Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1160/2013 AI generated

Human trafficking conviction affirmed: 10-year prison terms upheld for recruiting minors for sexual exploitation.

Case Number Decizia nr. 1160/2013
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed as unfounded the defendant's appeal, thereby affirming the appellate court's decision and the first-instance conviction, leaving the sentences in force: the principal defendant received a cumulative 10-year prison sentence plus a 2-year ancillary rights interdiction for continuous human trafficking (including minors), continuous minor trafficking, and forming/supporting a non-organized criminal group, with preventive detention maintained; two co-defendants' cumulative 3-year sentences with 5-year supervised suspension, plus civil damages and special confiscation of proceeds, were also upheld. The case involved the sexual exploitation of multiple victims (several minors aged 14–17) recruited through deception, violence, and coercion over 2006–2011, and the operation was coordinated by the main defendant with others providing transport, guarding, and supervision. The Court based its ruling on the sufficient, corroborated evidence of trafficking under Law No. 678/2001 (arts. 12, 13) and Law No. 39/2003 (art. 8), rejected the late request for the simplified procedure under art. 320¹ C. proc. pen., denied mitigating circumstances to the main defendant given his leading role, and held that circumstantial evidence and victims' consistent statements (despite some retractions) established guilt beyond reasonable doubt.

Legislator headnote

AI generated

art. 334 C. proc. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 35 alin. (3) C. pen, art. 66 C. pen, art. 71 C. pen; Human trafficking conviction affirmed: 10-year prison terms upheld for recruiting minors for sexual exploitation: The case involved the sexual exploitation of multiple victims (several minors aged 14–17) recruited through deception, violence, and coercion over 2006–2011, and the operation was coordinated by the main defendant with others providing transport, guarding, and supervision. The Court based its ruling on the sufficient, corroborated evidence of trafficking under Law No. 678/2001 (arts. 12, 13) and Law No. 39/2003 (art. 8), rejected the late request for the simplified procedure under art. 320¹ C. proc. pen., denied mitigating circumstances to the main defendant given his leading role, and held that circumstantial evidence and victims' consistent statements (despite some retractions) established guilt beyond reasonable doubt.

Keywords

AI generated
human trafficking criminal sentence sexual violence criminal confiscation suspension of prison sentence human rights

Cited Legislation

AI generated
art. 334 C. proc. pen
În temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., s-a admis cererea reprezentantului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justișie - D.I.I.C.O.T.
art. 41 alin. (2) C. pen
art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev.
art. 8 din Legea nr. 39/2003
de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.
art. 35 alin. (3) C. pen
b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite anterior, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev.
art. 66 C. pen
a) teza a ll-a, b), e) C. pen., calculată conform disp. art. 66 C. pen. Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. s-a interzis aceluiași inculpat exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
art. 71 C. pen
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.
art. 350 C. proc. pen
în baza art. 350 C. proc. pen., art 143, 148 Iit.
art. 88 C. pen
s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului U.V., în temeiul dispozițiilor art. 88 C.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Main ground for rejecting the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 205 din data de 22 mai 2012, pronunțată de Tribunalul lași, s-au hotărât următoarele:

În temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., s-a admis cererea reprezentantului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justișie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial lași, privind schimbarea încadrării juridice și, în consecință, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de trafic de minori pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, din infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001, rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

1. A fost condamnat inculpatul U.V., cunoscut cu antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul lași, la următoarele pedepse:

- 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b), e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; - 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b), e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; - 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit legii, un grup infracțional organizat, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite anterior, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) Iit. a teza a ll-a, b), e) C. pen., calculată conform disp. art. 66 C. pen.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. s-a interzis aceluiași inculpat exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 Iit. a teza a ll-a, b), e) C. pen.. în baza art. 350 C. proc. pen., art 143, 148 Iit. d), e), f) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului U.V., în temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen., din pedeapsa principală de executat de 10 ani închisoare, aplicată inculpatului U.V., s-a dedus durata reținerii din 07 decembrie 2009, precum și a reținerii și arestării preventive, de la 28 februarie 2011, la zi.

2. A fost condamnat inculpatul N.M.C., necunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 2 ani și 6 luni închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) Iit. a) teza a ll-a, b), e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în forma continuată prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) Iit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) Iit. c) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 76 alin. (1) Iit. b) C. pen., art. 80 C. pen.; - 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) Iit. a) teza a ll-a, b), e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) Iit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) Iit. c) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 76 alin. (1) Iit. a) C. pen., art. 80 C. pen.; - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit legii, un grup infracțional organizat, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu aplic. art. 74 alin. (1) Iit. c) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 76 alin. (1) Iit. c) C. pen., în baza art. 33 Iit. a), art. 34 Iit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite anterior, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară de 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) Iit. a) teza a ll-a, b), e) C. pen., calculată conform disp. art. 66 C. pen.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. s-a interzis aceluiași inculpat exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 Iit. a) teza a ll-a, b), e) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 861 alin. (1), (2) C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit in condițiile art. 862 C. pen., în cadrul căruia, potrivit prevederilor art. 863 alin. (1) și (2) C. pen., inculpatul are obligația de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași; să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și cu privire la întoarcere; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași informații de natură a permite să îi fie controlate mijloacele de existență. În baza dispozițiilor art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului că, potrivit art. 864 alin. (1) și (2) C. pen., în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere stabilite ori în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, se va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și executarea acesteia în întregime.în temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante principale, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

3. A fost condamnat inculpatul C.D., necunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 2 ani și 10 luni închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) Iit. a) teza a ll-a, b), e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) Iit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) Iit. c) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 76 alin. (1) Iit. b) C. pen., art. 80 C. pen.; - 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) Iit. a) teza a ll-a, b), e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 80 C. pen.; - 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit legii, un grup infracțional organizat, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite anterior, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară de 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a ll-a, b), e) C. pen., calculată conform disp. art. 66 C. pen. Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. s-a interzis aceluiași inculpat exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a ll-a, b), e) C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 861 alin. (1), (2) C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen., în cadrul căruia, potrivit prevederilor art. 863 alin. (1) și (2) C. pen., inculpatul are obligația de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași; să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și cu privire la întoarcere; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași și să justifice schimbarea locului de muncă.să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași informații de natură a permite să îi fie controlate mijloacele de existență.în baza dispozițiilor art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului că, potrivit art. 864 alin. (1) și (2) C. pen., în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere stabilite ori în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, se va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și executarea acesteia în întregime.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante principale, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului. În baza art. 14, art. 15 rap. la art. 346 alin. (1) teza I C. proc. pen. și art. 998-999 C. civ. a fost obligat inculpatul U.V. la plata: către partea civilă N.L. a sumei de 4.000 RON, către partea civilă C.N. a sumei de 5.000 RON și către partea civilă V.O.V. a sumei de 7.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral.

S-au respins, ca nefondate, restul pretențiilor civile, formulate în cadrul procesului penal de către părțile civile N.L., C.N. și V.O.V. În baza art. 14, art. 15 rap. la art. 346 alin. (1) teza I C. proc. pen. și art. 998-999 C. civ. a fost obligat inculpatul U.V. la plata către partea civilă B.A.M. a sumei de 8.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral.

În baza art. 14, art. 17 rap. la art. 346 alin. (1) teza I, art. 348 C. proc. pen. și art. 998-999 C. civ., a fost obligat inculpatul U.V. la plata către partea civilă S.A.M. a sumei de 8.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral.

S-a luat act ca părțile vătămate R.M.D., M.D., P.A.I., G.S.G., I.L.S., P.M.A. și P.M.C. au declarat expres că nu se constituie părți civile în cadrul procesului penal. În baza disp. art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 111 alin. (2) C. pen., s-a luat față de inculpatul U.V. măsura de siguranță a confiscării speciale prev. de art. 118 alin. (1) lit.

e) C. pen. și, în consecință, s-a dispus confiscarea sumei de 607.500 RON, dobândite în urma comiterii infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea acestuia (sumă rezultată după scăderea din total, a sumelor de bani care au servit la despăgubirea victimelor, cu titlu de daune morale). În temeiul dispozițiilor art. 118 alin. (1) lit.

b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul U.V. a următoarelor bunuri ridicate de organele de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. lași cu ocazia percheziției domiciliare din data de 03 februarie 2011, bunuri folosite, în orice mod, la săvârșirea infracțiunilor: cartela SIM seria X, cartela SIM seria Y, cartela SIM seria Z, cartela SIM seria W, cartela SIM seria Q, telefon N2, telefon N1, telefon S, cartela SIM seria T, cartela SIM seria R, cartela SIM seria U. În baza art. 353 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 163 alin. (1), alin. (2), alin. (5) teza a ll-a și alin. (6) lit.

b) C. proc. pen. rap. la art. 17 C. proc. pen. s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, a bunurilor mobile și imobile ale inculpatului U.V., în vederea reparării pagubelor produse prin infracțiuni (plata către victime a sumelor de bani acordate cu titlu de despăgubiri civile, daune morale) și respectiv în vederea executării confiscării speciale dispuse anterior, până la concurența valorii totale a acestor sume. În baza art. 353 alin. (1) C. proc. pen., dispozițiile privind luarea masurilor asigurătorii, din paragraful anterior al prezentei sentințe penale, sunt executorii.

