Tax evasion conviction reinstated; appellate jurisdiction ruling quashed and case remanded for retrial.

Asupra recursului penal de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin sentința penală nr. 179 din 18 aprilie 2012 a Tribunalului Constanța a fost condamnată inculpata S. (fostă D.) M. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen.;

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare aplicată pentru inculpată.

În baza art. 862 alin. (1) C. pen. s-a fixat termen de încercare de 3 ani și 8 luni, termen compus din pedeapsa aplicată la care s-a adăugat intervalul de timp de 2 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpata se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen. respectiv :

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile ;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă ;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 863 alin. (4) C. pen., s-a încredințat supravegherea executării măsurilor stabilite în sarcina inculpatei către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor legale privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

S-a admis în parte acțiunea civilă.

În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 1349 și urm. C. civ., art. 1382 C. civ. în referire la art. 193 C. civ.

A fost obligată inculpata S.M., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P.M. SRL Medgidia, la plata către partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. - București la plata prejudiciului în cuantum total de 8.077.727 RON, echivalent a 2.610.575 euro, reprezentând impozit pe profit, T.V.A. și impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

S-a reținut în actul de sesizare al instanței că prin Ordonanța nr. 783/P/2005 din data de 14 februarie 2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, s-a dispus declinarea în favoarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța a competenței de soluționare a cauzei privind pe inculpata S.M., asociat unic și administrator al SC P.M. SRL Medgidia, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994 și art. 215 alin. (1)-(4) C. pen., întrucât valoarea prejudiciului produs bugetului general consolidat al statului prin comiterea infracțiunii de evaziune fiscală reținută în sarcina acesteia este mai mare decât echivalentul în lei a 1 milion euro.

În fapt, la data de 28 februarie 2005, organele de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de poliție al Județului Ialomița au fost sesizate de către reprezentantul SC A. SRL Ciochina, numitul S.N., cu privire la faptul că a fost indus în eroare de către inculpata S.M., în calitate de asociat unic al SC P.M. SRL Medgidia, cu ocazia încheierii unui contract de vânzare - cumpărare a cantității de 90.800 kg porumb boabe, în valoare de 291.740.400 ROL, sumă încasată doar parțial la data de 12 ianuarie 2005 (respectiv 100.000.000 ROL), pentru diferență sus-numita emițând două file CEC ce au fost refuzate la plată de către banca trasă pe motivul lipsei disponibilului bănesc în contul bancar al trăgătorului.

Ulterior, pe parcursul efectuării cercetărilor penale, după obținerea unor informații privind activitatea de achiziție a cerealelor de pe raza județului Ialomița de către SC P.M. SRL Medgidia, cu sediul în mun. Medgidia, str. Rahovei, jud. Constanța, s-a solicitat Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța efectuarea unei inspecții fiscale la această societate.

Cu adresa nr. 5458 din data de 29 noiembrie 2005, A.N.A.F. - Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța - S.A.F. - Activitatea de Control Fiscal a înaintat Inspectoratului de Poliție al Județului Ialomița un exemplar al procesului-verbal încheiat la SC P.M. SRL Medgidia, înregistrat la A.C.F. Constanța din 29 noiembrie 2005.

În cuprinsul procesului-verbal sus-menționat se arată că, în vederea soluționării solicitării transmise cu adresa din 25 mai 2005 a I.P.J. Ialomița - Serviciul de Investigare a Fraudelor, în perioada 21 septembrie 2005 - 25 noiembrie 2005, s-a procedat la verificarea modului de constituire, calculare și virare la bugetul general consolidat de stat a impozitelor și taxelor datorate de SC P.M. SRL Medgidia, respectiv impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor (pentru intervalul 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001) și taxă pe valoarea adăugată, verificare care a cuprins perioada 01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005 și a fost efectuată în baza documentelor financiar - contabile ce au fost puse la dispoziția organului de inspecție de către inculpata S.M.

În urma controlului întreprins, a rezultat că, în perioada 01 iunie 2001 - 31 decembrie 2004, societatea verificată a achiziționat cereale (grâu, floarea - soarelui, porumb, soia, orz, rapiță), precum și servicii de transport și depozitare a cerealelor, de la numeroși furnizori din județele Constanța, Călărași, Ialomița, Tulcea și din municipiul București.

La finalizarea inspecției fiscale, s-a stabilit că SC P.M. SRL Medgidia a diminuat creanța fiscală cu suma totală de 8.077.727 RON, după cum urmează:

- cu suma de 269.739.576 ROL (26.974 RON) în perioada 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001, întrucât societatea s-a comportat ca plătitoare de impozit pe profit, deși îndeplinea toate condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 24/2001 pentru a fi plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;

- cu suma de 43.805.126.116 ROL (4.380.513 RON) reprezentând impozit pe profit, stabilit ca diferență față de evidența contabilă a societății datorită înregistrării de cheltuieli cu marfa și cu prestările de servicii aferente aprovizionărilor pe bază de documente care nu îndeplinesc calitatea de document justificativ potrivit prevederilor H.G. nr. 831/1997, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 82/1991 republicată;

- cu suma de 36.702.400.358 ROL (3.670.240 RON) reprezentând TVA, datorat urmare pierderii dreptului de deducere pentru facturile de aprovizionare cu marfă, respectiv prestările de servicii aferente, care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative potrivit prevederilor H.G. nr. 831/1997, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 82/1991 republicată.

Ulterior, prin rezoluția nr. 14D/P/2006 din data de 03 mai 2006 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Constanța, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe numiții S.M. și C.N., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen., în favoarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, unde a fost înregistrată sub nr. 37/P/2006.

În cuprinsul rezoluției, s-a reținut că, în perioada 2003 - 2004, SC P.M. SRL Medgidia, administrată de către inculpata S.M., a achiziționat de la SC E.A. SRL Medgidia, reprezentată de către numitul C.N., importante cantități de cereale, pentru efectuarea tranzacțiilor fiind utilizate 42 facturi fiscale în conținutul cărora s-a consemnat comercializarea de mărfuri în valoare totală de 104.779.812.375 ROL, din care TVA în sumă de 16.728.849.875 ROL.

În mod concret, la dosarul cauzei se regăsesc sesizarea penală formulată de Comisariatul Regional Constanța - Garda Financiară cu adresa din 10 mai 2005 și procesul-verbal cu același număr din data de 04 aprilie 2005 încheiat la SC P.M. SRL Medgidia, având ca obiect verificarea realității operațiunilor comerciale derulate de societate cu SC E.A. SRL Medgidia. În urma verificării, organul de control a stabilit că, în perioada 2003 - 2004, SC P.M. SRL Medgidia a efectuat aprovizionări de cereale pentru care a prezentat facturi fiscale ce fac parte din două carnete cu seriile C. nr. x și nr. y, la rubrica „furnizor” figurând SC E.A. SRL și SC M.L. SRL

Din datele comunicate de SC H.M. SRL Constanța organelor de control fiscal, a rezultat însă faptul că cele două carnete mai sus menționate aparțin SC E.A. SRL, situație în care s-a apreciat că 28 facturi fiscale provenind din aceste carnete, dar pretins emise de SC M.L. SRL Constanța, în valoare totală de 72.888.234.708 ROL, nu pot fi considerate documente legale de proveniență și nu puteau fi înregistrate în evidența contabilă a SC P.M. SRL Medgidia.

În consecință, în actul de sesizare a organelor de urmărire penală s-a precizat că prejudiciul produs bugetului de stat de către SC P.M. SRL Medgidia prin folosirea documentelor fiscale false menționate anterior este de 26.945.355.438 ROL, compus din TVA în sumă de 11.631.062.348 ROL și impozit pe profit în sumă de 15.314.393.090 ROL.

De asemenea, la Dosarul penal nr. 14D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța, se mai regăsește sesizarea penală nr. 4224 din 13 mai 2005 a Comisariatului Regional Constanța - Garda Financiară având ca obiect stabilirea modului de reflectare în contabilitatea SC E.A. SRL Medgidia a unui număr de 42 facturi fiscale emise în perioada 2003 - 2004 către SC P.M. SRL Medgidia, în valoare totală de 104.779.812.375 ROL.

În cuprinsul sesizării, se arată că, în urma verificărilor întreprinse de către organul de control fiscal, a reieșit că societatea nu mai funcționează la sediul declarat, iar asociatul unic al acesteia, în persoana numitului C.N., nu este de găsit, situație în raport de care s-a procedat la calcularea prejudiciului creat bugetului de stat prin neînregistrarea în contabilitate a facturilor emise către SC P.M. SRL Medgidia, astfel: TVA - 16.728.849.875 ROL și impozit pe profit - 22.012.740.625 ROL.

