C.A.C. a sumei de 250 lei și a contravalorii în lei a sumei de 25 euro, calculată la cursul oficial al B.N.R. de la data punerii în executare a acestei măsuri.

De asemenea, Curtea a constatat că în mod greșit s-a reținut că inculpații au săvârșit, la data de 17 octombrie 2011, infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. în condițiile circumstanței agravante prevăzute de art. 75 lit. a) C. pen.

Potrivit acestei dispoziții legale, a constituit circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de trei sau mai multe persoane împreună.

Această împrejurare a constituit, însă, element circumstanțial agravant al infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. - săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună - circumstanță specială care primează și exclude aplicarea circumstanței agravante generale. Săvârșirea faptei de mai multe persoane împreună se regăsește, ca element circumstanțial de agravare, în conținutul infracțiunii de violare de domiciliu și aceeași împrejurare nu poate conduce la o dublă agravare a răspunderii penale.

Instanța de apel a constatat că sunt întemeiate și celelalte critici referitoare la individualizarea greșită a pedepselor aplicate inculpaților, urmând însă a le aprecia unitar, în urma reanalizării criteriilor prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen., atât în favoarea cât și în defavoarea inculpaților.

Inculpații M.G., M.A.C. și C.A.C., au solicitat a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor, prev. de art. 174, 175 C. pen., în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen., conform art. 334 C. proc. pen. iar, dacă s-ar fi menținut încadrarea faptei de omor prev. de art. 174, 175 C. pen. să se fi dispus achitarea acestora în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Din punctul de vedere al încadrării juridice date faptelor inculpaților, Curtea a reținut că în mod corect a fost înlăturată de către prima instanță apărarea inculpaților în sensul că în cauză ar fi fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 183 C. pen., urmând ca, la rândul său să respingă cererea reiterată de aceștia de schimbare a încadrării juridice, având în vedere următoarele:

Probele administrate în cauză a demonstrat fără dubiu că toți cei trei inculpați au fost vinovați de săvârșirea infracțiunii pentru care au fost condamnați, faptă comisă în modalitatea intenției indirecte, întrucât au prevăzut rezultatul faptelor și, deși nu l-au urmărit, au acceptat posibilitatea producerii lui.

Inculpații au lovit victima - o persoană în vârstă și cu probleme de sănătate - în mod repetat cu obiecte contondente, inclusiv după ce aceasta era căzută la pământ. Loviturile aplicate au fost de mare intensitate și au produs leziunile descrise în raportul medico-legal de necropsie, ce concluzionează în sensul că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic urmare a unui politraumatism cu multiple leziuni de părți moi, multiple fracturi și leziuni meningo - cerebrale

Topografia și morfologia leziunilor traumatice a pledat pentru producerea lor prin loviri active, repetate, cu mijloace contondente.

Contrar susținerilor inculpaților - în sensul că, din actele medicale existente la dosar nu rezultă că rănile provocate de inculpați ar fi dus la moartea victimei, aceasta decedând a doua zi, și ca urmare a stării sale de sănătate - raportat la concluziile raportului de constatare medico-legală expuse și analizate mai sus, Curtea a reținut că loviturile aplicate de aceștia au produs victimei leziuni majore care au condus la deces.

Fapta inculpaților a constituit infracțiunea de omor, fiind relevată intenția de ucidere și prin aceea că a fost săvârșită pe fondul unui conflict anterior între inculpați și victimă, urmat de aplicarea unor lovituri ce au vizat zone anatomice vitale, lovituri puternice, de mare intensitate, care a avut consecințe grave, decesul victimei, la care s-a adăugat și atitudinea inculpaților imediat după săvârșirea faptei, constând în abandonarea victimei în stare de agonie, precum și în schimbarea hainelor purtate și spălarea acestora de urmele de sânge.

În același context se impune a se preciza că a fost, de asemenea, corectă aprecierea primei instanțe în sensul în cauză nu s-a putut reține atenuanta provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. în favoarea inculpatului M.G., având în vedere faptul că inculpații au fost cei care au pătruns fără drept, în timpul nopții, în curtea locuinței victimei, în condițiile în care cu trei zile înainte, doi dintre inculpați au sustras bunuri din locuința acesteia, și astfel reacția victimei a fost de apărare față de acțiunile inculpaților, împrejurare în care l-a lovit cu cuțitul în umărul stâng pe inculpatul M.

Nu a fost fondată nici solicitarea inculpatului M.A.C. de a se reține în favoarea sa dispozițiile art. 73 lit. a) și ale art. 73 lit. b) C. pen. cu motivarea acesta ar fi reacționat ca urmare a atacului victimei cu cuțitul asupra unui prieten de al său.

Astfel, raportat la starea de fapt reținută, s-a constatat că nu au fost îndeplinite condițiile circumstanțelor atenuante legale invocate, probatoriul administrat nu a sugerat existența unor indicii minime în acest sens, nefiind dovedită nici existența unui atac imediat și injust din partea victimei, nici emoția sau starea de tulburare puternică în care s-ar fi aflat inculpatul M.A. Pe de altă parte, acesta a declarat că a lovit victima de două ori cu pumnii în zona feței, pentru a se apăra, fără a justifica în vreun fel motivul pentru care a vrut să se apere, în condițiile în care victima îl lovise cu cuțitul pe un alt inculpat, iar inculpații au fost cei care au avut o atitudine ofensivă față de aceasta, intrând fără drept în curtea sa.

Inculpații au solicitat, de asemenea, achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., arătând, în esență, că această faptă nu există deoarece inculpații nu au pătruns fără drept în curtea imobilului victimei, ci aceasta din urmă a deschis poarta și le-a permis inculpaților să pătrundă.

Curtea de Apel a reținut însă că din probatoriul administrat în cauză rezultă că infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. există și a fost săvârșită de inculpați, întrucât aceștia, împreună, au pătruns, în curtea locuinței victimei, fără nici un motiv și fără a avea consimțământul acesteia, care de altfel s-a apărat, tăindu-l cu cuțitul pe inculpatul M.G. În împrejurările relevate, i-au aplicat acesteia mai multe lovituri și apoi inculpații M.A. și C. au transportat victima în locuința acesteia.

Lipsa consimțământului victimei a rezultat așadar și din atitudinea ofensivă a acesteia, din opunerea sa efectivă, prin agresarea inculpatului M., precum și din existența unui incident anterior între părți, respectiv cel din 14 octombrie 2011.