S-a lispus luarea inscripției ipotecare asupra bunurilor imobile sechestrate, sens în care s-a dispus a se face adresă la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară lași. În baza art. 191 alin. (1), alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați fiecare dintre inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în ambele faze ale procesului penal, după cum urmează: inculpatul U.V., la plata sumei de 4.400 RON, inculpatul N.M.C., la plata sumei de 2.200 RON, iar inculpatul C.D., la plata sumei de 2.200 RON, sume în cuantumul cărora este inclus și onorariul apărătorului din oficiu pentru părțile vătămate a căror asistentă juridică obligatorie a fost asigurată în cauză (2.200 RON - inculpatul U.V., 1.100 RON - inculpatul N.M.C.

și 1.100 RON - inculpatul C.D.).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: în iarna anului 2006, aflându-se la un internet-cafe din mun. lași, în zona bd. S., inculpatul U.V. a cunoscut-o pe victima N.L., care a devenit concubina inculpatului și, după aproximativ un an de zile, inculpatul U.V. a determinat-o să practice prostituția. În ceea ce privește contextul în care a victima a ajuns să practice prostituția, s-a precizat că întrucât avea o stare materială precară, a consimțit la propunerea inculpatului și a început să practice prostituția, având în jur de 3 clienți pe zi cu care întreținea relații sexuale normale, câștigând 400-500 RON pe zi, banii fiind încasați în totalitate de inculpatul U.V.

Racolarea clienților era realizată de către inculpatul U.V. de la barurile de pe lângă piața N. din mun. lași, iar sumele de bani erau negociate și stabilite de acesta în funcție de client, de regulă câte 100-150 RON pentru o oră de relații sexuale și 100-150 euro pentru o noapte de relații sexuale. Relațiile sexuale erau întreținute de partea vătămată cu clienții la domiciliile acestora, unde era transportată de inculpatul U.V. cu taxiul, partea vătămată N.L. practicând prostituția în folosul inculpatului U.V. timp de două săptămâni, timp în care a fost bătută de acesta în repetate rânduri, în momentul în care victima se opunea actelor de exploatare sexuală, inculpatul U.V. agresând-o și încuind-o în garsoniera unde locuiau împreună, în zona N. din mun. lași.

Victima C.N. a fost racolată de numitul J.C. prin intermediul concubinei sale, numita A.A., în luna ianuarie-februarie 2007 când partea vătămată avea vârsta de 15 ani. În concret, numita A.A. a venit la locuința părții vătămate din com. Comarna împreună cu partea vătămată R.M.D., prietenă a numitei C.N. Acestea i-au propus părții vătămate să le însoțească la o plimbare prin lași, ca urmare partea vătămată Ie-a însoțit pe cele două și a venit împreună cu acestea în lași. Ulterior, partea vătămată a fost condusă de numita A.A.

și R.M.D. la locuința inculpatului U.V. sub pretextul că urmează să facă o vizită unei rude a numitei R.M.D., însă aici, partea vătămată s-a întâlnit cu numitul J.C. și cu inculpatul U.V. Cel dintâi i-a propus să rămână în lași și să practice prostituția urmând ca banii obținuți să fie împărțiți între ei doi, angajându-se să îi asigure părții vătămate cazare în lași, precum și hrană și îmbrăcăminte. Întrucât minora provenea dintr-o familie formată din mama și încă doi frați minori, fiind întreținută din pensia mamei de 280 RON și având o experiență redusă de viață, a acceptat propunerea numitului J.C., rămânând să locuiască cu inculpatul U.V., fiind găzduită de acesta din urmă, iar numitul J.C.

îi făcea rost de clienți și o transporta în locurile unde întreținea relațiile sexuale cu clienții. La intervale regulate de timp, două sau trei zile numitul J.C. îi aplica părții vătămate anumite „corecții” în sensul că o bătea cu pumnii și picioarele în zona spatelui și picioarelor, reproșându-i că nu-și dă silința să-i mulțumească pe clienți și ca urmare îi diminuează câștigurile bănești, cerându-i totodată să câștige mai mulți bani din prostituție pentru a-și recupera banii cu care a cumpărat-o.

În aceste împrejurări, inculpatul U.V. și-a arogat rolul de a o găzdui și de a o păzi pe C.N. să nu fugă; astfel, dacă rămânea singură în imobil, victima C.N. nu putea să plece deoarece inculpatul U.V. încuia ușa de la intrare, iar ferestrele erau prevăzute cu gratii, în casă nefiind nici un post telefonic, doar inculpatul U.V. având un telefon mobil pe care și-l lua cu el. Nici clienților cu care a întreținut raporturi sexuale nu Ie-a cerut ajutorul deoarece a bănuit că aceștia sunt de partea lui J.C., atâta timp cât îi plăteau acestuia bani pentru a întreține raporturi sexuale cu ea și nu o vor ajuta.

Părții vătămate C.N. îi era frică că prin intermediul clienților numitul J.C. să afle de intenția acesteia de a fugi, aceeași temere având-o și în raporturile cu partea vătămată R.M.D., pe care victima C.N. o percepea ca fiind favorita numitului J.C., cel care crease între cele două păți vătămate o stare de neîncredere pentru a le putea exploata mai ușor. Numitul J.C. și inculpatul U.V. erau cei care îi aduceau de mâncare (mezeluri și pâine), iar uneori, dimineața, îi dădeau câte un pachet de margarină, în locuința inculpatului U.V. negăsindu-se alte alimente care să poată fi gătite.

Totodată, în fiecare zi partea vătămată C.N. primea de la numitul J.C. sau inculpatul U.V. un pachet de țigări pe care trebuia să îl împartă cu R.M.D. Victima C.N. nu a primit nici un ban de la clienții cu care întreținea raporturi sexuale, fiindu-i interzis acest lucru în mod expres de către numitul J.C.

La sfârșitul lunii aprilie-începutul lunii mai 2007, într-o după amiază, victima Ie-a întâlnit în casa inculpatului U.V. pe numitele G.A. și G.M. care au fost aduse de numitul J.C., iar la cca. două zile după ce au venit și acestea, victima C.N. s-a hotărât să-l amenințe pe numitul J.C. că dacă nu o lasă să plece acasă, va prinde totuși un moment când va dormi și-i va lua telefonul, va suna la poliție și îl ca denunța. Față de aceste vorbe, numitul J.C. nu a fost foarte impresionat, dar a lăsat-o să plece acasă după ce victima C.N. i-a promis că nu va povesti nimănui despre cele întâmplate, în final numitul J.C. neopunându-se la dorința acesteia de a pleca deoarece a adus alte două părți vătămate care urmau să fie exploatate și care arătând, din punct de vedere fizic mult mai bine decât partea vătămată urmau sa câștige mai mulți bani.

Victima R.M.D. a fost racolată inițial de numitul A.R. la începutul anului 2007 în lunile ianuarie-februarie, când minora avea 17 ani, acesta propunându-i să meargă la un club de noapte în Satu Mare, unde urma să danseze la bară și să câștige bani, urmând ca banii să-i împartă împreună, tot acesta câștigându-i încrederea părții vătămate căreia i-a dat asigurări că a mai dus la barul din Satu Mare mai multe fete, că le merge bine, că acestea câștigă bani mulți și nu sunt probleme cu patronul, deoarece îl cunoaște foarte bine.

Deși, inițial, partea vătămată R.M.D. a refuzat, neavând încredere în cele promise, după aproximativ o săptămână, aflându-se acasă în satul Comarna, a venit la ea numita A.A., concubina numitului J.C. și i-a propus să o însoțească în mun. lași la prietenul ei, să o ajute să-și transporte de la acesta lucrurile personale. Partea vătămată R.M.D. a acceptat și s-a deplasat împreună cu J.A. în mun. lași, în zona pieței N., unde a intrat într-un cămin de garsoniere, acolo cunoscându-l pe numitul J.C., care, împreună cu numita J.A., i-au comunicat că în realitate au adus-o acolo pentru a rămâne în continuare să practice prostituția în folosul lor și nu mai poate pleca din casă.

Întrucât victima nu a fost de acord și a început să plângă, numitul J.C. a bătut-o pumnii și picioarele, după care i-a spus că nu va pleca de acolo și va face bani pentru el, practicând prostituția cu clienți pe care urma să îi aducă acesta. Ca urmare a actelor de violență la care a fost supusă și a stării de teamă create de numitul J.C., victima R.M.D. a început să întrețină relații sexuale cu diverși clienți aduși de numitul J.C. care îi racola prin intermediul anunțurilor publicitare de la rubrica „Matrimoniale” a cotidianului E.I.