Prin Ordonanța nr. 37/P/2006 din data de 19 februarie 2007 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, s-a dispus reunirea cauzei cu același nr. la cea înregistrată sub nr. 18/P/2006 a aceleiași unități de parchet.

Din conținutul materialului de urmărire penală administrat în cauză, rezultă că SC P.M. SRL Medgidia a fost înființată la data de 30 mai 2001, când a primit numărul de ordine în Registrului Comerțului J13/1257/2001, având atribuit codul unic de înregistrare fiscală din 05 iunie 2001. Principalul obiect de activitate a fost reprezentat de „comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor și furajelor” - cod CAEN 5121, calitățile de asociat unic și administrator fiind deținute de către inculpata S.M. de la data constituirii societății.

Astfel cum s-a arătat anterior, în perioada 21 septembrie 2005 - 25 noiembrie 2005, a fost efectuată o inspecție fiscală generală la SC P.M. SRL Medgidia, urmare solicitării adresate Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța de către Inspectoratul de Poliție al Județului Ialomița - Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Cu prilejul controlului, au fost identificați furnizorii de mărfuri și servicii ai societății verificate, respectiv SC B.B. SRL, SC A.T. SRL, SC A.R. SRL, SC M. SRL, SC S.C. SRL., SC N.A.P. SRL, SC C.A. SRL, SC C. SRL, SC O.P. SRL, SC C.A. SRL, SC A.C.I. SRL, SC A.S. SRL, SC S.A. SRL, SC S.L.T. SRL, SC C.A. SRL, SC C.T. SRL, SC T.A. SRL, SC M. SRL, SC A.C. SRL, SC E. SRL, SC P.C. SRL, SC E.A. SRL, SC N.P. SRL, SC M. SRL, SC M.L. SRL, toate din Constanța, SC I.I. SRL, SC K.A. SRL, SC F.C.I. SRL, S.C A.M. SRL, SC N.O. SRL, SC C.I.C. SRL, SC T.I. SRL, SC A.L. SRL, SC A.C.C. SRL, SC T.A.C. SRL, SC O.T.C. SRL, SC P.A. SRL, SC A. SRL, SC C.C. SRL, SC T.T. SRL, SC L.E. SRL, SC W.C. SRL, SC S.C.P. SRL, SC C.P. SRL, SC D. SRL și SC P.R.I. SRL.

În scopul stabilirii realității aprovizionărilor și prestărilor de servicii aferente mărfurilor achiziționate, operațiuni înregistrate în evidența contabilă a SC P.M. SRL Medgidia, organul de inspecție fiscală a procedat la verificarea încrucișată a societăților comerciale furnizoare, în concret cu privire la existența acestora, la achiziționarea facturilor fiscale de la societăți autorizate să furnizeze formulare cu regim special și la evidențierea documentelor emise în propria contabilitate.

În cuprinsul procesului-verbal din 28 noiembrie 2005, întocmit cu ocazia controlului, se arată că:

- furnizorii de mărfuri și prestări de servicii SC N.A.P. SRL, SC C.A. SRL, SC C.A. SRL, SC A.C.I. SRL, SC A.S. SRL, SC S.L.T. SRL, SC C.A. SRL, SC C.T. SRL, SC T.A. SRL, SC C. SRL, toate din Constanța, SC K.A. SRL, SA A.M. SRL, SA A.L. SRL, SC A.C.C. SRL, SC T.A.C. SRL, SC O.T.C. SRL, SC P.A. SRL, SC A. SRL, SC T.T. SRL, SC W.C. SRL și SC S.C.P. SRL, nu sunt înmatriculați la Oficiul Registrului Comerțului;

- au fost identificate societăți furnizoare aflate în procedura de dizolvare și/ sau dizolvate, societăți radiate, societăți care au sediile expirate, fapt ce a determinat imposibilitatea verificării realității tranzacțiilor comerciale;

- unele dintre facturile fiscale emise către SC P.M. SRL Medgidia nu au fost achiziționate de la societățile autorizate să furnizeze documente cu regim special.

Față de aspectele constatate de către organele de control fiscal și expuse anterior, s-a conchis în cuprinsul procesului-verbal întocmit de către acestea că documentele înregistrate în contabilitatea SC P.M. SRL Medgidia nu reflectă realitatea operațiunilor de aprovizionare cu mărfuri și servicii efectuate de societate în perioada 01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005.

Urmare constatării potrivit căreia facturile primite de la acești furnizori nu întrunesc condițiile pentru a putea constitui documente justificative legale ale diminuării taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat, colectată din livrări, cu valoarea taxei deduse rezultate din facturile de aprovizionare, la terminarea controlului s-a stabilit că SC P.M. SRL Medgidia datorează bugetului general consolidat al statului TVA în sumă de 36.702.400.358 ROL (3.670.240 RON).

Aceleași constatări din timpul controlului, referitoare la caracterul nereal al operațiunilor comerciale de aprovizionare cu mărfuri ce au fost înregistrate în contabilitatea societății, au determinat recalcularea profitului fiscal și impozitului aferent acestuia, reieșind că SC P.M. SRL Medgidia a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 43.805.126.116 ROL (4.380.513 RON), reprezentând impozit pe profit.

Totodată, așa cum s-a precizat anterior, organul de control fiscal a mai stabilit că SC P.M. SRL Medgidia a diminuat creanța fiscală cu suma de 269.739.576 ROL (26.974 RON) în perioada 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001, întrucât s-a comportat ca plătitoare de impozit pe profit, deși îndeplinea toate condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 24/2001 pentru a fi plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

În vederea verificării aspectelor constatate și sesizate de către A.N.A.F. - Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța - Activitatea de Control Fiscal, prin Ordonanța procurorului nr. 18/P/2006 din data de 11 aprilie 2006, s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize contabile, cu următoarele obiective:

- stabilirea operațiunilor comerciale (achiziții și vânzări de mărfuri) desfășurate de SC P.M. SRL Medgidia în perioada iunie 2001 - 31 ianuarie 2005, precum și corespondența dintre acestea (cantitativ și valoric), avându-se în vedere documentele de evidență contabilă ale societății, balanțele de verificare lunară, deconturile de TVA și bilanțurile contabile;

- identificarea persoanelor fizice și juridice care, în perioada de referință, au achiziționat mărfuri de la SC P.M. SRL Medgidia, cu indicarea expresă a facturilor fiscale emise de vânzător și a modalităților în care a fost efectuată plata de către cumpărători;

- analizarea, din punct de vedere formal și al conținutului, a documentelor înregistrate în evidența contabilă a SC P.M. SRL Medgidia, pentru a se aprecia dacă acestea îndeplinesc condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru a fi considerate documente justificative;

- stabilirea, în raport de răspunsurile formulate la obiectivele anterioare, a cuantumului exact al obligațiilor de plată către bugetul consolidat al statului ce incumbă SC P.M. SRL Medgidia, indicându-se distinct sumele datorate cu titlu de impozit pe profit, TVA și impozit pe venitul microîntreprinderilor.

Prin aceeași ordonanță, a fost desemnat expertul contabil și s-a stabilit suma cuvenită acestuia drept onorariu provizoriu, sumă ce a fost suportată de către inculpata S.M.. În ceea ce privește locul desfășurării expertizei, s-a constatat că, în mod nejustificat, aceasta s-a realizat la sediul cabinetului apărătorului ales al inculpatei.

În cuprinsul raportului de expertiză întocmit, într-o formulare extrem de succintă, care nu răspunde în mod satisfăcător obiectivelor concrete stabilite de procuror, se fac următoarele constatări:

1. La primul obiectiv, expertul contabil a arătat că SC P.M. SRL Medgidia a efectuat, în perioada de referință (01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005), achiziții de marfă în valoare totală de 191.814.030.723 ROL, din care TVA în sumă de 35.679.857.086 ROL, ce se bazează pe documente justificative înregistrate în registrele contabile obligatorii și sunt reflectate în rulajele conturilor „371”, „401”, „4472” și „707”, conturi între care există corespondență, potrivit balanțelor de verificare lunare.

Cu privire la acest aspect, expertul a precizat „nu am constatat anomalii cu privire la rulajele cantitative și valorice”.

Referitor la vânzările de mărfuri din aceeași perioadă, totalizând 193.239.987.658 ROL, din care TVA în sumă de 36.826.619.124 ROL, în mod similar, se arată că acestea au fost înregistrate în totalitate în registrele contabile obligatorii, pe bază de documente justificative, și au corespondență cantitativ și valoric cu acestea, precum și cu balanțele de verificare lunare, cu deconturile de TVA și cu bilanțurile contabile. În acest sens, se menționează că „fișa rulajelor conturilor 707 - Venituri din vânzări de mărfuri -, 411 - Clienți - și 4427 - TVA colectată - reflectă toate sumele cuprinse în documentele justificative expertizate și concordă cu sumele cuprinse în registrele contabile obligatorii”, făcându-se aceeași precizare „nu am constatat anomalii cu privire la rulajele cantitative și valorice”.