În ceea ce privește solicitarea inculpatului M.A. de aplicare a dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., instanța a reținut că este nefondată având în vedere, pe de o parte că în fața primei instanțe, înainte de citirea actului de sesizare nu a solicitat judecarea conform procedurii simplificate, iar pe de altă parte, prin declarația dată de acesta în fața instanței de apel a relatat împrejurări contrarii stării de fapt reținute în rechizitoriu.

Pentru aplicarea procedurii simplificate și pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, a fost necesar ca inculpatul să recunoască acuzațiile aduse în maniera descrisă în actul de sesizare a instanței și, de asemenea, să nu conteste probele administrate în faza de urmărire penală.

Curtea a considerat că, dacă inculpatul, deși a invocat dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., solicitând aplicarea procedurii simplificate, prin declarația dată a contestat starea de fapt expusă în actul de sesizare, încercând o exonerare de răspundere a coinculpaților, dispozițiile amintite nu pot fi incidente.

Apelurile inculpaților au fost însă fondate, în parte, sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor stabilite, în sensul reținerii greșite a circumstanței prev. de art. 75 lit. a) C. pen. și pentru motivele ce se vor arăta, referitor la cuantumul unora dintre pedepsele stabilite. A fost favorabil inculpaților C.A.C. și M.G. și motivul de apel formulat de parchet cu privire la măsura de siguranță a confiscării speciale.

Individualizarea pedepselor

Fiind dovedită existența faptelor și săvârșirea acestora cu vinovăție de către inculpați, Curtea a constatat că în mod corect Tribunalul a dispus condamnarea acestora, conform art. 345 alin. (2) C. proc. pen., pentru infracțiunile reținute în sarcina lor prin actul de sesizare însă, în ceea ce privește pedepsele aplicate inculpaților, prima instanță nu a făcut o individualizare judiciară justă, raportat la dispozițiile art. 72 C. pen.

Potrivit acestui text de lege, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În procesul de evaluare a pedepselor, instanța de apel a avut în vedere pe de o parte faptul că, deși cuantumul pedepselor stabilite de prima instanță față de cei trei inculpați a fost diferit, hotărârea pronunțată nu a cuprins motivele avute în vedere, rezumându-se doar la invocarea dispozițiilor art. 72 C. pen., (nemotivată fiind și aplicarea pedepselor complementare și accesorii), iar pe de altă parte se va raporta la persoana inculpaților, reținând că niciunul nu s-a aflat la prima confruntare cu legea penală, că inculpații M. și C. nu au recunoscut săvârșirea faptelor, iar inculpatul M.A.C. a avut o atitudine relativ sinceră pe parcursul procesului penal, contribuind, în parte, la aflarea adevărului în cauză.

Limitele de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunile de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. 21 lit. b) C. pen., violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. și omor prev. de art. 174 C. pen. au fost închisoarea de la 3 la 15 ani, închisoarea de la 3 la 10 ani și închisoarea de la 10 la 20 de ani.

Instanța, raportându-se la criteriile prevăzute de dispozițiile art. 181 alin. (2) C. pen., a apreciat că faptele săvârșite în datele de 14 octombrie 2011 și de 17 octombrie 2011 a prezentat un grad de pericol social ridicat, grad dat de natura, modalitățile și împrejurările de săvârșire a faptelor (inculpații acționând împreună, pe timp de noapte, împotriva unei persoane în vârstă, care în prima situație se afla sub influența băuturilor alcoolice), de scopul urmărit (la infracțiunea de furt fiind realizarea de mijloace materiale într-un mod relativ facil și ilicit, infracțiunea de violare de domiciliu fiind săvârșită în scopul comiterii furtului, iar în ceea ce privește infracțiunea de omor, lipsa unui motiv aparent), de urmarea produsă (diminuarea patrimoniului victimei și respectiv decesul acesteia), precum și de persoana și conduita inculpaților, analizate mai sus.

Instanța a mai avut în vedere contribuția fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor, incidența circumstanței agravante prevăzute de art. 75 lit. a) C. pen., starea de recidivă postcondamnatorie, respectiv postexecutorie reținute în mod corect față de inculpații M.G. și M.A.C.

Distinct de gravitatea în sine a fiecărei infracțiuni, chiar numărul acestora și situația de concurs real în care s-au aflat impun un tratament penal mai aspru.

În raport cu toate aceste împrejurări, s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului M.G. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat este mult prea mare față de cea aplicată inculpatului C.A.C., în contextul în care împrejurările de comitere sunt aceleași, diferența dintre cei doi fiind că primul este recidivist. În același sens, s-a constatat că prima instanță a stabilit față de inculpatul M.A.C. pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, în condițiile în care față de ceilalți doi inculpați, care săvârșiseră anterior și faptele din 14 octombrie și care au avut o atitudine nesinceră, a stabilit pedepse de 4 ani închisoare și 3 ani închisoare.

Referitor la pedepsele stabilite față de inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de omor, instanța a apreciat că, față de criteriile de individualizare analizate, de elementele ce au caracterizat persoana fiecărui inculpat, s-a justificat majorarea cuantumului pedepselor de la 10 ani închisoare la 12 ani închisoare, în cazul inculpaților M. și C. și la 11 ani închisoare în cazul inculpatului M.A. (raportat la atitudinea acestuia).

Instanța a apreciat totodată că, având în vedere numărul și natura infracțiunilor concurente săvârșite, cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, vârsta și persoana acestora, în cauză, în procesul de contopire a pedepselor se justifică și aplicarea unui spor, de 2 ani și respectiv 1 an închisoare, sporuri care corespund scopului pedepsei astfel cum este prevăzut acesta de art. 52 C. pen., reprezentând un echivalent rezonabil al pedepselor care nu se vor executa ca urmare a contopirii, iar pedepsele rezultante de 14 ani închisoare și respectiv 12 ani închisoare sunt justificate de starea de fapt și de considerentele expuse mai sus.

Față de toate aceste împrejurări, curtea de apel a considerat că prima instanță a individualizat greșit pedepsele aplicate inculpaților, urmând a proceda, după descontopirea pedepselor rezultante aplicate și repunerea pedepselor componente în individualitatea lor, la o nouă individualizare conform celor expuse, respectiv prin înlăturarea din sentința penală atacată a circumstanței agravante prev. art. 75 lit. a) C. pen. în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. săvârșită la data de 17 octombrie 2011, prin reducerea pedepsei aplicate inculpatului M.G. pentru infracțiunea de furt calificat la 3 ani și 6 luni închisoare și reducerea pedepsei aplicate inculpatului M.A.C. pentru infracțiunea de violare de domiciliu la 3 ani închisoare.