În concret, victima R.M.D. nu avea voie să vorbească la telefon cu clienții care apelau numărul de telefon din anunțul din ziar, la telefon vorbind celelalte fete care stăteau în aceeași locuință și practicau prostituția în folosul numitului J.C. Victima R.M.D. a întreținut relații sexuale cu clienții atât în garsoniera respectivă, cât și în diferite camere de hotel cum ar fi hotelurile G. și I., la domiciliile unora dintre clienți, fiind transportată la hoteluri sau la domiciliile unor clienți cu autoturismul sub supravegherea numitului J.C.

După întreținea relațiilor sexuale cu clienții, aceștia îi plăteau victimei sume de bani cuprinse între 100-150 RON, bani pe care era obligată să-i remită numitului J.C. care o aștepta cu mașina și o aducea înapoi la garsonieră. Dacă clienții solicitau să meargă la un hotel, se întâlneau cu partea vătămată, care era urmărită din urmă, cu mașina, de către numitul J.C. După o perioadă de 4-5 luni, numitul J.C. a mutat-o pe victimă la o casă în mun. lași sub autoritatea inculpatului U.V. Inculpatul și numitul J.C. i-au comunicat părții vătămate că va trebui să rămână acolo să continue să întrețină relații sexuale cu clienții în folosul inculpatului U.V.

În continuare, aceasta a fost obligată de inculpatul U.V. să practice prostituția și a întreținut relații sexuale cu diverși clienți timp de aproximativ 6 luni de zile, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 100-150 RON, banii fiind luați în totalitate de inculpatul U.V. care îi împărțea cu numitul J.C. Inculpatul U.V. a bătut-o de mai multe ori deoarece i-a spus că vrea să plece acasă, iar după ce într-o zi a reușit să fugă, la locuința ei au venit într-o noapte numiții A.A. și J.C., cel din urmă spunând-i bunicii victimei că este de la Poliție și i-a arătat o legitimație; acesta i-a reproșat fuga de la inculpatul U.V., a bătut-o, după care a vrut să o urce forțat în mașină să o aducă înapoi, însă nu a reușit urmare a opoziției victimei și a fratelui acesteia, care i-a amenințat că va chema Poliția.

Victima M.D. I-a cunoscut pe inculpatul U.V. la sfârșitul lunii mai 2009-începutul lunii iunie 2009, când avea vârsta de 16 ani, inculpatul U.V. propunându-i să practice prostituția în folosul lui, cu clienți pe care îi va aduce el, urmând ca banii câștigați să-i impartă împreună în cote egale, încercând să o determine să accepte, promițându-i câștiguri mari de bani, însă victima a refuzat propunerea. După aproximativ o săptămână, în momentul în care a ieșit de la școală, victima a fost așteptată de inculpatul U.V., acesta fiind cu o mașină de culoare albă condusă de un bărbat neidentificat, inculpatul cerându-i părții vătămate M.D. să urce în mașină pentru a sta de vorbă.

Astfel, după ce partea vătămată s-a urcat în mașină, inculpatul U.V. a dus-o în zona S. din lași, la blocul unde se afla și numitul A.R.; aici, inculpatul U.V. i-a propus să întrețină raporturi sexuale cu el, însă victima a refuzat și i-a spus să o ducă înapoi la școală pentru că mai avea ore, inculpatul U.V. rămânând în acel apartament cu numitul A.R. și trimițând-o înapoi cu mașina la școală. Inculpatul U.V. nu renunțat la ideea racolării victimei, și, în ziua de 21 mai 2009, a acostat-o pe aceasta pentru a treia oară și a transportat-o contrar voinței acesteia, cu un taxi, la un bloc situat lângă căminele de nefamiliști din zona pieței N. Victima a fost urcată de inculpatul U.V.

într-un apartament unde i-a cerut să întrețină raporturi sexuale cu un bărbat care i-a spus pe un ton foarte amenințător că nu-l interesează, deoarece el i-a plătit inculpatului U.V. ca să întrețină raporturi sexuale. În acest context, de teamă, victima a întreținut raporturi sexuale primind pentru aceasta suma de 50 RON și fiind lăsată apoi să părăsească locuința; la scara blocului a fost așteptată de inculpatul U.V. care i-a luat suma 20 RON, a întrebat-o apoi dacă bărbatul respectiv i-a dat și bani de taxi, iar la răspunsul negativ al victimei, acesta i-a restituit banii luați.

Cu aceeași ocazie, inculpatul U.V. i-a reținut numărul de telefon și i-a spus că dacă va mai avea o „carte” mai mare, o va contacta telefonic pentru a o chema, amenințând-o că dacă nu va răspunde la telefon, o va răpi și sechestra pentru a practica prostituția în folosul lui. A doua zi, victima și-a schimbat cartela telefonică. După aproximativ două săptămâni, când era în parc, partea vătămată a fost luată cu forța de către numitul A.R. și transportată la locuința sa din zona B., unde părinții lui au stat de vorbă cu ea, interesându-se cine este și cu ce se ocupă.

În aceeași zi, numitul A.R. a dus-o la apartamentul său situat în mun lași, obligând-o să completeze un anunț publicitar pentru rubrica „Matrimoniale”, prin care o „blondă, tânără, frumoasă, 19 ani, oferea senzații tari pentru domnii generoși” care trebuiau să sune la nr. de telefon X. Această cartelă de telefon cu nr. X numitul A.R. o primise de la inculpatul U.V. cu câteva zile înainte. De precizat că anunțul respectiv a fost dat pe numele „M.E.”. Numitul A.R. a instruit-o pe partea vătămată cum să vorbească la telefon cu clienții, tarifele practicate pentru diversele tipuri de relații sexuale, păzind-o în apartament, unde victima a rămas sechestrată timp de 3 zile, perioadă în care a fost obligată să întrețină raporturi sexuale cu mai mulți clienți, câștigând aproximativ 2.500 RON, bani pe care i-a luat pe toți, numitul A.R. care a împărțit banii câștigați de victimă, cu inculpatul U.V.

După cele trei zile, victima i-a spus numitului A.R. că vrea să meargă acasă ca să-și schimbe hainele după care se va întoarce la el, iar acesta a fost de acord, precizându-i că dacă nu se întoarce va veni peste ea în casă și o va bate și pe ea și pe mama sa. În realitate însă, victima M.D. a plecat acasă și nu a mai revenit, fapt pentru care numitul A.R. a sunat-o zilnic și a amenințat-o cu moartea, în aceeași perioadă victima fiind contactată telefonic și de inculpatul U.V. care i-a cerut să vină să se întâlnească cu el pentru a-i asigura protecție în caz că o vor căuta numitul A.R .Temându-se de frații A.

și având credința că inculpatul U.V. îi va asigura protecție, victima M.D. a acceptat propunerea acestuia din urmă și s-a întâlnit cu acesta, inculpatul U.V. cerându-și scuze pentru ceea ce i se întâmplase anterior și promițându-i că din acel moment îi va asigura protecție și nu are de ce să se mai teamă de nimeni. Cu toate acestea, victima a refuzat însă propunerea inculpatului U.V. de a practica prostituția în folosul acestuia.Victima S.A.M. a fost abordată de către inculpatul U.V. într-un internet-cafe, în luna septembrie 2009, când avea vârsta de 15 ani, minora fiind la acea dată internată la Centrul de protecție a minorilor și plasament din lași.

În acel moment, inculpatul era însoțit de victima P.A. și de o altă tânără poreclită „B.” respectiv martora M.E.D. După ce a fost servită cu cafea și pizza sub pretextul unei discuții cu inculpatul U.V., victima a fost condusă la locuința acestuia din urmă. De la cele două fete, victima a aflat cu privire la faptul că acestea câștigau bani mulți prin practicarea prostituției sub „grija” inculpatului U.V., victima rămânând în apartament peste noapte împreună cu P.A.I. și M.E.D., a doua zi dimineață în locuință sosind și inculpatul U.V., care i-a interzis să părăsească apartamentul și i-a cerut să practice prostituția în folosul său.

Clienții erau aduși de inculpatul U.V., care îi cerea victimei să întrețină raporturi sexuale cu clientul respectiv, îi comunica felul raporturilor sexuale pe care trebuia să le aibă și timpul pe care trebuia să îl petreacă cu clienții aduși. Numitele P.A.I. și M.E.D. întrețineau raporturi sexuale cu clienții ce le contactau în urma anunțurilor din ziarul „E.I.”. Victima era supravegheată de P.A. și M.E.D., urmare a solicitării exprese a inculpatului U.V. și a stării de teamă pe care acestea le aveau față de inculpat.

În aceste condiții, victima a practicat prostituția timp de două săptămâni cu aproximativ 70 de clienți care au fost aduși de inculpatul U.V., reușind însă să scape de sub influența acestuia, câștigându-i încrederea ca urmare a supunerii totale față de inculpat și a declarării că s-a obișnuit cu stilul de viață impus de el. Odată câștigată încrederea inculpatului U.V., care i-a permis să părăsească neînsoțită locuința după aproximativ două săptămâni, victima a fugit la domiciliul tatălui său de unde a fost reinternată de organele de poliție în instituția de protecție a minorilor.