2. Pentru a răspunde celui de-al doilea obiectiv, expertul contabil a examinat facturile emise de SC P.M. SRL Medgidia, fișa contului „411 - Clienți”, chitanțele și ordinele de plată emise de cumpărători pentru plata mărfurilor, fișa contului „Casă”, fișa contului „Bancă”, Registrul - cartea mare, Registrul - jurnal și Registrul de vânzări, pe baza cărora a întocmit Anexele 2, 2 bis, 3 și 4 la raport, cuprinzând clienții societății - persoane fizice și juridice, precum și modalitățile în care aceștia au efectuat plata contravalorii mărfurilor achiziționate.

3. La cel de-al treilea obiectiv, expertul contabil a precizat faptul că „din punct de vedere formal și al conținutului, documentele înregistrate în evidența contabilă a SC P.M. SRL Medgidia corespund reglementărilor legale în materie de formulare utilizate de către agenții economici și au fost completate la toate rubricile cerute de formular. Documentele înregistrate în evidența contabilă împreună cu registrul jurnal, registrul inventar, balanța de verificare, constituie documente justificative care îndeplinesc cerințele prevăzute de Legea contabilității nr. 82/1991”, concluzie formulată în urma examinării facturilor de achiziții și vânzări, a Registrelor de cumpărări, respectiv de vânzări, a fișelor conturilor „371 - Mărfuri”, „401 - Furnizori” și „411 - Clienți”, precum și a Registrului - cartea mare, Registrului - jurnal, Registrului - inventar, a chitanțelor și ordinelor de plată.

4. În raport de constatările astfel efectuate și răspunsurile formulate la obiectivele anterioare, examinând conținutul fișelor conturilor „441 - Impozit pe profit”, „442 - Taxa pe valoarea adăugată”, deconturile privind TVA, balanțele analitice, Registrul - jurnal, Registrul - cartea mare, bilanțurile, balanțele de verificare, declarațiile lunare privind obligațiile la bugetul consolidat al statului și documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în notele contabile privind funcționarea conturilor respective, expertul contabil a conchis „cuantumul exact al obligațiilor de plată către bugetul consolidat al statului ce incumbă SC P.M. SRL Medgidia, prezentat și în balanța încheiată la 31 ianuarie 2005 (Anexa 7), este următorul:

- impozit pe profit - zero

- TVA - zero

- impozit pe profitul microîntreprinderilor - zero”.

Ulterior, având în vedere inconsistența raportului de expertiză contabilă, în cuprinsul căruia nu sunt prezentate argumente fundamentate din punct de vedere legal, precum și existența unor contradicții evidente între concluziile formulate de către expert și constatările organelor fiscale care au sesizat organele de urmărire penală, în scopul înlăturării neconcordanțelor și al înlăturării îndoielilor inerente privitoare la exactitatea fie a actului de control, fie a raportului de expertiză judiciară, prin rezoluția nr. 18/P/2006 din data de 09 noiembrie 2006, s-a dispus întocmirea în cauză a unei note preliminare de constatare tehnico - științifică de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, având ca obiect identificarea dispozițiilor legale ce nu au fost avute în vedere de către expertul contabil judiciar, fapt ce a determinat formularea răspunsurilor la obiectivele 3 și 4 din raportul întocmit.

În cuprinsul notei întocmite la data de 14 noiembrie 2006, specialistul din cadrul D.N.A. a precizat următoarele:

- Cu privire la obiectivul nr. 3 din expertiza contabilă judiciară, referitor la analizarea, din punct de vedere formal și al conținutului, a documentelor înregistrate în evidența contabilă a SC P.M. SRL Medgidia, se constată că expertul contabil a apreciat în mod nejustificat că acestea îndeplinesc condițiile legale, fără a face vreo referire la conținutul datelor înscrise la rubrica „furnizor” din facturile fiscale.

În acest sens, potrivit constatărilor organului de control fiscal, la care expertul contabil a avut acces cu ocazia efectuării expertizei, unele dintre societățile comerciale înscrise la rubrica „furnizor” nu figurează înregistrate la Oficiile Registrului Comerțului corespunzătoare sediului social declarat, iar celelalte figurează fie ca fiind dizolvate din oficiu, conform art. 30 din Legea nr. 359/2004, fie radiate în baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 314/2001, fie neînregistrate ca plătitoare de TVA (ex. SC C.P. SRL București). De asemenea, facturile fiscale aferente aprovizionărilor cu marfa nu au fost procurate de la societățile autorizate să comercializeze astfel de documente.

Specialistul a mai arătat că, mai mult decât atât, SC P.M. SRL Medgidia nu a putut justifica calitatea de plătitor de TVA a societăților furnizoare pentru bunurile și serviciile achiziționate cu o taxă mai mare de 20 milioane lei, respectiv 50 milioane lei, condiție obligatorie pentru exercitarea dreptului de deducere, conform art. 25 lit. B-b) din O.U.G. nr. 17/2000, respectiv art. 29 lit. B-b) din Legea nr. 345/2002. Prin înregistrarea acestor documente în evidența contabilă, societatea a dedus taxa pe valoarea adăugată cu nerespectarea prevederilor art. 19 lit. a) din O.U.G. nr. 17/2000, respectiv ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 345/2002, precum și ale art. 146 din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc.

- Cu privire la obiectivul nr. 4 din expertiza contabilă judiciară, privind stabilirea cuantumului exact al obligațiilor de plată către bugetului general consolidat al statului ce incumbă SC P.M. SRL Medgidia, cu precizarea distinctă a sumelor datorate cu titlu de impozit profit, TVA și impozit pe veniturile microîntreprinderilor, specialistul a subliniat faptul că, în cuprinsul raportului de expertiză contabilă judiciară, nu se argumentează legal răspunsul formulat prin indicarea actului normativ în baza căruia societatea nu datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru perioada 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001, deși îndeplinea condițiile stipulate în art. 1 din O.G. nr. 24/2001, respectiv: veniturile realizate în anul anterior erau până la 100.000 euro, numărul salariați mai mic de 9 (în anul fiscal 2001, societatea nu a înregistrat cheltuieli cu salariile), a fost desfășurată activitate de comerț, iar capitalul social era integral privat.

Referitor la documentele atașate raportului de expertiză contabilă, care au fost examinate și pe baza cărora expertul judiciar a stabilit lipsa obligațiilor de plată ale SC P.M. SRL Medgidia către bugetul general consolidat al statului, în cuprinsul aceleiași note, specialistul din cadrul D.N.A. a arătat că nici jurnalele pentru cumpărări, nici cele pentru vânzări întocmite de societate nu au completate toate datele cerute de formular, respectiv numărul și data facturii, denumirea vânzătorului, total factură (inclusiv TVA), neimpozabile, cumpărări/ vânzări pe cote de impozitare.

Astfel, se precizează faptul că jurnalele pentru cumpărări și cele pentru vânzări trebuie să cuprindă toate datele din facturile fiscale ce atestă achizițiile, respectiv livrările efectuate de contribuabil în perioada de raportare, înregistrate în mod sistematic și cronologic, datele din cuprinsul acestora fiind preluate în deconturile pentru TVA și balanțele de verificare.

În raport de aceste considerente, s-a apreciat că jurnalele pentru cumpărări și cele pentru vânzări atașate raportului de expertiză contabilă nu pot constitui documente de analiză pe baza cărora să se stabilească valoarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă, respectiv colectată.

În această situație, prin rezoluția din data de 03 august 2007, s-a dispus întocmirea de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța a unui raport de constatare tehnico - științifică având următoarele obiective:

- stabilirea valorii prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului de către SC P.M. SRL Medgidia, prin înregistrarea în evidențele contabile ale societății a operațiunilor economice pe bază de documente care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative din punct de vedere formal și al conținutului;

- stabilirea capacității SC P.M. SRL Medgidia de a depozita și transporta cerealele pretins achiziționate de la furnizorii menționați în facturile fiscale, a împrejurării dacă operațiunile înscrise în aceste documente reflectă realitatea, precum și a faptului dacă, la sfârșitul anilor 2001, 2002, 2003 și 2004, cantitățile de mărfuri aflate în stoc au fost evidențiate în liste de inventar.

În cuprinsul raportului întocmit, se arată că, din conținutul documentelor supuse analizei, existente la dosarul cauzei, rezultă următoarele:

1. În perioada 01 iunie 2001 - 31 decembrie 2004, SC P.M. SRL Medgidia a efectuat achiziții de cereale (grâu, floarea soarelui, porumb, orz, soia, rapiță) și a înregistrat pe costuri contravaloarea serviciilor de transport și depozitare a cerealelor de la diverse entități care figurează înscrise la rubrica „Furnizor” din facturile fiscale de achiziție.