Examinând din oficiu hotărârea atacată, prin prisma dispozițiilor art. 371 C. proc. pen., Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că celelalte dispoziții ale primei instanțe referitoare la incidența dispozițiilor art. 61 C. pen. față de inculpatul M.G., la aplicarea pedepselor complementare și accesorii, la menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, la aplicarea dispozițiilor art. 88 C. pen. și a art. 191 C. proc. pen. au fost legale și temeinice.

Prin decizia nr. 74 din 05 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii s-a stabilit că dispozițiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii s-au interpretat în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)-c) C. pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) C. pen.

Totodată, Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat că este justificată interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II - a, lit. b) C. pen., atât ca pedeapsă complementară, cât și ca pedeapsă accesorie, raportat la natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, la împrejurările cauzei și la persoana inculpaților, care duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, activități ce presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică sau exercițiul autorității .

Pentru toate considerentele ce preced și văzând și dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și de inculpații M.G., C.A.C. și M.A.C. împotriva sentinței penale nr. 162 din data de 21 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 15480/107/2011, a fost desființată sentința sub aspectul reținerii greșite față de inculpați a circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen. în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., al individualizării pedepselor aplicate inculpaților și al modalității de luare față de inculpații M.G. și C.A.C. a măsurii confiscării speciale și, rejudecând în aceste limite a procedat conform celor mai sus arătate.

S-au menținut în rest dispozițiile sentinței penale atacate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-au dedus din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 19 octombrie 2011, până la data de 16 octombrie 2012.

În ceea ce privește măsura arestării preventive luată față de inculpați prin încheierea penală nr. 28 din 19 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Alba (mandate de arestare preventivă nr. 74 din 19 octombrie 2011, nr. 75 din 19 octombrie 2011 și nr. 76 din 19 octombrie 2011), aceasta a fost menținută, conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen.

Așa fiind, prin decizia nr. 122/ A din 16 octombrie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, s-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpații M.G., M.A.C. și C.A.C. din infracțiunea de omor prev. de art. 174 C. pen. în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen.

A admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și de inculpații M.G., M.A.C. și C.A.C. împotriva sentinței penale nr. 162 din data de 21 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 15480/107/2011.

A desființat sentința penală atacată sub aspectul reținerii greșite față de inculpați a circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen. în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., al individualizării pedepselor aplicate inculpaților și al modalității de luare față de inculpații M.G. și C.A.C. a măsurii confiscării speciale și, rejudecând în aceste limite:

A repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului M.G. în prezenta cauză, respectiv:

- 10 (zece) ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75 lit. a) C. pen.

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 75 lit. a) C. pen. (fapta din 17 octombrie 2011).

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 14 octombrie 2011).

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (21) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

A înlăturat sporul de pedeapsă aplicat, în cuantum de 2 ani închisoare.

A înlăturat din sentința penală atacată circumstanța agravantă prev. art. 75 lit. a) C. pen. în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. săvârșită la data de 17 octombrie 2011.

A majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracțiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și a art. 37 lit. a) C. pen. de la 10 ani închisoare la 12 ani închisoare.

A menținut pedeapsa complementară aplicată inculpatului pentru această infracțiune.

A redus pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (21) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. de la 5 ani închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare.

A menținut pedepsele principale aplicate aceluiași inculpat, după cum urmează:

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 17 octombrie 2011).

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 14 octombrie 2011).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. contopește cele patru pedepse principale de mai sus de 12 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare, 4 ani închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare pe care a sporit-o cu 2 ani, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 14 ani închisoare, alături de care aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

A menținut revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 85/2005 a Tribunalului Alba și, în baza art. 61 alin. (1) C. pen., a contopit pedeapsa rezultantă de mai sus de 14 ani închisoare aplicată în prezenta cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 1060 zile închisoare în pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare, alături de care a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

a) A interzis inculpatului exercitarea, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen., a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice

- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat.

b). A descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale, aplicată inculpatului C.A.C. în elementele ei componente, respectiv :

- 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g) alin. (21) lit. b) C. pen.

A înlăturat din sentința penală atacată circumstanța agravantă prev. art. 75 lit. a) C. pen. în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. săvârșită la data de 17 octombrie 2011.

A majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracțiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. de la 10 ani închisoare la 12 ani închisoare.

A menținut pedeapsa complementară aplicată inculpatului pentru această infracțiune.

A menținut pedepsele principale aplicate aceluiași inculpat, după cum urmează:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. (fapta din 14 octombrie 2011);

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. (fapta din 17 octombrie 2011);

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g) alin. 21 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit cele patru pedepse principale de mai sus de 12 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și 3 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare pe care a sporit-o cu 2 ani, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 14 ani închisoare, alături de care aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

A interzis inculpatului exercitarea, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen., a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen.:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice

- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat.

c). A descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale, aplicată inculpatului M.A.C. în elementele ei componente, respectiv:

- 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

A înlăturat din sentința penală atacată circumstanța agravantă prev. art. 75 lit. a) C. pen. în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. săvârșită la data de 17 octombrie 2011.

A majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracțiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b, art. 39 alin. (4) C. pen. de la 10 ani închisoare la 11 ani închisoare.

A redus pedeapsa principală aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 39 alin. (4) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit cele două pedepse principale de mai sus, de 11 ani închisoare și 3 ani închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare pe care a sporit-o cu 1 an, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 12 ani închisoare, alături de care aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

A interzis inculpatului exercitarea, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen., a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice

- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat.

D. În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpații M.G. și C.A.C. a sumei de 250 lei și a contravalorii în lei a sumei de 25 euro, calculată la cursul oficial al B.N.R. de la data punerii în executare a acestei măsuri.

A menținut în rest dispozițiile sentinței penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 350 alin. (1) C. pen. a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații M.G., M.A.C. și C.A.C. prin încheierea penală nr. 28 din 19 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Alba (mandate de arestare preventivă nr. 74 din 19 octombrie 2011, nr. 5 din 19 octombrie 2011 și nr. 76 din 19 octombrie 2011).

A respins cererile formulate de inculpați cu privire la revocarea măsurii arestării preventive și respectiv înlocuirea acestei măsuri cu una dintre măsurile prevăzute de art. 145 și de art. 1451 C. proc. pen.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen și art. 88 C. pen., a dedus din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 19 octombrie 2011, până la data de 16 octombrie 2012.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Onorariile acordate apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați, în cuantum de câte 300 lei pentru inculpații M.G. și M.A.C. și 150 de lei pentru inculpatul C.A.C. au fost avansate din fondul Ministerului Justiției.