Victima P.A.I. a fost determinată de inculpatul U.V. să practice prostituția în folosul său, la sfârșitul lunii octombrie 2009, respectiv la vârsta de 14 ani. Acesta a exercitat acte de presiune psihică asupra minorei, a percheziționat-o și i-a luat actul de identitate. Racolarea clienților era realizată prin intermediul anunțurilor date la rubrica matrimoniale; astfel, clienții o contactau la postul telefonic indicat în aceste anunțuri, post telefonic la care răspundea martora M.E.D. Tarifele practicate de victima P.A.I. și impuse de inculpat erau de 80 RON raportul sexual și 140 RON o oră de relații sexuale, banii fiind încasați de la clienți și predați inculpatului U.V.

În majoritatea cazurilor, raporturile sexuale erau întreținute în locuința inculpatului U.V., dar au existat cazuri în care victima P.A.I. a întreținut raporturile sexuale și în alte locații indicate de clienți sau de inculpatul U.V. când acesta găsea clienții. Partea vătămată a fost exploatată de inculpat până la data de 22 decembrie 2009, când a reușit să scape de sub autoritatea inculpatului U.V. De precizat că, din luna mai-iunie 2010, inculpatul U.V. a desfășurat acte de exploatare sexuală a mai multor părți vătămate împreună cu numitul P.S. și cu inculpații C.D.

și N.M.C. Grupul a fost constituit sub autoritatea inculpatului U.V. și exploata părțile vătămate prin închirierea de apartamente din centrul orașului, locații în care victimele întrețineau raporturile sexuale cu clienții care erau racolați prin intermediul anunțurilor date în ziar la rubrica matrimoniale, prin mesaje sms, la numerele de telefon publicate în presă răspundzând numai persoanele exploatate care trebuiau să întrețină raporturi sexuale cu cât mai mulți clienți pe zi, clienții fiind îndrumați telefonic să vină la apartamentele închiriate.

Membrii grupului au folosit în mod special imobilul din str. P.R. pentru „viața domestică”, locuință de unde victimele erau transportate cu mașina condusă de inculpatul N.M.C. la imobilele închiriate, în așteptarea clienților. Numitul P.S. și inculpatul C.D. aveau rolul de a asigura atât protecție victimelor, cât și supravegherea acestora. Inculpatul U.V. era cel care gestiona această afacerea fiind cunoscut sub pseudonimul de „Tată”; acesta încerca să fie cât mai puțin vizibil în raporturile cu clienții victimelor, cu administratorii imobilelor închiriate și cu victimele însele.

Menajul grupului era asigurat de martora M.M. Foloasele activității infracționale erau încasate în exclusivitate de inculpatul U.V. și gestionate în mod exclusiv de către acesta. Astfel, victima V.O.V., care provine dintr-o familie monoparentală, părinții fiind despărțiți în fapt, iar mama plecată în Italia, în luna ianuarie 2010, s-a împrietenit cu numita P.D., sora numitului P.S., pe care I-a cunoscut prin intermediul surorii sale. Numitul P.S. s-a hotărât să o exploateze sexual pe minora de 16 ani împreună cu inculpatul U.V.

și a indus-o în eroare pe minoră simulând o relație de iubire cu aceasta, în cadrul acestei relații încercând să o determine pe minoră să se mute cu el într-un apartament închiriat de el în lași, loc în care a și condus-o pe minoră, unde după aproximativ 2 zile, timp în care a locuit cu numitul P.S., victima l-a cunoscut pe inculpatul U.V. Acesta a fost cel care i-a cerut victimei, în prezenta numitului P.S. să îi ajute în exploatarea mai multor fete care practicau prostituția în favoarea lor, rolul minorei urmând a fi acela de a duce acestor fete mâncare, prezervative, haine și alte bunuri de care aveau nevoie în exercitarea activităților de natură sexuale, precum și de a încasa de la acestea banii obținuți din prostituție și de a-i remite inculpatului U.V.

Deși minora nu a acceptat oferta, a rămas să locuiască împotriva voinței sale cu numitul P.S. care o lipsea pe minora de mijloace de comunicare cu exteriorul (telefon mobil), precum și de posibilitatea de a părăsi locuința, actele victimei fiindu-i luate de către inculpatul U.V., numitul P.S. îndeplinind rolul de servant al inculpatului U.V. și mimând faptul că nu i se putea opune acestuia. În aceste împrejurări, percepând situația în care se afla ca fiind fără ieșire, victima V.O.V. a acceptat să îi ajute pe inculpatul U.V.

și pe numitul P.S. în sensul menționat de ei, realizând activitățile de legătură a acestora cu persoanele pe care le exploatau, în acest context cunoscându-l și pe inculpatul N.M.C. care conducea autoturismul ce o transporta pe victimă la locațiile în care se aflau persoanele exploatate de inculpatul U.V., deplasări în care victima era întotdeauna însoțită de inculpatul U.V. și de numitul P.S. Întrucât avea legătură directă cu minorele exploatate de inculpatul U.V., ajutat de numitul P.S. și de inculpatul N.M.C., victima V.O.V.

Ie-a cunoscut pe victimele I.L.S., S.S.G., care practicau prostituția într-un apartament situat într-un imobil din mun. lași.

În desfășurarea acestor activități, inculpatul U.V. îi comunica victimei V.O.V. ce sumă de bani trebuia să îi aducă de la fetele pe care le exploata, a instruit-o pe acesta să folosească un limbaj codificat deoarece se temea că îi sunt ascultate telefoanele de organele judiciare. De precizat că inculpatul U.V. nu avea încredere în fetele pe care le exploata, dar i-a atras atenția că un eventual denunț la organele judiciare din partea numitei V.O.V. nu va fi susținut prin declarațiile părților vătămate exploatate deoarece acestea era „bine instruite”. În luna mai 2010 inculpatul U.V. și numitul P.S. le-au mutat pe numitele M.D., I.L.S., P.D.S. într-un apartament plasat într-un bloc din cartierul T., victima V.O.V. fiind mutată și ea în acest apartament, iar inculpatul U.V. a determinat-o prin acte de violență, agresând-o fizic, să practice prostituția în folosul său și a lui P.S.N. Acesta este momentul în care victima a început și ea să practice prostituția, clienții fiind racolați prin intermediul anunțurilor de la rubrica matrimoniale din ziarul E.I., anunțuri trimise prin mesaje sms.

Inculpatul U.V. a stabilit tarifele de 100 RON pentru un raport sexual și 200 RON pentru 1 oră de raporturi sexuale. Victimele foloseau cartele telefonice prepay furnizate de către inculpatul U.V. și numitul P.S., cartele de la care nu puteau forma apeluri telefonice, fiind folosite în mod exclusiv doar pentru a primi apelurile de la clienți. Atunci când părăsea apartamentul, victima V.O.V., cât și celelalte persoane exploatate erau însoțite în permanență de către numitul P.S. Victima V.O.V. a fost exploatată sexual aproximativ două luni, banii realizați fiind însușiți în totalitate de inculpatul U.V. S-a precizat că dacă clienții solicitau întreținerea de relații sexuale în alte locuri decât apartamentul din cartierul T., victima sau celelalte victime erau transportate de inculpatul N.M.C. cu mașina, în prezența inculpatului U.V. sau sub supravegherea numitului P.S. Victima V.O.V. a fost agresată fizic de mai multe ori de către inculpatul U.V., de fiecare dată când își manifesta refuzul de a continua să se prostitueze. Totodată, victima a fost bătută de inculpatul U.V. și, ca urmare a faptului că a încercat să ascundă din banii încasați, același inculpat creând între persoanele pe care le exploata o stare de suspiciune și de neîncredere, acestea bănuindu-se reciproc de nesinceritate și de faptul că îi comunicau inculpatului U.V. tot ceea ce spuneau, făceau sau intenționau să facă celelalte victime. Victima obținuse doar acordul să vorbească cu mama sa la telefon, dar aceasta, numai în prezența inculpatului U.V. sau a numitului P.S., această legătură cu familia fiindu-i permisă deoarece în urma acestor discuții victima mai primea de la mama sa diverse sume de bani.