Pe parcursul urmăririi penale, s-a stabilit faptul că, în facturile fiscale de achiziție, la rubrica „Date privind expediția”, în legătură cu pretinsele persoane delegate, sunt înscrise serii și numere de acte de identitate inexistente, nealocate sau aparținând altor persoane decât cele care figurează menționate în document (de exemplu, actul de identitate seria x, indicat în cazul „delegatului” P.D., aparține în realitate numitului Ungureanu Mircea), aspecte ce reies din adresa din 28 iulie 2006 a Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanei (Anexa 2 la raport).

De asemenea, pe baza datelor obținute de organele de cercetare penală și organele de inspecție fiscală de la Oficiile Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalele Constanța, Tulcea, Călărași, Ialomița și București și de la societățile autorizate să distribuie documente cu regim special, precum și în urma verificării modului de înregistrare în contabilitatea societăților furnizoare a operațiunilor comerciale derulate cu SC P.M. SRL Medgidia, referitor la înmatricularea la Oficiul Registrului Comerțului a entităților înscrise la rubrica „Furnizor” de pe facturile fiscale de achiziție marfă/servicii și la comportamentul fiscal al acestora, comunicat de Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice și secțiile Gărzii Financiare, rezultă că aproximativ jumătate din numărul total al societăților furnizoare nu figurează înregistrate la O.R.C. (SC N.A.P. SRL, SC C.A. SRL, SC C.A. SRL, SC A.C.I. SRL, SC A.S. SRL, SC S.L.T. SRL, SC C.A. SRL, SC C.T. SRL, SC T.A. SRL, SC C. SRL, SC K.A. SRL, SC A.M. SRL, SC A.L. SRL, SC A.C.C. SRL, SC T.A.C. SRL, SC O.T.C. SRL, SC P.A. SRL, SC A. SRL, SC T.T. SRL, SC W.C. SRL și SC S.C.P. SRL), iar celelalte au fost dizolvate de drept, radiate sau se aflau la data efectuării inspecției fiscale în procedura falimentului sau, chiar dacă se aflau în funcțiune, nu au depus bilanțuri contabile pentru perioada 2002 - 2004 (SC A.R. SRL, SC A.C. SRL, SC B.B. SRL, SC E.A. SRL, SC E. SRL, SC M.L. SRL, SC M. SRL, SC M. SRL, SC O.P. SRL, SC N.P.I. SRL, SC P.C. SRL, SC R.M. SRL, SC S.A. SRL S.A., SC C.P. SRL, SC D. SRL, SC L.E. SRL, SC F.C.I. SRL, SC I.I. SRL, SC N.O. SRL, SC T.I. SRL).

Referitor la furnizorul SC A. SRL Tulcea, s-a stabilit că, în luna noiembrie 2001, acesta a emis către SC P.M. SRL Medgidia un număr de 5 (cinci) facturi fiscale, deși societatea nu a achiziționat documentele cu regim special cuprinse în plaja de numere 9151651 - 9151700 de la societățile autorizate în acest sens, fapt ce rezultă din fișa de magazie a formularelor cu regim special seria X. Valoarea celor patru facturi fiscale aflate în situația menționată a fost înscrisă în jurnalul pentru vânzări al SC A. SRL Tulcea ca provenind din operațiuni de export, scutite de plata TVA.

De asemenea, facturile fiscale seria X, emise în numele SC A. SRL Tulcea, societate neînmatriculată la O.R.C., aparțin în realitate SC C.I. SRL Tulcea, firmă ce nu a avut raporturi comerciale cu SC P.M. SRL Medgidia.

Aceeași situație se regăsește, de altfel, și în următoarele cazuri:

- facturile fiscale X, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data de 05 august 2002 de către SC S.R. SRL (CF - X) și au fost emise atât în numele SC E. SRL, cât și în numele SC A.C. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data de 05 aprilie 2002 de către SC S.R. SRL și au fost emise în numele SC N.P.I. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data 28 august 2002 de către SC A. SRL și au fost emise în numele SC P.C. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data 05 iulie 2000 de către SC T. SRL și au fost emise în numele SC A.C. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data 05 august 2002 de către SC S.R. SRL și au fost emise în numele SC A.C. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data 10 decembrie 2001 de către SC M.S. SRL și au fost emise în numele SC C.A.T. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data 18 septembrie 2003 de către SC E.I. SRL și au fost emise în numele SC C.A.T. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data 11 februarie 2003 de către SC F. SRL și au fost emise în numele SC S.A. SRL S.R.L.;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data 22 iunie 2004 de către SC E.A. SRL și au fost emise atât în numele SC M.L. SRL, cât și în numele SC E.A. SRL

SC E.A. SRL a făcut obiectul controlului fiscal efectuat de S.A.F. - Activitatea de Control Fiscal Constanța și Garda Financiară Constanța, control care s-a finalizat prin procesul-verbal din 23 ianuarie 2006, în cuprinsul căruia se menționează și faptul că această societate a emis facturi cu numerele cuprinse între x și y la o dată anterioară procurării acestora de la furnizorul autorizat să comercializeze documente cu regim special.

- facturile fiscale seria x, cu numerele cuprinse între X și Y, au fost procurate la data 05 noiembrie 1998 de către SC S. SRL și au fost emise în numele SC M. SRL

Plata contravalorii mărfurilor pretins achiziționate de la furnizorii menționați s-a realizat, în majoritatea cazurilor, în numerar, documentele ce au stat la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitatea SC P.M. SRL Medgidia fiind chitanțele fiscale întocmite cu acest prilej, fapt ce demonstrează că entitățile înscrise la rubrica „Furnizor” de pe facturile fiscale de achiziție nu aveau deschise conturi bancare.

Sumele destinate efectuării plăților proveneau din ridicările de numerar din conturile de disponibil ale SC P.M. SRL Medgidia, operațiuni care aveau înscrisă la rubrica „Scopul plății” mențiunea „Retragere numerar S.M. - achiziții cereale persoane fizice/achiziții materii prime”.

Sumele astfel ridicate în numerar au fost înregistrate ca atare în Registrul de casă și, în aceeași zi, au fost efectuate plăți pe bază de dispoziții de plată către persoana fizică S.M., scopul plății fiind „restituire creditare” sau „avans”.

Având în vedere aspectele expuse, în raportul de constatare tehnico - științifică se arată că, prin înregistrarea în evidența contabilă de facturi care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative, SC P.M. SRL Medgidia a diminuat obligațiile sale de plată față de bugetul de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată și impozit pe profit/impozit pe venitul întreprinderilor, astfel:

- Fiind înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată începând cu data de 01 iulie 2001, societatea și-a exercitat lunar dreptul de deducere, prin reținerea din suma reprezentând TVA aferentă bunurilor livrate a taxei aferente achizițiilor efectuate pe bază facturi fiscale care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative de înregistrare în evidența contabilă.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, SC P.M. SRL Medgidia avea obligația, conform art. 19 lit. a) din O.U.G. nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, art. 146 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., să justifice suma taxei prin documente întocmite, conform legii, de către contribuabili înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.

Concluzia formulată de către specialist cu privire la acest aspect este aceea că SC P.M. SRL a diminuat obligația de plată față de bugetul de stat cu suma de 3.670.240 RON, echivalentă a 1.180.267 euro (curs BNR - serii lunare sfârșit perioadă), prin exercitarea nelegală a dreptului de deducere.

- SC P.M. SRL Medgidia, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 70/1994, republicată, privind impozitul pe profit, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, art. 13 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., este obligată la plata impozitului pe profit pentru veniturile realizate din orice sursă, respectiv din activitatea principală declarată și desfășurată, „comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor și furajelor” - cod CAEN 5121, pentru perioadele 01 iunie 2001 - 31 august 2001 și, respectiv, 01 ianuarie 2002 - 31 ianuarie 2005, perioade pentru care societatea a organizat și prezentat evidența financiar - contabilă.

Astfel cum am arătat anterior, societatea a înregistrat în evidența contabilă cheltuieli cu marfă și servicii de transport cu marfa, pe bază de facturi fiscale emise de entități care fie nu sunt înregistrate sau sunt radiate din registrului comerțului, fie se aflau în procedura de lichidare și/sau dizolvare, nu sunt înregistrate la organul fiscal ca plătitoare de taxă pe valoarea adăugată.

De asemenea, documentele pretins emise de către societățile furnizoare nu au fost procurate de la agenți economici autorizați să distribuie formulare cu regim special, așa cum este prevăzut de art. 1 alin. (6) din H.G. nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora, sau nu au fost emise de societățile care le-au procurat de la furnizorii autorizați, astfel încât acestea nu pot face dovada realității efectuării operațiunii economice consemnate în cuprinsul lor și, potrivit prevederilor art. 6 din H.G. nr. 831/1997, asemenea operațiuni nu pot fi înregistrate în contabilitate, iar bunurile care fac obiectul tranzacțiilor respective sunt considerate fără documente legale de proveniență.