III. Împotriva acestei sentințe penală au declarat recurs inculpații M.G., C.A.C. și M.A.C.

În recursul declarat de inculpatul M.G., decizia atacată a fost criticată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 17, 18 și 14 C. proc. pen. și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 183 C. pen. și a arătat că infracțiunea s-a consumat în două etape, partea vătămată le-a acordat o corecție inculpaților, iar aceștia au ripostat, solicitând achitarea inculpatului în conformitate cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., apreciind că acesta nu este autorul faptei.

În subsidiar, s-a solicitat reținerea scuzei provocării și reducerea pedepsei de 14 ani, cuantumul acesteia fiind considerat excesiv.

În recursul declarat de inculpatul C.A.C., aceeași decizia a fost criticată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și reținerea disp. art. 73 lit. b) C. pen., respectiv scuza provocării, reanalizarea situației de fapt din 17 octombrie 2011, când inculpatul a intervenit pentru a-i ajuta pe ceilalți doi coinculpați. S-a arătat că activitatea infracțională a inculpatului este net inferioară față de ceilalți doi coinculpați, acesta a recunoscut în ce constau faptele sale, a solicitat a fi avute în vedere circumstanțele sale personale, are familie și copii minori în întreținere, solicitând reducerea cuantumului pedepsei de 14 ani stabilit de către instanța de apel, într-un cuantum spre minimul special, în ultimă instanță menținerea soluției instanței de fond. Totodată, cu privire la majorarea pedepselor în apel, în condițiile în care nu a mai fost susținut de către parchet și acel motiv, a arătat că instanța de apel a acordat mai mult decât i s-a cerut.

În recursul declarat de inculpatul M.A.C., decizia instanței de apel a fost criticată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 17 și 14 C. proc. pen. și a solicitat în conformitate cu disp. art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 183 C. pen., aceste fapt rezultând din întreg materialul probator administrat în cauză. Totodată, cu privire la cazul de casare de la pct. 14, a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei, reținerea scuzei provocării, arătând că a acționat ca urmare a atacului cu cuțitul asupra prietenului său, a recunoscut și regretat fapta, a solicitat aplicarea disp. art. 3201 C. proc. pen., deși la instanța de apel, deși a cerut, nu s-a făcut aplicarea acestor dispoziții; instanța de apel, în mod nelegal, a majorat pedepsele în condițiile în care reprezentantul parchetului nu a mai susținut acest motiv de apel.

Examinând actele și lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică invocate și de cazurile de casare sus indicate, Înalta Curte pentru considerentele ce se vor arăta în continuare are în vedere că recursurile de față declarate de inculpații M.G., C.A.C. și M.A.C., se privesc ca fondate și vor fi admise ca atare în baza disp. art. 38515 pct. 2 lit. d) teza I C. proc. pen.

A. Cu referire la primul motiv de critică din recursul declarat de inculpatul M.G., întemeiat pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., prin care se tinde la achitare în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere nepertinența acestuia.

Cu titlu de premisă, se reține că pentru incidența susmenționatului caz de casare este necesară constatarea unei contradicții esențiale, intrinseci, necontroversată și manifestă între actele, lucrările și probele dosarului și soluția de condamnare dispusă în cauză; ceea ce nu este cazul în speța de față.

Cu această proiecție, Înalta Curte are în vedere din totalitatea mijloacelor de probă administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești și anume:

- procesul verbal de sesizare din oficiu;

- procesul verbal de cercetare la fața locului cu planșele foto atașate;

- raportul de constatare medico legală întocmit cu ocazia necropsiei victimei și prin care s-a stabilit că moartea acesteia a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic urmare a unui politraumatism cu multiple leziuni de părți moi, multiple fracturi și leziuni meningo - cerebrale și moartea datează din 18 octombrie 2011, leziunile pot data din 17 octombrie 2011 și au legătură de cauzalitate cu decesul, leziunile s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri contondente (posibil pumn, picior), prin comprimare toracică între un plan dur și o parte a corpului agresorului (posibil picior, genunchi), prin lovire de corpuri dure și cădere pe un plan dur și prin lovire cu un corp/corpuri tăietoare, înțepătoare, raportat la morfologia leziunilor acestea s-au produs mai probabil din poziții variabile în timp, cu victima aflată în ortostatism, cât și căzută la sol.

- listingul convorbirilor telefonice ale victimei în perioada 13-14 octombrie 2011 din care rezultă că este același cu telefonul identificat de organele de urmărire penală la inculpatul M.A.;

- declarațiile martorilor P.V., D.M.S., V.S.M., D.A., G.G., S.A.F., B.M.M., M.D., L.I.M., N.A.;

- raportul de constatare medico-legală întocmit cu ocazia examinării inculpatului M.G. și care atestă două categorii de leziuni corporale o plagă înțepată tăiată la nivelul umărului stâng care poate data din 17 octombrie 2011 și o plagă contuză a brațului stâng cu o vechime de până la 7 zile (data examinării fiind 19 octombrie 2011) și care s-a putut produce sau nu cu același corp înțepător - tăietor care a produs leziunea de la umăr;

- procesele-verbale de redare în formă scrisă a interceptărilor convorbirilor telefonice ale inculpaților după agresarea victimei;

- procesele-verbale întocmite la perchezițiile domiciliare și cu ocazia cărora a fost găsit la domiciliu inculpatului M.A., telefonul victimei;

- procesul-verbal întocmit la verificarea înregistrărilor camerelor de supraveghere ale punctului de schimb valutar din Cugir, unde concubinele inculpaților M. și C., martorele S.A. și B. au schimbat suma totală de 50 euro sustrasă de cei doi inculpați de la victimă, în seara de 14 octombrie 2011 și declarațiile inculpaților se reține că ambele instanțe, de fond și de apel, printr-un examen complet al acestora au reținut corect situația de fapt imputată constând în aceea că cei trei inculpați recurenți nominalizați au fost prieteni și au locuit pe raza orașului C., localitate în care a avut ultimul domiciliu și victima N.I., pensionar în vârstă de 62 de ani.

În seara de 14 octombrie 2011 aceasta a consumat băuturi alcoolice în oraș și întorcându-se la domiciliu, înainte de a intra pe poarta locuinței sale a fost acostată de către inculpații M.G. și C.C. care i-au reproșat că le-ar fi datorat câte o bere, nelăsând-o pe victimă să închidă poarta.