Victima V.O.V. a plecat la data de 20 iunie 2010 în localitatea Fălciu, jud. Vaslui, pentru a se vedea cu mama sa ce revenise în țară, inculpatul U.V. permițându-i să plece deoarece numitul P.S. garantase pentru revenirea sa. Cu toate acestea, victima V.O.V. nu a mai revenit în lași sub autoritatea inculpatului și a numitului P.S. în ciuda faptului că inculpatul U.V. a contactat-o telefonic pe partea vătămată și a amenințat-o de mai multe ori cu acte de violență. De precizat că, începând cu luna iunie 2010, în grupul inculpatului U.V. au intrat și inculpatul C.D. și numita M.M., poreclită „mother” - „mama”, care a acceptat rolul acordat de inculpatul U.V. de a asigura menajul grupului și a persoanelor exploatate obținând pe această cale locuință și alimente pentru sine, fiica și nepotul său, fiind astfel folosită de inculpatul U.V. ca interfață a grupului în relațiile cu persoanele străine. Grupul constituit sub autoritatea inculpatului U.V. exploata părțile vătămate prin închirierea de apartamente din centrul orașului, locații unde aveau loc raporturile sexuale cu clienții care, ca și anterior, erau racolați prin intermediul anunțurilor date în ziarul E.I la rubrica „Matrimoniale - El pentru Ea”, prin mesaje sms. Și de această dată, la numerele de telefon publicate în presă răspundeau numai persoanele exploatate care trebuiau să întrețină raporturi sexuale cu mai mulți clienți pe zi, care erau îndrumați telefonic să vină la apartamentele închiriate.

Aceștia, înainte de a ajunge la apartamentul unde urmau să negocieze prețul și să întrețină raporturile sexuale, erau identificați și verificați vizual de către inculpatul C.D. sau unele dintre părțile vătămate pentru a se asigura că nu sunt polițiști.

Membrii grupului au folosit imobilul din str. P.R. pentru viața domestică, de aici părțile vătămate fiind transportate cu mașina condusă de inculpatul N.M.C. la imobilele închiriate, în așteptarea clienților. Numitul P.S. și inculpatul C.D. asigurau atât protecția victimelor, cât și supravegherea acestora. Foloasele activității infracționale erau centralizate și încasate în exclusivitate de inculpatul U.V. care gestiona în mod exclusiv banii rezultați din activitatea infracțională, astfel că cheltuielile erau făcute doar cu aprobarea sa chiar dacă era vorba de cumpărarea de alimente sau alte cheltuieli gospodărești. Grupul și-a desfășurat activitatea până la începutul lunii noiembrie 2010 moment la care s-a dezmembrat pe fondul apariției de disensiuni între inculpatul U.V., inculpatul C.D. și numitul P.S., precum și a evacuării din imobilul din str. P.R. În perioada menționată au fost exploatate de către grupul infracțional următoarele victime:

Victima G.S.G., a intrat sub influența și autoritatea inculpatului U.V. la vârsta de 16 ani, dobândind porecla „M.”, poreclă pe care i-a ales-o inculpatul U.V. Aceasta a abandonat cursurile școlare în anul 2008, iar în vara anului 2008 l-a cunoscut pe inculpatul U.V. prin intermediul prietenei sale, partea vătămată P.M., zisă „D.”. În privința sa, inculpatul U.V. a sesizat că partea vătămată G.S.G. reprezenta o potențială persoană de care se poate folosi, provenind dintr-o familie modestă, fără venituri, abandonase școala, nu era sub o supraveghere strictă din partea familiei, astfel că i-a propus să practice prostituția pentru a câștiga bani promițându-i că veniturile urmau să fie împărțite în mod egal.

La acea dată, G.S.G. nu își începuse viața sexuală și nu a acceptat propunerea însă inculpatul U.V. a păstrat legătura cu aceasta și periodic revenea cu propunerea sa. Astfel, inculpatul U.V. s-a întâlnit cu partea vătămată G.S.G. de mai multe ori și a încercat să-i câștige încrederea oferindu-i diverse sume de bani sau bunuri, victima acceptând să se prostitueze sub supravegherea și protecția inculpatului U.V. începând cu luna ianuarie a anului 2009, practicând raporturi sexuale cu diverși clienți, într-un apartament folosit de inculpatul U.V.

și situat în cartierul F., clienții fiind racolați prin intermediul anunțurilor cu tentă sexuală din presă, iar uneori erau aduși în mod direct de inculpatul U.V., tarifele, stabilite de inculpat, fiind de 80 RON un raport sexual și 150 RON o oră de relații sexuale. După aproximativ o lună și două săptămâni, inculpatul U.V. a închiriat un apartament unde partea vătămată a fost transferată, acest imobil fiind folosit exclusiv pentru întreținerea de raporturi sexuale cu clienții până în luna martie 2009, când partea vătămată G.S.G. a revenit la domiciliu părinților renunțând la prostituție.

Banii câștigați din prostituție de către partea vătămată G.S.G. au fost însușiți în totalitate de inculpatul U.V., în cele aproximativ trei luni de zile de la începutul anului 2009 inculpatul U.V. câștigând aproximativ 30.000 RON din exploatarea părții vătămate, aceasta primind bani doar pentru a-și putea cumpăra strictul necesar reprezentat de produse de igienă personală.împrejurarea că părinții părții vătămate G.S.G. au reclamat la poliție dispariția acesteia l-a determinat pe inculpatul U.V. să manifeste prudență față de libertatea de mișcare a victimei, în luna martie 2009 partea vătămată întorcându-se la domiciliu, iar tatăl acesteia anunțând acest lucru la secția de poliție.

Această situație nu a durat însă prea mult, întrucât, din luna mai 2009 partea vătămată G.S.G. a revenit la inculpatul U.V. urmare a insistențelor acestuia și a amenințărilor că îi va informa familia cu privire la practicarea prostituției, acesta manifestându-și regretul față de imposibilitatea de a împărți câștigul cu partea vătămată în perioada anterioră promițându-i că acest lucru nu se va mai repeta, ceea ce a convins-o pe victima G.S.G., care, din luna mai 2009 a reluat activitatea de prostituție sub protecția directa a inculpatului U.V., locuind însă acasă împreună cu familia și întreținând relațiile sexuale cu clienții în apartamentul din cartierul F., pus la dispoziție de inculpatul U.V.

De precizat că în acest apartament se afla și partea vătămată I.L.S., cunoscută sub pseudonimul „S.”, care practica și ea prostituția în folosul inculpatului U.V., cel care le aducea cartelele telefonice pe care le foloseau atât pentru a trimite anunțurile cu privire la serviciile sexuale oferite în presă, prin SMS, cât și pentru a răspunde clienților.

În vara lui 2009 victima G.S.G. a renunțat să mai practice prostituția și a rămas la domiciliul părinților, nu a mai practicat prostituția până în iunie 2010, timp în care inculpatul U.V. a încercat prin orice mijloace să o determine să revină la el, lucru pe care l-a și reușit după ce a amenințat-o cu bătaia, cât și cu posibilitatea ca părinții săi să afle că practică prostituția. Astfel, din luna iulie 2010, deoarece avea nevoie de bani, victima G.S.G. s-a întors la inculpatul U.V. și a continuat să se prostitueze sub autoritatea acestuia. La acel moment, inculpatul U.V. locuia cu chirie în imobilul din mun. lași, str. P.R., împreună cu partea vătămată B.A.M., martora M.E.D., partea vătămată M.D., partea vătămată P.M., partea vătămată I.S.L. Împreună cu inculpatul U.V., la momentul revenirii părții vătămate G.S.G., erau implicați în exploatarea părților vătămate inculpații C.D. și N.M.C. și numita M.M., toți aceștia locuind în imobilul închiriat de inculpatul U.V. Activitățile de prostituție se practicau în alte apartamente care erau închiriate tot de inculpatul U.V. în mun. lași, în zone centrale ale orașului.

În concret, numita M.M. se ocupa de fete în sensul că asigura menajul: le spăla hainele, le făcea mâncare, curățenie în imobilul pe care îl foloseau, inculpatul C.D. îl însoțea în permanență pe inculpatul U.V. și asigura protecția părțior vătămate la apartamentele unde întrețineau relațiile sexuale, le aducea de mâncare și țigări în perioada în care rămâneau mai mult timp în aceste apartamente iar inculpatul N.M.C. era conducător auto, era denumit „Sclavul” și asigura transportul victimelor la apartamentele închiriate cât și al inculpatului U.V. oriunde acesta avea nevoie să se deplaseze. întrucât locuia efectiv la adresa de domiciliu, victima G.S.G. mergea în fiecare dimineața în jurul orei 09:00 la imobilul din str. P.R. și, după ce mânca, era transportată cu celelalte victime, de către inculpatul N.M.C. la apartamentele unde așteptau și întrețineau relațiile sexuale cu clienți, victima rămânând acolo până în jurul orei 22:00 când același inculpat N.M.C. o transporta acasă.

Victima G.S.G. întreținea relații sexuale cu câte 5-6 clienți pe zi, banii astfel câștigați predându-i în mod direct sau prin intermediul inculpatului N.M.C., inculpatului U.V. care ținea socoteala părților vătămate în privința sumelor pe care fiecare le câștiga. Victima a practicat prostituția în apartamentele din Piața U. atât cele situate în blocurile nr. 2, 3 sau 5, în apartamentul de pe b-dul S.M. din apropierea restaurantului Pizza „M.M.”, într-un apartament din zona C., cât și într-un apartament de pe str. C.N. Exploatarea victimei G.S.G. de către inculpatul U.V. și membrii grupării constituite de acesta a durat până în luna noiembrie 2010, având în medie 5-6 clienți în fiecare zi, în urma prestațiilor sexuale, partea vătămată câștigând aproximativ 700 RON pe zi, respectiv 14.000 RON pe lună, în 5 luni de zile partea vătămată prestând servicii sexuale în valoare de circa 70.000 RON, bani pe care i-a luat în totalitate inculpatul U.V.