În consecință, prin înregistrarea în contabilitate de cheltuieli cu marfa și cheltuieli cu serviciile de transport marfă pe bază de documente care nu îndeplinesc, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, condițiile pentru a fi considerate documente justificative, SC P.M. SRL Medgidia a diminuat creanța fiscală reprezentând impozit pe profit cu suma de 4.380.513 RON, echivalentă a 1.421.543 euro (curs BNR - serii lunare sfârșit perioadă).

Întrucât SC P.M. SRL Medgidia nu înregistrează cheltuieli cu personalul sau cu colaboratori pe toată perioada supusă inspecției fiscale, respectiv 01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, administratorului, respectiv învinuitei S.M.

- Pentru activitatea desfășurată în perioada 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001, SC P.M. SRL Medgidia se încadra în prevederile art. 1 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 24/200 privind impunerea microîntreprinderilor, impozitarea efectuându-se prin aplicarea procentului de 1,5% asupra veniturilor.

Veniturile realizate de societate în perioada menționată au fost în sumă de 1.798.264 RON (17.982.638.381 ROL), iar impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat este de 26.974 RON (269.739.576 ROL), echivalent a 8.765 euro (curs BNR - serii lunare sfârșit perioada), impozit pe care societatea nu l-a înregistrat ca obligație de plată față de bugetul de stat conform art. 3 lit. a) din O.G. nr. 70/1997 privind controlul fiscal și nici nu a achitat această obligație.

2. Cu privire la capacitatea de depozitare, din evidența contabilă a SC P.M. SRL Medgidia rezultă că societatea nu deține și nu a deținut în proprietate active de natura imobilizărilor corporale - construcții sau spații de depozitare proprii.

Singurul document care atestă utilizarea de spații de depozitare este factura fiscală seria x din 06 iunie 2002 emisă de SC I.I. SRL Călărași, spațiu pentru care însă nu s-a făcut dovada existenței vreunui contract de închiriere din care să reiasă suprafața închiriată, datele de identificare a spațiului de depozitare, perioada de valabilitate a contractului, valoarea lunară a chiriei. Cheltuielile cu chiriile/redevențele care nu au la bază un contract în formă scrisă și pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizată, potrivit prevederilor art. 9 alin. (7) lit. s) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, sunt cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal la calculul profitului impozabil.

Cu privire la capacitatea de transport al cerealelor achiziționate, având în vedere faptul că majoritatea entităților furnizoare înscrise pe facturile de achiziție era din județele Călărași, Ialomița, Tulcea și din municipiul București, în raportul de constatare se arată că, din evidența contabilă (balanțe de verificare), reiese că SC P.M. SRL Medgidia nu deține și nu a deținut în proprietate active de natura imobilizărilor corporale - mijloace de transport.

Societatea a înregistrat în contabilitate cheltuieli cu servicii de transport numai în anii financiari 2001 și 2002, cu toate că, așa cum rezultă din documentele existente la dosarul cauzei (facturi fiscale, balanțe de verificare lunare), a desfășurat activitate economică și în anii financiari 2003 și 2004.

Cheltuielile cu transportul evidențiate în contabilitate au avut la bază documente (facturi fiscale) care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative de înregistrare în contabilitate, pentru considerentele expuse anterior.

În acest sens, se exemplifică următoarele situații:

- Facturile fiscale emise în numele SC T.T. SRL Tulcea, având seria x, nu au fost alocate de Imprimeria Națională spre distribuire județului Tulcea, iar, cu adresa din 20 iunie 2006, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea a comunicat faptul că nu este înregistrată nici o societate sub această denumire. De asemenea, pe facturile fiscale emise în numele acestei entități nu sunt completate datele de identificare ale societății, respectiv codul de identificare fiscală și numărul de ordine în Registrul Comerțului;

- Facturile fiscale seria X au fost emise pe numele SC C.A. SRL Constanța, iar societatea nu figurează ca fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, fapt ce reiese din adresa din 06 iunie 2006.

Datele de identificare înscrise pe facturile fiscale, respectiv codul fiscal nr. R xxxx, nu este alocat în evidențele organelor fiscale, fapt ce reiese din consultarea datelor de interes public de pe sit-ul Ministerului de Finanțe. Facturile fiscale seria X, cu marja de numere X - Y au fost procurate de SC E.I. SRL Constanța, prin delegat M.D., de la distribuitorul autorizat să comercializeze documente fiscale cu regim special (SC H.M. SRL Constanța, potrivit adresei din 08 iunie 2006 emise de D.G.F.P. Constanța;

- Facturile fiscale seria TL ACB au fost emise pe numele SC S.L.T. SRL Constanța, societate care nu figurează ca fiind înregistrată în evidențele Oficiului Registrului de pe lângă Tribunalul Constanța (adresa din 06 iunie 2006).

Pentru aceeași entitate, respectiv SC S.L.T. SRL Constanța, sunt înscrise pe facturile fiscale existente la dosarul cauzei atât codul de identificare fiscală X și număr de ordine în Registrul Comerțului X, cât și numărul de identificare fiscală X și numărul de ordine în Registrul Comerțului X, ambele coduri fiscale figurând ca fiind inexistente în baza de date a Ministerului de Finanțe. De asemenea, facturile fiscale au serii de numere pe numele județului Tulcea (TL).

- Facturile fiscale seria X au fost emise pe numele SC O.T. SRL Ialomița, societate care nu figurează ca fiind înregistrată în evidențele Oficiului Registrului de pe lângă Tribunalul Ialomița (adresa din 06 octombrie 2005). Datele de identificare înscrise pe facturile fiscale, respectiv codul fiscal nr. R xxxx, sunt alocate în evidențele organelor fiscale SC A.A.I. SRL București (adresa din 18 octombrie 2005 emisă de D.G.F.P. Ialomița).

- Facturile fiscale seria X cu marja de numere cuprinsă între X-Y au fost emise pe numele SC T.A. SRL Constanța, societate care nu figurează ca fiind înregistrată în evidențele Oficiului Registrului de pe lângă Tribunalul Constanța (adresa din 06 iunie 2006). Facturile fiscale utilizate de entitatea în cauză nu au fost procurate de la distribuitorii autorizați să comercializeze documente cu regim special pe raza județului Constanța, iar datele de identificare înscrise pe facturile fiscale, respectiv codul fiscal nr. R xxxx, nu sunt alocate în evidențele organelor fiscale, fapt ce reiese din consultarea datelor de interes public de pe sit-ul Ministerului de Finanțe.

- Facturile fiscale seria X cu marja de numere X - Y au fost procurate de SC I.I. SRL Călărași de la SC S.I. SRL, distribuitor autorizat să comercializeze documente cu regim special pe raza județului Călărași, însă facturile cu seria X, cu marja de numere X - Y, au fost procurate de SC O.C. SRL Călărași și emise în numele SC I.I. SRL Călărași.

- Facturile fiscale seria X cu numerele X - Y au fost emise în numele SC C.T. SRL Constanta, societate care nu figurează ca fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, astfel cum reiese din adresa din 06 iunie 2006. Datele de identificare înscrise pe facturile fiscale, respectiv codul fiscal nr. R xxxx, nu sunt alocate în evidențele organelor fiscale, fapt ce reiese din consultarea datelor de interes public de pe sit-ul Ministerului de Finanțe.

Pentru justificarea realității prestărilor de servicii, în speță servicii de transport, SC P.M. SRL Medgidia avea obligația de a încheia contracte de prestări de servicii cu entitățile înscrise la rubrica „Furnizor” de pe facturile fiscale, în lipsa unor atare convenții cheltuielile cu transportul înregistrate în evidența contabilă reprezentând cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil, conform prevederilor art. 4 alin. (6) lit. r) din O.G. nr. 70/1994, republicată, privind impozitul pe profit. De altfel, lipsa contractelor de prestări servicii privind transportul mărfurilor achiziționate de societate a fost sesizată și de către organele de inspecție fiscală, luându-se măsura verificării realității acestor operațiuni, verificări care au demonstrat că aceste operațiuni nu sunt reale.

Cu privire la legalitatea operațiunilor efectuate pe bază de facturi fiscale, în raportul de constatare tehnico - științifică se arată că, pentru mărfurile aprovizionate în perioada 01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005, SC P.M. SRL Medgidia nu a întocmit documente pentru recepția bunurilor (note de recepție și constatare diferențe), documente care potrivit prevederilor Ordin M.F.P. nr. 425/1998 servesc ca document justificativ de înregistrare în contabilitate. În fapt, cu încălcarea dispoziției legale menționate, înregistrările în evidența contabilă a SC P.M. SRL Medgidia s-au efectuat pe baza facturilor fiscale de aprovizionare.