Fiind sub influența alcoolului și pentru a scăpa de insistențele celor 2 inculpați, victima s-a deplasat împreună cu aceștia în casă, unde a scos portofelul pentru a le da ceva bani. În acel moment, inculpatul C. i-a tras portofelul din mână, iar inculpatul M. a luat telefonul mobil care se afla în încăpere. Victima a reacționat aplicându-i inculpatului M. în brațul stâng o lovitură cu un cuțit aflat la îndemână, reacție care i-a determinat pe cei doi inculpați C. și M. să fugă cu bunurile furate. Ajunși la locuința inculpatului M. și constatând că în portofelul sustras se aflau un card bancar și cartea de identitate a victimei cei doi inculpați le-au distrus și au păstrat doar banii, 50 euro și 500 RON, iar telefonul l-au dat în ziua următoare, inculpatului M.A.C.

După trei zile, în seara de 17 octombrie 2011, inculpații M.G., C.A. și de data aceasta și cu inculpatul M.A. Andrei, au consumat băuturi alcoolice într-un local din Cugir, apoi, în jurul orelor 23 au plecat împreună spre locuințele lor, inculpații M. și C. alegând traseul de deplasare pe strada Suseni unde a locuit victima N.I. Când au ajuns la poarta acesteia, inculpații au încercat ușa și fiindcă era încuiată, inculpatul M. a strigat-o pe victimă să iasă afară și să vină la poartă pentru a discuta despre procurarea unor lemne. Victima a ieșit din casă având într-o mână un cuțit de bucătărie, probabil, gândindu-se la incidentul petrecut cu trei zile în urmă și când a deschis poarta și l-a văzut pe M. în cadrul ușii, n-a mai așteptat să vadă ce are de gând, ci i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în zona umărului stâng.

Inculpatul M. a ripostat lovind-o pe victimă cu pumnul în față, determinând căderea ei la pământ și în cădere lovirea de o bară de metal împlântată în curte.

După aceea toți inculpații recurenți au pătruns în curtea victimei și au început să-i aplice lovituri peste corp, iar inculpații M.A. și M. au deposedat-o pe victimă de cuțit, primul lovind victima cu piciorul și apoi călcând cu piciorul peste mâna ei dreaptă, iar al doilea punând genunchii pe zona toraco-abdominală a victimei și aplicându-i mai multe lovituri cu pumnul, până când rezistența opusă de victimă a dispărut.

După ce a reușit dezarmarea victimei, inculpatul M. a abandonat cuțitul acesteia în curte.

Concomitent cu violențele exercitate de inculpații M. și M.A. victimei i-au fost aplicate lovituri și de către inculpatul C., care a lovit-o atât cu piciorul, cât și cu un cuțit în zona capului și a feței.

În final, inculpații M.A. și C. au dus victima în prima încăpere a locuinței acesteia și au lăsat-o întinsă pe jos, fiind descoperită a doua zi dimineața de un prieten; deși a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia victima nu a mai putut fi salvată, decesul producându-se în jurul orelor 13.

Astfel, cu referire la incidentul din 14 octombrie 2011, se reține că faptele inculpaților recurenți M.G. și C.A.C. sunt dovedite în cauză și astfel în mod legal și temeinic s-a dispus condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu.

În acest sens se are în vedere că probele administrate atestă faptul că în seara de 14 octombrie 2011 victima N.I., după ce a consumat băuturi alcoolice în oraș, s-a întors la domiciliul său situat în orașului Cugir, str. Suseni. În fața porții locuinței sale, aceasta a fost acostată de către inculpații M.G. și C.C. care inițial nu l-au lăsat să închidă poarta, spunându-i că le datorează câte o bere.

Victima a reușit să intre în curte, iar cei doi inculpați au urmat-o, fără încuviințarea acesteia, care le-a spus că va suna la poliție, după care, pentru a scăpa de aceștia, victima le-a spus că le va da bani pentru bere, doar să plece și s-a deplasat împreună cu inculpații în casă, unde a scos portofelul pentru a le da bani. În acel moment, inculpatul recurent C.A.C. i-a smuls portofelul din mână, iar inculpatul M.G. a luat telefonul mobil marca M. care se afla în încăpere.

În aceste împrejurări, victima i-a aplicat inculpatului recurent M.G. în brațul stâng o lovitură cu un cuțit aflat la îndemână, cei doi inculpați părăsind locuința în fugă, cu bunurile furate. Ajunși la locuința inculpatului M.G., cei doi au distrus cardul bancar și cartea de identitate găsite în portofel și au păstrat doar banii, 50 euro și 500 RON, iar telefonul l-au dat în ziua următoare, inculpatului recurent M.A.C.

Inculpații nu au dat declarații în cursul urmăririi penale cu privire la faptele din 14 octombrie 2011, iar prin declarațiile date la termenul din 6 februarie 2012 la instanța de fond (filele 41, 42 din dosarul de fond Tribunalul Alba) au arătat că victima a fost cea care li s-a adresat, spunându-le să o însoțească la ea acasă pentru a discuta despre procurarea unei cantități de lemne.

Inculpatul M.G. a recunoscut că a fost atacat de victimă cu un cuțit, susținând însă că fără nici un motiv și că, după ce au ajuns la locuința sa, inculpatul C.A.C. a scos dintr-un buzunar telefonul mobil marca M. și un portmoneu în care se aflau 50 de euro și 50 de lei și i-a spus că în acest fel victima a înțeles să plătească lemnele pe care trebuia să i le ducă.

Inculpatul recurent C.A.C. a declarat că a intrat, împreună cu inculpatul M.G., în locuința victimei, la cererea acesteia și a luat din greșeală telefonul victimei, odată cu portmoneul acesteia, după ce victima i-a spus că poate să ia din portmoneu banii reprezentând prețul lemnelor.

Prin declarația dată în fața instanței de apel (fila 72 dosar Curtea de Apel Alba Iulia) inculpatul M.G. a arătat că a participat doar la săvârșirea faptei de furt, și că nu a săvârșit fapta de omor, că a fost chemat de victimă care i-a dat inculpatului C. 50 de euro ca să-i aducă lemne. Totodată inculpatul recurent nominalizat a mai arătat că știe că telefonul mobil a fost ridicat de la inculpatul M.A., care l-a dobândit de la inculpatul C., însă nu cunoaște cum a ajuns telefonul în posesia acestuia din urmă, precizând că inculpatul C. susține că l-a primit de la victimă.