Abia din luna noiembrie 2010 victima a renunțat să mai practice prostituția, însă inculpatul U.V. a continuat să îi ceară să revină la el. Victima G.S.G. a avut intenția de a-l denunța pe inculpatul U.V. organelor de poliție însă i-au fost frică deoarece acesta se lăuda că avea cunoștințe în rândurile polițiștilor și în mediul juridic, cunoștințe care l-ar fi putut ajuta în eventualitatea unui denunț. De precizat că după o prima perioadă de exploatare sexuală, expusă în cele ce preced, victima M.D. a reintrat în sfera de dominare a inculpatului U.V. în luna mai 2010, revenind sub autoritatea acestuia prin intermediul numitului P.S. care i-a propus să practice prostituția și a condus-o la inculpatul U.V. care a exploatat-o împreună cu ceilalți membri ai grupului, prin practicarea prostituției în apartamentele închiriate de inculpatul U.V. Victima M.D., deși mai fusese sub autoritatea inculpatului U.V., a fost tentată de promisiunile mincinoase ale acestuia că, spre deosebire de perioadele anterioare, vor împărți câștigurile în mod egal, consimțind la propunerile inculpatului U.V.

În perioada în care a fost exploatată in folosul inculpatului U.V. cu ajutorul inculpaților N.M.C. și C.D. și al numitului P.S., victima a câștigat aproximativ 100.000 RON (în perioada mai 2010-noiembrie 2010), bani pe care i-a încasat în totalitate U.V. și din care părții vătămate nu i-a revenit nimic. Pentru a obține aceste sume de bani, victima M.D. întreținea relații sexuale cu câte 5-6 clienți pe zi după tarifele stabilite de inculpatul U.V. În ceea ce privește raporturile existente între ea, celelalte părți vătămate exploatate și inculpatul U.V. a rezultat că practicarea prostituției era organizată de acesta din urmă care, de altfel, era și beneficiarul tuturor veniturilor realizate în această modalitate.

Autoritatea inculpatul U.V. se realiza prin intermediul numitului P.S., cât și a inculpatului C.D., care le însoțea permanent pe victime pentru a se asigura că acestea nu fugeau, țineau evidența clienților și încasărilor, „filtrau” clienții și le dădeau acceptul dacă să îi primească sau nu după ce îi examinau pe aceștia de la distanță și se asigurau că nu sunt polițiști. Pentru reușita activității infracționale, inculpatul U.V. obișnuia să schimbe în mod fercvent apartamentele în care se practicau relațiile sexuale cu clienții racolați prin intermediul anunțurilor din ziare, precum și posturile (cartelele) telefonice la care răspundeau părțile vătămate clienților, aceste manevre făcând parte din măsurile de prevedere luate de inculpat pentru a nu fi descoperit de poliție.

Totodată, în cuprinsul acelorași măsuri de precauție părțile vătămate nu aveau voie să ofere clienților detalii cu privire la identitățile lor și a persoanelor care le supravegheau, să inițieze altfel de relații personale cu aceștia, fiind instruite să folosească poreclele pe care le stabilea inculpatul U.V. Chiria celor 9 apartamente folosite de inculpatul U.V. în scop infracțional era achitată tot din banii câștigați de persoanele pe care le exploata. În acest scop victimele erau obligate să întrețină relații sexuale cu clienții și în perioadele în care se aflau la menstruație sub pretextul că era nevoie de bani pentru plata chiriilor.

Mai mult, victima M.D. a arătat că în toamna anului 2010 atât ea cât și victima I.L.S. au rămas însărcinate și ca urmare au fost nevoite să facă întreruperi de sarcină, iar inculpatul U.V. Ie-a reproșat acest aspect și ca urmare Ie-a cerut să întrețină relații sexuale cu cât mai mulți clienți pentru a-și recupera sumele de bani plătite pentru realizarea avorturilor. În aceste împrejurări numitul P.S. a fost bătut de către inculpatul C.D. și exclus din grup de către inculpatul U.V., fiind bănuit că Ie-a lăsat însărcinate pe cele două părți vătămate.Victima I.L.S. a fost racolată, prin intermediul numitului P.S., de către inculpatul U.V., la vârsta de 16 ani, în luna martie 2010, pe fondul conflictului dintre aceasta și părinții săi, inculpatul promițându-i că o va ajuta „să trăiască” și îi va închiria un apartament în lași unde să practice prostituția urmând să înjumătățească veniturile.

În acest sens, victima a fost cazată în zona S. la locuința folosită de inculpatul U.V., la care aveau cheie numai acesta și numitul P.S., pentru a se gândi timp de o săptămână, inculpatul speculând relațiile familiale deteriorate pe care le avea partea vătămată I.L.S. cu familia, precum și lipsa mijloacelor de subzistență oferindu-i acesteia ca unică alternativă practicarea prostituției.

Timp de o săptămână, aceasta a practicat prostituția veniturile fiind în medie de 1.100 RON pe zi (peste 30.000 RON în total, încasate în întregime de inculpatul U.V.). Ulterior, victima a fost „închiriată” de către inculpatul U.V. altor persoane pentru o perioadă de o lună de zile după care a revenit sub stăpânirea și în folosul exclusiv al aceluiași inculpat, în acest context, victima cunoscând încă două minore, pe partea vătămată V.O.V. în vârstă de 15 ani, precum și pe partea vătămată M.D. Victima I.L.S. a fost exploatată sexual și a obținut, în medie, venituri de 2.000 RON pe zi, bani ce au fost însușiți în exclusivitate de inculpatul U.V. care a și amenințat-o pe victimă cu acte de violență sau că îi va înștiința părinții despre ceea ce face dacă continuă să solicite bani din sumele pe care le obținea prin prostituție.

Începând din luna iulie 2010, victima a continuat să fie exploatată prin practicarea de relații sexuale in apartamentele închiriate de inculpatul U.V. de la martorul M.M., fiind exploatată de către inculpatul U.V. timp de aproximativ 10 luni, dar a încetat să mai practice prostituția în folosul inculpatului U.V., fugind de la acesta cu inculpatul N.M.C., în luna februarie 2011. Victima B.A.M. a fost racolată în luna iunie 2010, la vârsta de 17 ani, de către inculpatul U.V., acesta făcându-i complimente și promisiuni mincinoase cu privire la obținerea unor câștiguri importante de bani prin practicarea prostituției în forma organizata de către el.

Victima a acceptat propunerea inculpatului și motivat de faptul că dorea să-și acopere datoria de 150 RON la o firmă de cosmetice pe care a acceptat să o plătească inculpatul U.V. În schimbul acestor bani victima a intrat în posesia inculpatului („ ... că nu mai am încotro și urmează sa fiu fata lui ... ”). După patru zile inculpatul U.V. și-a revendicat „dreptul de proprietate” asupra părții vătămate și în contu! datoriei, după ce a dus-o împreună cu numitul P.S. într-un apartament de pe bd. S.M., i-a distrus telefonul și cartela telefonică forțând-o și ordonându-i practicarea prostituției până la recuperarea datoriei, fiind dusă să întrețină raporturi sexuale cu niște cetățeni turci, dar urmare a refuzului a fost bătută de inculpatul U.V. pentru pierderea financiară suferită.

Victimei l-a fost vopsit părul blond la solicitarea inculpatului U.V. deoarece figura ca dispărută în evidențele politiei. Același inculpat și-a dobândit autoritatea asupra minorei oferindu-i iluzia posibilității de a fugi la părinți, înscenând în acest sens că nu este supravegheată și în momentul în care partea vătămată a încercat să-și valorifice aceasta șansă, inculpatul U.V. a bătut-o și obligat-o să continue să se prostitueze în folosul său. Exploatarea victimei s-a realizat în condiții similare sclaviei, fiind supravegheată în permanență de inculpatul U.V. care și-a manifestat interesul deosebit față de această parte vătămată deoarece era minoră și își exercita mereu autoritatea atât printr-o supraveghere deosebită, cât și prin aplicarea de pedepse corporale.

Inculpatul U.V. a bătut-o pe partea vătămată și motivat de faptul că aceasta a purtat discuții telefonice cu privire !a modul în care a fost racolată, inculpatul fiind în permanență suspicios că este supravegheat de poliție și sunt interceptate posturile telefonice. În privința libertății de mișcare, părții vătămate B.A.M. i-a fost anihilată orice încercare de fugă de sub autoritatea inculpatului fiindu-i indusă o stare de resemnare și abandonare într-o situație degradantă și lipsită de perspectivă.

Victima a fost exploatată de inculpatul U.V. în perioada iunie 2010-noiembrie 2010, acesta câștigând din exploatarea părții vătămate aproximativ 135.000 RON.