Pentru considerentele expuse, concluzia formulată de către specialist este în sensul că operațiunile economice consemnate în documentele fiscale existente la dosarul cauzei în ceea ce privește SC P.M. SRL Medgidia nu reflectă realitatea.

Cu privire la inventarierea mărfurilor existente în stoc la sfârșitul anilor financiari 2001, 2002, 2003 și 2004, se arată că SC P.M. SRL Medgidia a prezentat organelor de inspecție fiscală Registrul - inventar, registru în care sunt preluate soldurile conturilor contabile din balanțele de verificare întocmite la sfârșitul anilor financiari 2001, 2002, 2003, 2004, fără a prezenta rezultatele inventarierii faptice a elementelor de activ și de pasiv. Mai mult, societatea nu a respectat prevederile pct. 4.66 din Ordin M.F.P. nr. .306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, pct. 33 din Ordin M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene cu privire la ținerea contabilității stocurilor, în sensul că a ținut contabilitatea numai valoric, fără a folosi inventarul permanent sau intermitent, fapt ce nu permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât și valoric.

De asemenea, SC P.M. SRL Medgidia nu a respectat prevederile art. 7 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, pct. 3 din Ordin M.F.P. nr. 2388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, pct. 3 din Ordin M.F.P. nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv, în sensul obligativității de a efectua inventarierea elementelor de activ și pasiv cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării, cu toate că, la sfârșitul anilor financiari 2003 și 2004, contul de marfă prezenta sold în valoare de 5.056 RON (50.563.665 ROL) și, respectiv, 68.534 RON (685.335.081 ROL), sold care s-a menținut și la data de 31 ianuarie 2005, dată de la care nu s-au mai prezentat organelor de inspecție fiscală documente financiar contabile. Mai mult decât atât, pentru stocul de marfă înregistrat la data de 31 ianuarie 2005 nu existe documente din care să reiasă locul depozitării sau vânzării mărfurilor până la data încheierii procesului verbal nr. 11602 din data de 29 noiembrie 2005.

În consecință, s-a stabilit că, prin operațiunile economice desfășurate în perioada iunie 2001 - 31 ianuarie 2005, SC P.M. SRL Medgidia a diminuat obligațiile de plată față de bugetul de stat cu suma totală de 8.077.727 RON, echivalent a 2.610.575 euro (curs BNR - serii lunare sfârșit perioadă), cu următoarea componență:

- taxă pe valoarea adăugată - 3.670.240 RON, echivalent a 1.180.267 euro;

- impozit pe profit - 4.380.513 RON, echivalent a 1.421.543 euro;

- impozit pe venitul microîntreprinderilor - 26.974 RON, echivalent a 8.765 euro;

Faptele inculpatei S.M. sunt susținute în actul de sesizare al instanței prin:

- adresa din 29 noiembrie 2005 a D.G.F.P. Constanța, SAF - Activitatea de Control Fiscal și procesul - verbal din aceeași dată, cu anexe;

- proces - verbal din 10 mai 2005 al Comisariatului Regional Constanța - Garda Financiară;

- raport de expertiză contabilă judiciară cu anexe;

- notă preliminară de constatare tehnico-științifică asupra raportului de expertiză contabilă, întocmită de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța;

- raport de constatare tehnico - științifică întocmit de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, cu anexe;

- documente de evidență contabilă ale SC P.M. SRL Medgidia, ridicate în original de la învinuita S.M.;

- adresa nr. 15673 din 11 noiembrie 2011 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală de constituire ca parte civilă;

- declarațiile învinuitei S.M..

Analizând cauza prin prisma materialului probatoriul administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească instanța va reține următoarele aspecte :

Audiată fiind în legătură cu comiterea faptelor reținute în sarcina sa, atât în ședința publică din data de 22 februarie 2012 cât și în timpul urmării penale inculpata S.M. nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și arată că își menține declarațiile date la parchet neavând nimic de adăugat în fața instanței.

Din perspectiva declarațiilor date la urmărire penală tribunalul reține că inculpata a susținut că relațiile comerciale atestate de facturile fiscale de achiziție a bunurilor și serviciilor, înregistrate în evidența contabilă a societății pe care o administra, reflectă realitatea, în mod concret mărfurile achiziționate de la societățile furnizoare fiind livrate direct de către acestea clienților SC P.M. SRL Medgidia și a negat împrejurarea că ar fi avut cunoștință despre caracterul nelegal al documentelor emise, precum și despre comportamentul fiscal al acestor entități.

Analizând conținutul materialului de urmărire penală, se constată că susținerile inculpatei sunt infirmate de probele administrate, din a căror interpretare coroborată rezultă cu certitudine caracterul fictiv al operațiunilor comerciale înregistrate în contabilitatea SC P.M. SRL Medgidia, precum și intenția administratorului acesteia de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale prin evidențierea de cheltuieli care nu au la bază operațiuni economice reale. În acest sens, avem în vedere următoarele argumente:

Trebuie sesizat că majoritatea covârșitoare a furnizorilor SC P.M. SRL Medgidia este reprezentată de societăți inexistente, dizolvate sau radiate, care nu aveau deschise conturi bancare, fapt cunoscut de către inculpată, care, astfel cum am arătat anterior, a efectuat plata contravalorii facturilor fiscale de achiziție aproape exclusiv în numerar, cu trei excepții, când au fost emise file CEC, refuzate însă ulterior la decontare de către banca trasă pentru motivul lipsei disponibilului bănesc din contul trăgătorului.

Sumele necesare efectuării plăților în numerar proveneau din retragerile efectuate de inculpată din conturile bancare ale SC P.M. SRL Medgidia cu justificarea „Retragere numerar S.M. - achiziții cereale persoane fizice/ achiziții materii prime”.

Inculpata nu solicita reprezentanților furnizorilor dovada calității de plătitor de TVA a acestor entități în cazul tranzacțiilor comerciale cu o taxă mai mare de 20 milioane lei, respectiv 50 milioane lei, condiție obligatorie pentru exercitarea dreptului de deducere, conform art. 25 lit. B - b) din O.U.G. nr. 17/2000, respectiv art. 29 lit. B - b) din Legea nr. 345/2002.

Trebuie reținut că au fost înregistrate în evidența contabilă a SC P.M. SRL Medgidia documente fiscale cu regim special procurate de la societățile autorizate să le comercializeze la o dată ulterioară emiterii acestora, fiind astfel evidentă împrejurarea că, în asemenea situații, facturile fiscale erau întocmite, cu știința învinuitei, în mod retroactiv.

În acest sens, se exemplifică facturile fiscale cu numerele X - Y, emise de SC M. SRL începând cu data de 01 septembrie 2002, deși documentele cu regim special au fost achiziționate de societate, prin delegat M.E., la data de 29 octombrie 2002 (Anexa 6 la raportul de constatare tehnico - științifică), precum și facturile cu numerele cuprinse în marja X - Y, emise de SC E.A. SRL începând cu data de 01 noiembrie 2003.

Mai mult unul dintre furnizorii SC P.M. SRL Medgidia, respectiv SC I.I. SRL Călărași, a înscris în facturile fiscale emise în cursul lunii iulie 2001 codul fiscal R xxxx, iar în cea emisă în cursul lunii septembrie 2002, respectiv seria X din 06 septembrie 2002, codul fiscal R xxxx.

Pretinsele persoane delegate, menționate în facturile fiscale de achiziție la rubrica „Date privind expediția”, în mod evident nu se puteau legitima cu actele de identitate înscrise în documentele de achiziție, acte având serii și numere inexistente, nealocate sau aparținând altor persoane decât cele indicate în factură.

SC P.M. SRL Medgidia a înregistrat în contabilitate cheltuieli cu servicii de transport numai în anii financiari 2001 și 2002, cu toate că, așa cum rezultă din documentele existente la dosarul cauzei (facturi fiscale, balanțe de verificare lunare), a desfășurat activitate economică și în anii financiari 2003 și 2004.

Din evidența contabilă a SC P.M. SRL Medgidia rezultă că societatea nu deține și nu a deținut în proprietate active de natura imobilizărilor corporale - construcții sau spații de depozitare proprii, iar singurul document care atestă utilizarea de spații de depozitare este factura fiscală seria x din 06 iunie 2002 emisă de SC I.I. SRL Călărași, spațiu pentru care însă nu s-a făcut dovada existenței vreunui contract de închiriere din care să reiasă suprafața închiriată, datele de identificare a spațiului de depozitare, perioada de valabilitate a contractului, valoarea lunară a chiriei.

În mod nelegal, societatea a ținut contabilitatea stocurilor numai valoric, fără a fi în măsură să prezinte organelor de inspecție fiscală rezultatele inventarierii faptice a elementelor de activ și pasiv, fapt ce nu permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric.