Susținerile inculpaților recurenți sus indicați în sensul că victima a fost cea care i-a chemat în locuința sa, precum și declarațiile acestora, de altfel contradictorii, cu privire la împrejurările în care au ajuns în posesia portmoneului și a telefonului victimei sunt infirmate de declarațiile martorilor G.G. și M.D. (filele 107-108 și 117-120 dosar urm. penală, respectiv 72 și 74 dosar de fond Tribunalul Alba) care relatează în amănunt ce le-a povestit victima despre incident în seara respectivă (martorul G.) și respectiv în dimineața zilei de 15 octombrie, și de cele reținute în procesul-verbal încheiat la data de 19 octombrie 2011 de către organele de poliție (fila 166 din dosar urm. pen.) din care rezultă că victima s-a prezentat la sediul poliției, părea foarte timid și a reclamat faptul că în seara anterioară a consumat o cantitate mai mare de băuturi alcoolice și că și-a pierdut actele, dar nu cunoaște împrejurările.

De asemenea, martora S.A.F., concubina inculpatului recurent M.G., prin declarația dată la fila 112 din dosarul de urmărire penală, a relatat că inculpatul C. i-a dat portmoneul și i-a cerut să îl arunce în foc, spunându-i să nu spună la nimeni nimic. În aceleași împrejurări, aceeași martoră a confirmat faptul că a văzut telefonul marca M. la inculpatul C., telefon care părea nou.

Totodată, martora A.M., concubina inculpatului C.A.C., a confirmat declarațiile martorei S.A.F. cu privire la faptul că în data de 15 octombrie 2011 inculpatul C. i-a dat suma de 40 de euro și i-a cerut să îi schimbe (fila 116 din dosarul de urmărire penală).

Or, atitudinea victimei de a declara organelor de poliție faptul că și-a pierdut actele, dar nu cunoaște în ce împrejurări, apare ca justificată, în contextul în care știa că în seara din 14 octombrie 2011 l-a lovit cu cuțitul pe inculpatul M.G. În acest sens, și martorul M.D. a relatat că victima i-a spus că se bucură că nu este sânge la el în casă și crede că nu l-a tăiat rău pe unul dintre cei doi care i-au luat portmoneul și telefonul. Totodată martorul deja indicat a declarat că l-a întrebat din nou, în aceeași zi, în jurul orelor 18,00 dacă a fost la poliție, pe victima N.I. și că, deși acesta i-a spus că a fost, martorul „l-a simțit că ascunde ceva”, evitând să îi dea un răspuns direct (fila 107 dos. urm. pen.).

Decisive sunt și declarațiile numitei Ș.G., sora victimei, care susține că fratele său nu i-ar fi spus că intenționează să cumpere lemne și că la locuința lui încălzirea se face cu gaz.

Se conchide că probele administrate în cauză dovedesc starea de fapt, astfel cum a fost reținută, iar faptele săvârșite de inculpații recurenți nominalizați întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (21) lit. b) C. pen. și de art. 192 alin. (2) C. pen.

Astfel, referitor la această din urmă infracțiune, se constată că în mod judicios ambele instanțe de fond și de apel au reținut că sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, în condițiile în care din probatoriul administrat rezultă presiunile exercitate de toți inculpații recurenți asupra victimei, care se afla sub influența băuturilor alcoolice și care nu se cunoștea cu aceștia.

În același sens, întrucât infracțiunea de violare de domiciliu constă în pătrunderea fără drept, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, iar în cauza de față, atitudinea inculpaților recurenți care, împreună, au acostat-o pe victimă și inițial nu l-au lăsat să închidă poarta, spunându-i, fără nici un motiv, că le datorează câte o bere, coroborată cu starea de ebrietate a victimei și cu atitudinea acesteia de a-l ataca ulterior cu cuțitul pe inculpatul M.G. atestă lipsa consimțământului acesteia cu privire la pătrunderea celor doi inculpați în curtea și apoi în locuința sa.

Concomitent, cu referire la faptele imputate în sarcina recurenților inculpați din 17 octombrie 2011, în analiza stării de fapt, se are în vedere următoarele:

- decesul victimei N.I. a survenit în data de 18 octombrie 2011;

- concluziile raportului de constatare medico legală întocmit cu ocazia necropsiei victimei și prin care s-au stabilit;

- că moartea victimei a fost violentă, s-a datorat șocului traumatic și hemoragic urmare a unui politraumatism cu multiple leziuni de părți moi, multiple fracturi și leziuni meningo - cerebrale;

- leziunile sunt recente, pot data din 17 octombrie 2011 și au legătură de cauzalitate cu decesul cu mențiunea că niciuna dintre leziuni considerată separat nu a determinat moartea, ci moartea a fost consecința ansamblului lezional;

- leziunile s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri contondente (posibil pumn, picior), prin comprimare toracică între un plan dur și o parte a corpului agresorului (posibil picior, genunchi), prin lovire de corpuri dure și cădere pe un plan dur și prin lovire cu un corp/corpuri tăietoare, înțepătoare; leziunile raportat la morfologia acestora, s-au produs mai probabil din poziții variabile în timp, cu victima aflată în ortostatism, cât și căzută la sol;

- lovirea activă cu un corp tăietor înțepător însumează 3 lovituri, numărul loviturilor active cu corpuri contondente fiind apreciat la 5-10 lovituri;

- participarea tuturor inculpaților la săvârșirea infracțiunii de omor dovedită prin concluziile raportului de constatare medico legală menționate, declarațiile date de cei trei inculpați, rezultatul testului poligraf, declarațiile martorilor P.V., V.S.M., D.M.S., S.A.F. și A.M.

Pe de altă parte, Înalta Curte mai are în vedere că recurentul inculpat M.G., a susținut că inculpații C. și M.A. au fost cei care au împins victima cu mâinile și au intrat în curte și că nu a văzut ce s-a întâmplat deoarece a plecat. În acest sens prin declarația olografă (filele 56-58 dos. fond Tribunalul Alba) a afirmat că după ce a plecat, inculpații C. și M.A. au venit la locuința sa și i-au spus că „l-au bătut”.

În fața judecătorului, la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul recurent menționat a declarat că singura agresiune pe care o cunoaște constă în aceea că inculpatul M.A.C. a lovit victima cu pumnii, chestiune reluată în depozițiile date în primă instanță și în apel.