Aceeași victimă, în luna septembrie 2010, a fost alungată de inculpatul U.V. sub pretextul că reprezintă un risc pentru el și grupul său de a fi prinși de poliție, fiind amenințată de către inculpat cu moartea în condițiile în care ar fi colaborat cu organele de poliție. La câteva zile după acest moment inculpatul U.V. s-a răzgândit și a intenționat să o transporte pe B.A.M. în Austria trimițându-l pe inculpatul C.D. să o convingă să dea curs acestui demers. În aceste condiții, inculpații U.V. și C.D. au determinat-o pe victimă să plece în Austria, partea vătămată a plecat cu aceștia de la locuința sa însă a fost dusă la imobilul din lași, str.

P.R., unde a fost obligată să continue să se prostitueze în folosul membrilor grupului coordonat de inculpatul U.V. Victima P.M.A. a ajuns să practice prostituția în contextul relațiilor deteriorate cu părinții și a actelor de violentă exercitate de tatăl său când se afla sub influența băuturilor alcoolice, prin intermediul părții vătămate P.M. și sub iluzia obținerii a jumătate din veniturile astfel câștigate. Inculpatul U.V. a instruit-o cu privire la tarife și i-a înmânat o cartelă telefonică pentru a răspunde la apelurile clienților, i-a comunicat că tarifele ce urma să le practice erau de 80 RON pentru un raport sexual și de 150 RON pentru o oră de raporturi sexuale, i-a interzis să meargă pentru prostituție cu clienții în alte locuri și i-a atras atenția să nu divulge nici unuia dintre clienți că este minoră.

Inițial, victima a locuit în imobilul din zona C. câteva zile, ulterior inculpatul U.V. a mutat-o pe partea vătămată și pe B.M. în unul dintre apartamentele închiriate în zona Piața U., în aceste împrejurări victima l-a cunoscut pe inculpatul C.D. acesta vizitând în mod frecvent apartamentul în care aștepta clienții. De regulă, inculpatul C.D. stătea la intrarea în bloc și supraveghea clienții care veneau la părțile vătămate. După mutarea în apartamentul din Piața U., inculpatul U.V. a dus-o pe partea vătămată la imobilul închiriat în str.

P.R., locație în care partea vătămată a cunoscut-o pe numita M.M. care i-a fost prezentată ca fiind „mother” și era cea care se ocupa de menajul întregului grup de victime și inculpați. În luna octombrie 2010 inculpatul U.V. a mutat-o pe victima P.M.A. împreună cu victima B.A.M. într-un a!t apartament închiriat de la martorul M.M., apartament situat în lași, str. C.N., loc în care, ocazional, inculpatul U.V. Ie-a adus în același apartament să întrețină raporturi sexuale și pe părțile vătămate I.L.S., B.A.M., P.M.C.

și M.D. De la începutul lunii septembrie 2010 până la jumătatea lunii ianuarie 2011 partea vătămată P.M.A. a obținut aproximativ 800 RON pe zi prin prostituție (având în jur de 10 clienți pe zi), sume de bani ce i-au fost luate în totalitate de inculpatul U.V. sub motivația ca are „grijă de bani”, acesta obținând din exploatarea părții vătămate suma de 108.000 RON.

La momentul percheziției domiciliare din data de 03 februarie 2011 victima a fost găsită în apartamentul din str. C.N. împreună cu numita A.A.G. Victima P.M.C. a locuit până la vârsta de 17 ani cu bunica sa care a îngrijit-o, părinții săi fiind despărțiți. În urmă cu aproximativ 7 ani de zile mama sa a plecat în Spania, iar ea a fost luată în plasament familial de bunica sa, în clasa a VII-a a abandonat școala deoarece a rămas repetentă. Când avea vârsta de 17 ani, în anul 2009, victima l-a cunoscut pe inculpatul U.V. la o sală de internet, acesta propunându-i să practice prostituția în folosul lui, inculpatul U.V. cunoscând situația familială, cât și financiară a părții vătămate.

Ca urmare a insistențelor inculpatului și a modului în care a reușit să-i câștige încrederea, partea vătămată a fost de acord cu propunerea inculpatului U.V., prostituându-se în mod sporadic, întâlnirile cu clienții având loc în apartamentul folosit de inculpatul U.V., iar clienții îi erau aduși direct de către acesta. Întrucât nu a primit foarte mulți bani în urma acestor activități de la inculpatul U.V., victima nu desfășura această activitate în mod constant. În luna august 2010, victima a revenit în țară din Spania unde a fost în vizită la mama sa și s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul U.V. care a insistat să reia practicarea prostituției promițându-i că vor împărți câștigurile, nu înainte de a-i atrage atenția totodată părții vătămate că îi este datoare deoarece cu ceva timp în urmă, a apărat-o în fața unor bărbați care vroiau să o exploateze sexual pentru ei.

În acest context, inculpatul U.V. a reluat promisiunile că dacă va accepta să se prostitueze sub protecția lui va „face parte”, fiind deosebit de insistent, nepierzând nici o ocazie de a invoca părții vătămate presupusa datorie morală față de el, dându-i totodată iluzia posibilității unor câștiguri mari de bani. Toate acestea, în contextul în care inculpatul U.V. i-a explicat victimei că își schimbase modul de lucru, că are mult mai mulți bani decât în perioada anterioară când victima se prostituase în folosul său, că deține apartamente în centrul orașului, apartamente luxoase, că fetele care lucrează pentru el sunt îmbrăcate elegant și că se câștigau mult mai mulți bani.

Acesta este și contextul în care victima a acceptat propunerea inculpatului și ca urmare a fost dusă de acesta în imobilul din mun. lași, str. P.R., unde victima Ie-a cunoscut pe unele dintre părțile vătămate care erau exploatate de membrii grupului, respectiv: B.A.M., G.S.G., I.S.L., M.D. Tot aici victima i-a văzut și pe numita M.M. și pe inculpații C.D. și N.M.C., cât și pe martora M.E.D. Toate aceste părți vătămate practicau prostituția în mai multe apartamente din lași cum ar fi apartamentele din str. Piața U., nr. 5, Piața U., nr. 3, Piața U., nr. 6, b-dul S.M., nr. 3, str.

C.N., nr. 37, și o garsonieră din str. C., imobile care erau administrate în regim hotelier și închiriate de către inculpatul U.V. care achita câte 200 RON/zi martorului M.M. prin intermediul martorilor D.O.D. și D.D. În ceea ce privește modul de repartizare a victimelor pe aceste imobile, trebuie precizat că, în medie, inculpatul U.V. le ținea pe victime grupate câte 2-3 fete într-un apartament, iar uneori închiria și câte 2 apartamente simultan, dar schimba locațiile în care stăteau victimele exploatate sexual, le muta frecvent dintr-un apartament în altul, efectuând aceste activități întrucât era suspicios că poliția le-ar putea descoperi pe victime sau locatarii blocurilor unde erau închiriate apartamentele puteau reclama actele de prostituție la poliție.

Racolarea clienților era efectuată prin intermediul anunțurilor de oferire a serviciilor sexuale din presa locală, cartelele telefonice de la care se dădeau anunțurile și pe care le foloseau pentru a răspunde clienților fiind cumpărate de inculpatul U.V. care Ie-a spus că trebuie să practice tarifele de 80 RON sexul normal și 150 RON ora, clienții fiind îndrumați telefonic unde să vină până în preajma blocului unde era apartamentul după care erau sfătuiți să revină cu un telefon pentru a primi detalii cu privire la numărul apartamentului și locul unde este situat.

Potrivit indicațiilor primite de la U.V. în aceste împrejurări trebuia să îl privească pe client și să se asigure că nu este de la poliție, iar apoi să îi spună la ce apartament le găsește. Partea vătămată nu a locuit în permanență în casa de pe str. P.R., obișnuia după câteva zile să meargă acasă, apoi revenea fiind dusă împreună cu celelalte fete la unul din apartamentele închiriate de inculpatul U.V., la aceste adrese fiind de regulă dusă cu taxiul de către inculpatul N.M.C., iar uneori era însoțită de inculpatul C.D. care venea și le aducea mâncare.

Partea vătămată a rămas însărcinată, iar la data de 04 noiembrie 2010 și a făcut o întrerupere de sarcină, banii necesari i-a câștigat din practicarea prostituției în noaptea de 3/4 noiembrie fiind obligată în acest sens de inculpatul U.V. și amenințată că în caz contrar nu dispunea de bani. Deoarece era minoră, a folosit la spital certificatul de naștere a părții vătămate B.A.M. și a plătit suma de 400 RON. Deși se simțea rău inculpatul U.V. a obligat-o să întrețină relații sexuale cu niște clienți pe care i-a adus el, amenințând-o că în caz contrar nu va avea bani pentru avort și chiar a lovit-o cu palma peste față.