Cu toate acestea, deși inculpata S.M. a susținut că cerealele achiziționate de SC P.M. SRL Medgidia erau livrate în mod direct de către furnizori către clienții acesteia, la sfârșitul anilor financiari 2003 și 2004, contul de marfă din balanțele de verificare întocmite prezenta un sold scriptic în valoare de 50.563.665 Rol, respectiv de 685.335.081 ROL, pentru care nu există documente din care să reiasă locul depozitării sau vânzarea acestora până la data încheierii procesului-verbal de control fiscal din 29 noiembrie 2005.

S-a susținut de către apărare că în urma verificărilor efectuate la SC P.M. SRL de către doi inspectori de control fiscal, la acel moment șefa acestora fiind B.M., care în calitate de șef serviciu a vizat nota de constatare întocmită de cei doi inspectori, în baza căreia a fost începută urmărirea penală.

Ulterior, pentru că era necesar, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile cu obiective lămuritoare, a fost desemnat un expert de către D.N.A., inculpata nu a avut nevoie de expert parte, iar concluziile expertului desemnat de D.N.A. au fost în sensul că prejudiciul este zero. Ulterior, D.N.A. fiind nemulțumit de rezultatul expertizei, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico științifice de către specialistul din cadrul D.N.A. ulterior, s-a dispus o altă constatare tehnico științifică, a cărei concluzie a fost că inculpata se face vinovată.

Se susține că cel mai important aspect este faptul că această ultimă lucrare a fost efectuată de doamna B.M., care avea deja o opinie formată de la momentul la care avizare nota de constatare inițială, când a considerat că trebuie începută urmărirea penală, și chiar dacă nu efectuase ea controlul, avea deja o opinie formată.

Menționează că se invocă faptul că fapta a fost dovedită prin această constatare tehnico științifică efectuată de specialistul D.N.A. apreciază că în raport de disp. art. 112 C. proc. pen., nu se justifică urgența, atât timp cât toate actele societății fuseseră preluate de parchet.

Astfel se apreciază că constatarea tehnico științifică nu poate sta ca probă contra expertizei efectuate, având în vedere și faptul că în conformitate cu disp. art. 116 și urm. C. proc. pen., Parchetul ar fi avut posibilitatea să dispună completarea expertizei. Astfel, apreciază că nu au fost dovedite cele reținute de către Parchet, iar proba trebuie să fie utilă și pertinentă.

Din această perspectivă solicită instanței să observe că în cursul urmăririi penale a motivat nulitatea acestei note de constatare, însă nu s-a respectat această excepție pe considerentul că doamna Bostan nu era organ de urmărire penală și nu-i sunt aplicabile dispozițiile legale privind incompatibilitatea.

În această situație, apreciază că nu poate fi reținută această probă constând în constatarea tehnico științifică efectuată la urmărire penală, ori neexistând o probă care să o incrimineze pe inculpată, solicită achitarea acesteia în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., respectiv fapta nu există, menționând că o faptă neprobată nu există.

Din perspectiva celor invocate de apărare tribunalul va reține că la data de 29 noiembrie 2011, s-a procedat la prezentarea materialului de urmărire penală învinuitei, în prezența apărătorului ales al acesteia, care, cu acest prilej, a formulat o cerere scrisă, prin care a invocat nulitatea absolută a raportului de constatare tehnico - științifică, întocmit de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța.

Solicitarea astfel formulată a fost motivată prin aceea că specialistul sus-menționat „a întocmit actele de control inițiale și avea deja exprimată o opinie în cauză”, fapt care, după părerea apărătorului învinuitei, echivalează cu nerespectarea dreptului la apărare, cu atât mai mult cu cât inculpata nu a avut posibilitatea să formuleze obiecțiuni, iar raportul întocmit contrazice concluziile expertizei contabile efectuate de către expertul judiciar desemnat de organul de urmărire penală.

În consecință, pentru motivele invocate, s-a solicitat înlăturarea din ansamblul probator a raportului de constatare contestat, în legătură cu care s-a apreciat că este un mijloc de probă obținută în mod nelegal, conform art. 62 și urm. C. proc. pen.

Examinând cererea apărătorului ales al inculpatei S.M., se constată, în primul rând, faptul că susținerea privind întocmirea, de către specialistul din cadrul Serviciului Teritorial Constanța al D.N.A., numita B.M., a „actelor de control inițiale”, respectiv a procesului-verbal din 29 noiembrie 2005, este nefondată. Astfel, actul de control invocat a fost încheiat de către numitele D.C. - consilier superior și B.G. - inspector principal în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța - Activitatea de Control Fiscal. Ulterior, organele fiscale au emis decizie de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală pentru contribuabilul SC P.M. SRL Medgidia, care a fost avizată de numita B.M., în calitate de șef serviciu, și aprobată de către directorul executiv adjunct al D.G.F.P. Constanța.

Împrejurarea că o persoană s-a pronunțat anterior într-o cauză penală, exprimându-și, în mod direct și explicit, opinia în legătură cu modul de soluționare a acesteia, este prevăzută în disp. art. 47 C. proc. pen. exclusiv ca incompatibilitate a magistratului - judecător, nu și a celorlalți participanți la procesul penal, cu atât mai puțin a specialistului care efectuează o constatare tehnico - științifică.

În al doilea rând, referitor la celelalte aspecte invocate, se constată că inculpata a avut posibilitatea să formuleze obiecțiuni în legătură cu raportul de constatare cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, când a luat cunoștință de conținutul tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză, însă a precizat că nu înțelege să adreseze cereri noi sau să facă declarații suplimentare, care să impună organului de urmărire penală obligația examinării și completării cercetărilor, în caz de necesitate.

În ceea ce privește neconcordanța dintre concluziile exprimate în raportul de constatare, întocmit de specialistul din cadrul D.N.A., Serviciul Teritorial Constanța, și cele cuprinse în raportul de expertiză contabilă, întocmit de către expertul contabil judiciar, fapt care, în opinia apărătorului ales al învinuitei, ar impune înlăturarea din ansamblul probator a actului contestat, apreciem că o astfel de interpretare este lipsită de fundament juridic, întrucât contravine dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora : „Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului”.

Ca atare, împrejurarea că, în cauză, au fost administrate două mijloace de probă în urma cărora au fost formulate concluzii contradictorii nu determină, în mod aprioric, înlăturarea din ansamblul probator a celui de-al doilea act, ci ambele rapoarte contabile trebuie analizate și interpretate prin coroborare cu celelalte mijloace de probă existente la dosarul cauzei. În cuprinsul prezentului rechizitoriu, s-a procedat la o atare analizare și interpretare a celor două probe științifice, reieșind cu evidență caracterul lipsit de consistență și neargumentat din punct de vedere legal și probator al raportului întocmit de către expertul contabil judiciar.

În raport de acest considerent, de altfel, pe parcursul urmăririi penale, s-a impus necesitatea efectuării unei constatări tehnico - științifice contabile, specialistului din cadrul D.N.A. Constanța solicitându-i-se să formuleze răspunsuri concrete și să lămurească tocmai acele împrejurări neclarificate anterior de către expertul contabil.

Totodată, se impune precizarea că aspectele invocate în susținerea cererii formulate de către inculpata S.M., expuse mai sus, nu sunt de natură a atrage nulitatea absolută a mijlocului de probă contestat, neregăsindu-se printre cauzele expres și limitativ prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., dar nici nulitatea relativă a raportului de constatare tehnico - științifică, întrucât nu a fost încălcată nicio dispoziție legală cu prilejul administrării acestei probe științifice.

În drept:

Faptele inculpatei S.M., administrator al SC P.M. SRL Medgidia, constând în aceea că, în anii financiari 2001, 2002, 2003, 2004, în mod repetat, acționând în baza unei unice rezoluții infracționale, a procedat la înregistrarea, în actele contabile, de cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, precum și la înregistrarea de operațiuni fictive, în scopul de a nu plăti sau de a diminua impozitul și taxa, cu consecința prejudicierii bugetului general consolidat al statului cu suma de 8.077.727 RON (echivalentă a 2.610.575 euro), reprezentând impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor și T.V.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - D.N.A.- Serviciul Teritorial Constanța, inculpata S.M. și partea civila Statul Român prin A.N.A.F. prin D.G.F.P. Constanta.

Apelul declarat de procuror vizează netemeinicia sentinței în referire la pedeapsa aplicată, în condițiile reținerii greșite a dispozițiilor art. 74 lit. a) C. pen., și omisiunea de a se reține si aplicarea art. 13 C. pen., întrucât dispozițiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 241/2005, sunt mai grave decât dispozițiile art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, fiind majorate limitele minime si maxime ale pedepsei.