Concomitent se mai are în vedere faptul că declarațiile celor trei inculpați sunt contradictorii în legătură cu motivul și împrejurările în care au ajuns la locuința victimei, fiecare susținând că ceilalți doi au oprit la poarta locuinței victimei, fie pentru a discuta ceva despre lemne, fie pentru că inculpatul recurent M.A.C. le-ar fi spus că are în zonă un prieten care pictează și că dorește să discute cu el pentru a-i face prietenei sale un portret (conform declarației inculpatului M.G., nesusținută de declarațiile celorlalți). Se mai constată că în nici una dintre declarațiile date în perioada imediat următoare incidentului din 17 octombrie 2011, inculpații recurenți M.G. și C.A.C. nu au relatat aspecte legate de incidentul din 14 octombrie 2011, respectiv că ar mai fi fost anterior la locuința victimei și că ar fi cunoscut-o astfel dinainte, pentru ca ulterior să declare că în acea zi victima le-a dat bani pentru a-i aduce lemne.

Or, aceste apărări partizane ale recurenților inculpați sunt înfrânte prin declarațiile numitei Ș.G., sora victimei, care susține că, deși s-a întâlnit cu fratele său în data de 17 octombrie 2011, acesta nu i-a spus că intenționează să cumpere lemne și că la locuința lui încălzirea se face cu gaz.

Totodată, decisive sunt și concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică privind comportamentul simulat al inculpaților recurenți nominalizați care atestă următoarele:

- modificări specifice comportamentului simulat în cazul inculpatului M.G. la momentul răspunsului dat la întrebările relevante, respectiv dacă s-a înțeles cu cineva să meargă la locuința victimei pentru a-i lua bunuri și dacă l-a lovit în data de 17 octombrie pe N.I.;

- modificări specifice comportamentului simulat în cazul inculpatului C.A.C. la momentul răspunsului dat la întrebările relevante, respectiv dacă s-a înțeles cu cineva să meargă la locuința victimei pentru a-i lua bunuri și dacă l-a lovit în data de 17 octombrie pe N.I.;

- faptul că nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat răspunsurile date de inculpatul M.A.A. la întrebările relevante respectiv dacă l-a lovit cu pumnul pe N.I., dacă este posibil ca inculpatul C. să fi lovit victima și dacă l-a lovit cu talpa cu piciorul în piept, modificările fiind semnalate doar la întrebarea dacă l-a lovit pe N.I. cu cuțitul.

Așadar, coroborând concluziile raportului de constatare medico - legală, cu declarațiile martorilor P.V., V.S.M., D.M.S., S.A.F. și A.M., cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, cu planșele fotografice privind aspectele fixate cu ocazia examinării pantofilor tip sport aparținând inculpaților C.A.C. (fila 193) și M.G. (fila 200), pantofi pe care au fost găsite pete de culoare brun-roșcat, în mod legal și temeinic s-a statuat prin decizia recurată că inculpații recurenți M.G., C.A.C. și M.A.C., împreună, în noapte de 17 octombrie 2011 au pătruns, fără drept, în curtea locuinței victimei N.I. unde, toți, prin lovituri repetate, care au determinat căderea acesteia pe un plan dur și prin comprimare toracică între un plan dur și o parte a corpului agresorului (posibil picior, genunchi), și prin lovire cu un corp/ corpuri tăietoare, înțepătoare, au cauzat victimei leziuni grave, iar decesul acesteia din 18 octombrie 2012 fiind consecința ansamblului lezional.

B. Nu este fondat nici un alt motiv de critică invocat în recursurile declarate de inculpații M.G. și M.A.C., prin care în baza cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen. au solicitat casarea deciziei recurate și în conformitate cu disp. art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 183 C. pen., aceste fapt rezultând din întreg materialul probator administrat în cauză.

Or, din punctul de vedere al încadrării juridice date faptelor inculpaților recurenți nominalizați se reține că ambele instanțe de fond și prim control judiciar au stabilit justificat că probele administrate în cauză demonstrează fără dubiu că toți cei trei inculpați sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii pentru care au fost condamnați, faptă comisă în modalitatea intenției indirecte, întrucât au prevăzut rezultatul faptelor și, deși nu l-au urmărit, au acceptat posibilitatea producerii lui.

Aceasta deoarece inculpații recurenți au lovit victima - o persoană în vârstă și cu probleme de sănătate - în mod repetat cu obiecte contondente, inclusiv după ce aceasta era căzută la pământ. Loviturile aplicate au fost de mare intensitate și au produs leziunile descrise în raportul medico-legal de necropsie, ce concluzionează în sensul că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic urmare a unui politraumatism cu multiple leziuni de părți moi, multiple fracturi și leziuni meningo - cerebrale

Topografia și morfologia leziunilor traumatice pledează pentru producerea lor prin loviri active, repetate, cu mijloace contondente.

Astfel, contrar susținerilor inculpaților recurenți - în sensul că, din actele medicale existente la dosar nu rezultă că rănile provocate de inculpați ar fi dus la moartea victimei, aceasta decedând a doua zi, și ca urmare a stării sale de sănătate - raportat la concluziile raportului de constatare medico-legală expuse și analizate mai sus, se reține că loviturile aplicate de aceștia au produs victimei leziuni majore care au condus la deces.

Se conchide că fapta inculpaților recurenți nominalizați constituie infracțiunea de omor, fiind relevată intenția de ucidere și prin aceea că a fost săvârșită pe fondul unui conflict anterior între inculpați și victimă, urmat de aplicarea unor lovituri ce au vizat zone anatomice vitale, lovituri puternice, de mare intensitate, care a avut consecințe grave, decesul victimei, la care se adaugă și atitudinea inculpaților imediat după săvârșirea faptei, constând în abandonarea victimei în stare de agonie, precum și în schimbarea hainelor purtate și spălarea acestora de urmele de sânge.

C. Totodată, este lipsită de temei și critica invocată de recurentul inculpat C.A.C., prin care a solicitat reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante legale prev. de art. 73 lit. b) C. pen.

Aceasta, întrucât în mod justificat, în raport de starea de fapt reținută, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile circumstanțelor atenuante legale invocate, probatoriul administrat nu evidențiază existența unor indicii minime în acest sens, nefiind dovedită nici existența unui atac imediat și injust din partea victimei, nici emoția sau starea de tulburare puternică în care s-ar fi aflat inculpatul recurent susmenționat.

De altfel, inculpații recurenți au fost cei care au pătruns fără drept, în timpul nopții, în curtea locuinței victimei, în condițiile în care cu trei zile înainte, doi dintre inculpați au sustras bunuri din locuința acesteia, și astfel reacția victimei a fost de apărare față de acțiunile inculpaților, împrejurare în care l-a lovit cu cuțitul în umărul stâng pe inculpatul M.G.