Inculpata S.M. a criticat in apelul declarat, greșita apreciere a probelor, apreciind soluția de condamnare ca fiind nelegală, nefiind întemeiată pe elemente de fapt care să conducă la adoptarea acestei hotărâri.

Apelantul parte civilă Statul Român prin A.N.A.F. prin D.G.F.P. Constanta, a criticat hotărârea sub aspectul modului de stabilire a despăgubirilor civile la care inculpatul a fost obligat.

Verificând sentința apelată, în condițiile art. 371 C. proc. pen., Curtea a considerat că apelurile sunt fondate, fiind însă întemeiate pe un alt motiv de desființare, decât cel invocat de apelanți, respectiv cauza de nelegalitate vizând încălcarea de către prima instanța a dispozițiilor privind competența materială de judecare a cauzei în prima instanță, motiv de apel invocat din oficiu in cadrul soluționării apelului și pus in discuția contradictorie a părților.

Curtea a apreciat că în cauză, sentința apelată este afectată de nulitate absolută in condițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., fiind încălcate normele vizând competența după materie a primei instanțe.

Astfel, s-a apreciat că, în cauză, competentă să judece în primă instanță, era Judecătoria Medgidia și nu Tribunalul Constanța, pentru următoarele argumente.

Potrivit art. 25 alin. (1) C. proc. pen., judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege in competența altor instanțe.

Caracterul de competență generală a judecătoriei, face ca excepțiile de la această normă să fie de strică interpretare.

Este adevărat că prin dispozițiile art. XVIII pct. 3 din Legea nr. 202/2010 s-a modificat competența materială a tribunalului, în sensul judecării în primă instanță și a infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 din legea nr. 241/2005.

Însă, se apreciază de către instanța de apel că această normă de competență este incidentă in cauză, doar dacă in mod cumulativ pentru faptele incriminate de Legea nr. 87/1994 sunt aplicabile ca lege penală mai favorabilă, dispozițiile art. 9 din legea nr. 241/2005.

În măsura în care dispozițiile din legea nouă sunt aplicabile în cauză cu privire la încadrarea juridică sau cu privire la alte instituiții și proceduri în aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., ele sunt aplicabile și cu privire la stabilirea competenței instanței de judecată, dispozițiile art. 9 din Legea nr. 241/2005 rămânând norme de drept substanțial supuse principiului retroactivității limitate și condiționate și neavând caracterul unor norme de competență care ar impune aplicarea imediată după intrarea în vigoare.

Norma de competență ce se aplică este cea prev. de art. 27 pct. 1 lit. e1) C. proc. pen., însă aplicarea ei de îndată în forma nouă este condiționată de aplicarea retroactivă a normei substanțiale referitoare la încadrarea juridică dată faptei, fiind împotriva principiilor juridice ca, norma substanțială cuprinsă în legea nouă., deși nu se aplică în mod retroactiv in ce privește răspunderea penală a inculpatului să se aplice totuși la stabilirea competenței primei instanțe de judecată.

În situațiile de incidență succesivă in timp a mai multor norme substanțiale penale ce prevăd ca infracțiune aceeași faptă, doar una dintre încadrările juridice apte să stabilească răspunderea penala a inculpatului, poate constitui temeiul de drept al condamnării inculpatului, urmând a se stabili încadrarea juridică dată faptei în raport de dispozițiile în materie ale codului penal.

Astfel, dispozițiile art. 10 C. pen., prevăd ca legea penala se aplica infracțiunilor săvârșite in timpul cit ea se află în vigoare, aceasta ultra activând in condițiile art. 13 C. pen., daca are caracter mai favorabil decât legea nouă intervenita după săvârșirea faptei si până la soluționarea definitiva a cauzei.

Efectul de ultra activitate specific al legii vechi in vigoare la momentul săvârșirii faptei, este mixt, respectiv vizează atât stabilirea procedurilor aplicabile in vederea judecării cauzei, inclusiv a normelor de procedura vizând competenta de judecata in prima instanța, cât și stabilirea răspunderii penale a inculpatului, practic conferind caracter unitar procesului penal sub aspectul încadrării juridice dată faptei ce face obiectul judecații.

Această concluzie impune ca înainte de desfășurarea cercetării judecătorești în etapa verificării competenței, să se stabilească de prima instanță, din oficiu, dacă are sau nu competența materială să judece cauza, această verificare fiind efectuată in raport de încadrarea data cauzei in actul de sesizare a instanței, care în speță se referă la dispozițiile art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13 C. pen. și art. 297 alin. (1) C. pen., ambele infracțiuni pentru care competența de judecata in primă instanța in condițiile art. 25 alin. (1) C. proc. pen. revin judecătoriei ca primă instanță de judecată.

Or, în prezenta cauza, prima instanță nu a efectuat aceasta verificare, încâlcind astfel principiul rolului activ și pe cale de consecință și dispozițiile privind competența materială, neregularități sancționate cu nulitatea absolută ce nu poate fi acoperită în nici un mod.

Pentru aceste motive, prin decizia penală nr. 121/ P din 27 septembrie 2012, Curtea de Apel Constanța a admis apelurile declarate în cauză, a desființat sentința penală nr. 179 din 18 aprilie 2012 a Tribunalului Constanța și a dispus rejudecarea de către instanța competentă - Judecătoria Medgidia.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul stabilirii competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

În drept a fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen. și pentru aspectele relatate pe larg cu ocazia dezbaterii recursului s-a solicitat casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la Curtea de Apel Constanța.

Recursul este întemeiat, decizia recurată fiind supusă casării în baza dispozițiilor art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.

Inculpata S. (fostă D.) M. a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 18/P/2006 din 2 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., reținându-se în fapt că inculpata, în calitate de administrator la SC P.M. SRL Medgidia, în anii 2001, 2002, 2003, 2004, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a procedat la înregistrarea, în actele contabile, de cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, precum și la înregistrarea de operațiuni fictive, în scopul de a nu plăti sau de a diminua impozitul și taxa, cu consecința prejudicierii bugetului general consolidat al statului cu suma de 8.077.727 RON (echivalentă a 2.610.575 euro), reprezentând impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor și TVA.

La data de 2 decembrie 2011, cu soluționarea acestei cauze a fost investit Tribunalul Constanța, care, reținând că inculpata a comis fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere în condițiile art. 861 C. pen.

În mod greșit, Curtea de Apel Constanța a apreciat că, în speță, competența de soluționare a cauzei aparține judecătoriei.

Prin Legea nr. 202/2010 s-a modificat art. 27 pct. 1 lit. e)1 C. proc. pen. în sensul că tribunalul este competent să judece în primă instanță infracțiunile de spălare a banilor și infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.

Prin dispozițiile art. 16 din Legea nr. 241/2005 a fost abrogată în mod expres Legea nr. 87/1994, însă această abrogare nu este identică unei dezincriminări întrucât faptele prevăzute de legea veche au fost menținute ca infracțiuni.

În acest sens, prin decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că „fapta de omisiune, în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile sau în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive constituie infracțiunea complexă de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005 (fost art. 11 lit. c)), fost art. 13 din Legea nr. 87/1994)”.

Dispozițiile art. 27 pct. 1 lit. e)1 C. proc. pen. astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010 au în vedere infracțiunile de evaziune fiscală comise sub imperiul legii în vigoare la acest moment (Legea nr. 241/2005) cât și pe cele comise sub imperiul legii vechi (Legea nr. 87/1994), faptele prevăzute în aceasta fiind menținute ca infracțiuni și în legea nouă, așa cum s-a arătat.

Normele procedurale referitoare la competența după materie sunt norme imperative prevăzute sub sancțiunea nulității absolute și sunt de imediată aplicare.

La momentul sesizării instanței de judecată cu soluționarea cauzei - 2 decembrie 2011 erau aplicabile normele de procedură astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, competența de soluționare a cauzei revenind așadar Tribunalului Constanța.

Prin dispozițiile art. XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 s-a stabilit o derogare de la principiul aplicării imediate a normelor de drept procesual penal, stabilindu-se că dispozițiile relative la competență, căi de atac, termene și motive ultraactivează după ieșirea lor din vigoare, fiind însă obligatoriu să existe o hotărâre dată în primă instanță, înainte de intrarea în vigoare a noii legi de procedură, în caz contrar, fiind incident principiul aplicării imediate a normei de drept procesual penal.

În speță, la data sesizării instanței de judecată erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 202/2010, astfel că normele de procedură referitoare la competența soluționării cauzei erau de imediată aplicare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Înalte Curte va admite recursul declarat de procuror, va casa în totalitate decizia penală recurată și va trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța împotriva deciziei penale nr. 121/ P din 27 septembrie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, privind pe intimata inculpată S.M. (fostă D.).

Casează decizia penală recurată și trimite cauza spre continuarea judecății la aceeași instanță - Curtea de Apel Constanța.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 12 iunie 2013.