D. Este însă fondată critica comună a recurenților inculpați nominalizați întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., datorat faptului că acestora le-au fost majorate pedepsele de către instanța de apel, în condițiile în care la termenul de judecată al dezbaterilor din data de 8 octombrie 2011 reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a precizat că nu mai susține toate motivele de apel formulate în scris, ci doar cel privitor la confiscarea greșită de la inculpați M.G. și C.A. a sumei de 50 euro și a sumei de 500 lei și cel referitor la reținerea în mod greșit de către instanța de fond a circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen. în cazul infracțiunilor prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. comisă de inculpați în 17 octombrie 2011.

În consecință, rezultă că instanța de apel, în mod nelegal, a majorat pedepsele în condițiile în care reprezentantul parchetului nu mai susținut acest motiv de apel.

Așa fiind, admițându-se recursurile declarate de cei trei inculpați, se va casa în parte decizia atacată numai sub aspectul cuantumului pedepselor principale aplicate recurenților inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. și ped. de art. 174 alin. (1) C. pen.

În consecință, cu ocazia rejudecării în fond se vor descontopi pedepsele rezultante de câte 14 ani închisoare aplicate recurenților inculpați M.G. și C.A.C. și, respectiv, pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare aplicată inculpatului M.A.C., în pedepsele componente.

Se va înlătura sporul de pedeapsă de câte 2 ani închisoare pentru primii doi inculpați susmenționați și, respectiv, se va înlătura sporul de pedeapsă de 1 an închisoare aplicat inculpatului M.A.C.

Pentru fiecare din inculpații recurenți de față se va reduce pedeapsa principală aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de omor de la câte 12 ani închisoare pentru inculpații M.G. și C.A.C. la câte 10 ani închisoare și, respectiv simetric de la 11 ani închisoare la 10 ani închisoare pentru inculpatul M.A.C.

Se vor menține pedepsele pentru celelalte infracțiuni imputate în sarcina fiecărui recurent inculpat, precum și pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Urmează ca în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. să se contopească pentru fiecare din recurenții inculpați în consecință pedepsele aplicate, urmând ca în final aceștia să execute pedeapsa cea mai grea; urmând a adăuga un spor de 2 ani închisoare pentru inculpatul M.G. și respectiv de 1 an închisoare pentru inculpatul M.A.C.

Urmează ca în baza art. 38516 alin. (2) C. proc. pen. combinat cu art. 381 alin. (1) C. proc. pen. să se compute prevenția pentru fiecare dintre recurenții inculpați de la 19 octombrie 2011 la zi.

Între aceste limite, urmează a se menține restul dispozițiilor deciziei atacate care nu contravin prezentei.

Urmează ca sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare au rămas în sarcina statului; iar onorariile avocaților desemnați din oficiu în sumă de 300 lei s-au suportat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații M.G., C.A.C. și M.A.C. împotriva deciziei penale nr. 122/ A din 16 octombrie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Casează în parte decizia numai sub aspectul cuantumului pedepselor principale aplicate recurenților inculpați pentru infracțiunea de omor prev. și ped. de art. 174 alin. (1) C. pen. și rejudecând:

I. Descontopește pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen. aplicată inculpatului M.G. în pedepsele componente de:

- 12 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II- a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 17 octombrie 2011);

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen. (fapta din 14 octombrie 2011);

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (2)1 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., pedepse pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare.

Reduce pedeapsa principală aplicată susnumitului inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. și ped. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. de la 12 ani la 10 ani închisoare.

Menține pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata de 4 ani, aplicată inculpatului pentru infracțiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 alin. (2) C. pen., revocă liberarea condiționată dispusă prin sentința penală 360/2009 a Judecătoriei Deva privind pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 85/2005 a Tribunalului Alba și contopește pedeapsa susmenționată cu restul de pedeapsă neexecutat de 1060 zile închisoare, în pedeapsa de 10 ani închisoare.

Menține pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 17 octombrie 2011).

În baza art. 61 alin. (1) C. pen. revocă liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 360/2009 a Judecătoriei Deva privind pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 85/2005 a Tribunalului Alba și contopește pedeapsa susmenționată cu restul de pedeapsă neexecutat de 1060 zile închisoare, în pedeapsa de 4 ani închisoare.

Menține pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 14 octombrie 2011).

În baza art. 61 alin. (1) C. pen. revocă liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 360/2009 a Judecătoriei Deva privind pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 85/2005 a Tribunalului Alba și contopește pedeapsa susmenționată cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 1060 zile închisoare, în pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

Menține pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (21) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 alin. (1) C. pen. revocă liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 360/2009 a Judecătoriei Deva privind pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 85/2005 a Tribunalului Alba și contopește pedeapsa susmenționată cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 1060 zile închisoare, în pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. contopește cele patru pedepse rezultante mai susmenționate, de 10 ani închisoare, 4 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare și dispune ca inculpatul M.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, la care adaugă un spor de 2 ani, în total, 12 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 19 octombrie 2011 la 23 ianuarie 2013.

II. Descontopește pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. aplicată inculpatului C.A.C. în pedepsele componente de:

- 12 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută și pedepsită de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. (fapta din 14 octombrie 2011).

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. (fapta din 17 octombrie 2011).

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (21) lit. b) C. pen., pedepse pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare.

Reduce pedeapsa principală aplicată susnumitului inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. de la 12 ani la 10 ani închisoare.

Menține pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe durata de 4 ani aplicată inculpatului pentru infracțiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

Menține pedepsele aplicate susnumitului inculpat de: 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. (fapta din 14 octombrie 2011); 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. (fapta din 17 oct. 2011); 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), alin. (21) lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., contopește pedepsele susmenționate, de 10 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare și dispune ca inculpatul C.A.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 19 octombrie 2011 la 23 ianuarie 2013.

III. Descontopește pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., aplicate inculpatului M.A.C. în pedepsele componente de:

- 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., pedepse pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de pedeapsă de 1 an închisoare.

Reduce pedeapsa principală aplicată susnumitului inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., de la 11 ani la 10 ani închisoare.

Menține pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe durata de 4 ani, aplicată inculpatului pentru infracțiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

Menține pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. și ped. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., contopește pedepsele susmenționate de 10 ani, respectiv, de 3 ani închisoare și dispune ca inculpatul M.A.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 (un an), în total, 11 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 19 octombrie 2011 la 23 ianuarie 2013.

Menține restul dispozițiilor deciziei care nu contravin prezentei hotărâri.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 300 lei pentru fiecare recurent inculpat, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 ianuarie 2013.