După ce a făcut întreruperea de sarcină nu a mai practicat prostituția deoarece timp de 2 luni de zile a avut hemoragie, însă, inculpatul U.V. a insistat ca și în această perioadă partea vătămată P.M. să întrețină raporturi sexuale, aceasta cedând insistențelor lui pentru a practica prostituția deoarece, pe de o parte o amenința că o va spune bunicii sale că a practicat prostituția, alteori că îi era datoare și chiar uneori a amenințat-o cu acte de violență. Partea vătămatăa a crezut că nu are nici o posibilitate de a scăpa de autoritatea inculpatului U.V.

Știa că de multă vreme acesta se ocupă cu exploatarea fetelor și că nu a fost tras la răspundere pentru actele sale infracționale, însuși inculpatul U.V. nepierzând nicio ocazie să nu se laude față de victime că nu poate să fie arestat datorită handicapului fizic pe care îl are și stării de sănătate, precum și că nici nu poate nimeni să îi facă nimic deoarece are clienți care sunt din sistemul judiciar sau polițienesc. Același inculpat U.V. se interesa telefonic cu privire la banii încasați, în acest sens toate discuțiile fiind purtate într-un limbaj codificat.

Când era vorba de bani acesta întreba „dacă avem pâini”, când aveau clienți spuneau că „facem curat” și tot el Ie-a instruit pe victime să discute cât mai puțin cu clienții, să dea puține detalii în legătură cu ceea ce făceau, să le spună că practică prostituția pe cont propriu.

De regulă, inculpatul U.V. venea și le lua banii dimineața. Victimele nu aveau voie să poarte telefoanele personale, singurul telefon pe care le era permis să îl aibă fiind cel cu cartela dată la ziar. Părților vătămate le era frică de inculpatul U.V. deoarece le agresa fizic, în special pe victimele B.A.M. și A.A.G. Unele dintre victime au fost obligate de inculpatul U.V. să se prostitueze și în perioada ciclului menstrual, cerându-le în acest sens să își introducă în vagin bureți menajeri. Prin modul de organizare și prin contextul creat de activitățile sale, inculpatul U.V. a creat o stare de competiție între victime, fetele care produceau cei mai mulți bani erau recompensate de el, permițându-le să meargă la discotecă sau le oferea diverse produse alimentare, le suspecta pe fete în permanență că sunt tentate să ascundă banii de el, de aceea încerca să afle în permanență ce sume de bani s-au obținut, victimele fiind obligate să predea banii inculpatului U.V. Pentru a reține această situație de fapt, prima instanță a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de proba administrate in cauza, respectiv declarațiile victimelor, declarațiile martorilor, procesele-verbale de recunoaștere după planșe fotografice, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, procesele-verbale întocmite cu ocazia realizării perchezițiilor domiciliare, procesele-verbale de localizare ale apartamentelor în care au fost cazate victimele și a „posturilor” în care au fost determinate să practice prostituția, declarațiile inculpaților.

Tribunalul a subliniat că deși probațiunea în astfel de cauze (infracțiunile desfășurându-se, de regulă, în intimitate, la adăpostul clandestinității), cunoaște anumite particularități date de limitarea în mod obiectiv a capacității organelor judiciare de a strânge dovezi cu sursă directă, sarcina aflării adevărului și lămuririi tuturor aspectelor cauzei fiind și mai dificilă în condițiile în care victimele sunt minore, totuși în cauza de față, exista totuși probe certe în susținerea existenței faptelor și a vinovăției inculpaților; mai mult, coroborarea unor indicii suficient de grave, precise și concordante, asimilată probelor certe, situează probațiunea dincolo de orice îndoiala rezonabilă.

Părțile vătămate au descris detalii esențiale și credibile, iar martorii ascultați în cauză au confirmat aspectele pe care se fundamentează baza factuală reținută de instanță în cele ce preced. Din declarațiile victimei N.L., audiată atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății rezultă că inculpatul U.V. a speculat faptul că victima avusese probleme cu alți bărbați anterior și i-a propus să fie prietena lui, dar, să practice prostituția pentru acesta, ceea ce victima a ajuns să facă sub presiunea, constrângerea inculpatului care a lovit-o și sechestrat-o într-o garsonieră din zona N. Aceeași victimă a arătat că era dusă la domiciliile clienților de către prietenii inculpatului U.V., taximetriști, și că același inculpat racola clienții în prealabil și stabilea tarifele și o însoțea pe victima, banii fiind încasați de inculpat.

Din declarațiile aceleiași victime rezulta ca inculpatul C.D. era prieten cu inculpatul U.V., făcea parte din anturajul acestuia.Din declarațiile victimei C.N., audiată atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, rezultă că aceasta a fost sechestrată de către inculpatul U.V. și a început sa practice prostituția, victima rămânând în această situație până când numita R.D. a vorbit cu unul din inculpați, care i-a dat cheia și a lăsat-o să plece din locuința respectivă.în privința posibilităților de mișcare și de contact cu alte persoane, victima a relatat că a fost încuiată de către inculpați în acel imobil și doar numita R.D. venea periodic pe la ea ca să îi aducă mâncare, nu avea posibilitatea de a lua legătura cu nimeni din cei cunoscuți, nu putea fugi, ușa fiind încuiată, iar apartamentul era situat la etajul 3 sau 4 din acel bloc.

În ciuda unor inadvertențe justificate de nivelul vârstei și instrucției victimei, împrejurările relevate de victimă au rezonanță veridică sub aspectul fondului faptelor, fiind neîndoielnică implicarea infracțională a inculpatului U.V., chiar în contextul în care, în mod inexplicabil, în fața instanței, victima a încercat acoperirea contribuției numitului J.C. Din declarațiile victimei R.M.D. rezultă că după o primă perioadă de exploatare sexuală a acesteia de către numitul J.C., acesta din urmă a mutat-o pe victimă la o casă în mun. lași sub autoritatea inculpatului U.V., numitul J.C. comunicându-i victimei că va trebui să rămână acolo să continue să întrețină relații sexuale cu clienții în folosul inculpatului U.V., care, în continuare, a obligat victima să practice prostituția, ceea ce aceasta a și făcut, întreținând relații sexuale cu diverși clienți timp de aproximativ 6 luni de zile, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 100-150 RON, banii fiind luați în totalitate de inculpatul U.V. care îi împărțea cu numitul J.C.

Victima a precizat că inculpatul U.V. a bătut-o de mai multe ori deoarece i-a spus că vrea să plece acasă, iar după ce într-o zi a reușit să fugă, la locuința ei au venit într-o noapte numiții A.A. și J.C., cel din urmă spunând-i bunicii victimei că este de la Poliție și i-a arătat o legitimație; acesta i-a reproșat fuga de la inculpatul U.V., a bătut-o, după care a vrut să o urce forțat în mașină să o aducă înapoi, însă nu a reușit urmare a opoziției victimei și a fratelui acesteia, care i-a amenințat că va chema poliția.

În declarația dată în cursul urmăririi penale, victima M.D. a relatat în mod verosimil întreaga desfășurare a evenimentelor în care a ajuns să fie victimă a traficului de persoane, arătând că I-a cunoscut pe inculpatul U.V. la sfârșitul lunii mai 2009 - începutul lunii iunie 2009, când avea vârsta de 16 ani, că acesta i-a propus să practice prostituția în folosul lui, cu clienți pe care îi va aduce el, urmând ca banii câștigați să-i împartă în cote egale, încercând să o determine să accepte, promițându-i câștiguri mari de bani, dar că ea a refuzat propunerea.

Potrivit victimei, recrutarea sa a fost realizată într-un mod similar răpirii, în momentul în care a ieșit de la școală, victima fiind așteptată de inculpatul U.V., acesta fiind cu o mașină de culoare albă condusă de un bărbat neidentificat, inculpatul cerându-i victimei să urce în mașină pentru a sta de vorbă, apoi a dus-o în zona S. din lași, unde se afla și numitul A.R. Din declarațiile precitate, rezultă că aici inculpatul U.V. i-a propus victimei să întrețină raporturi sexuale cu el, însă victima a refuzat și i-a spus să o ducă înapoi la școală pentru că mai avea ore, inculpatul U.V. rămânând în acel apartament cu numitul A.R.

și trimițând-o înapoi cu mașina la școală, fără însă a renunța la ideea racolării victimei pe care, în ziua de 21 mai 2009, a acostat-o pe aceasta pentru a treia oară și a transportat-o contrar voinței acesteia, cu un taxi, la un bloc situat lângă căminele de nefamiliști din zona pieței N. Caracterul violent al conduitei infracționale a inculpatului U.V., rezultă din aceleași declarații ale victimei, care a arătat că a fost urcată într-un apartament unde i-a cerut să întrețină raporturi sexuale cu un bărbat care i-a spus pe un ton foarte amenințător că nu-l interesează, deoarece el i-a plătit inculpatului U.V. ca să întrețină raporturi sexuale.

Potrivit victimei, de teamă, aceasta a întreținut raporturi sexuale primind pentru aceasta suma de 50 RON și fiind lăsată apoi să părăsească locuința, iar la scara blocului a fost așteptată de inculpatul U.V. care i-a luat suma 20 RON, a întrebat-o apoi dacă bărbatul respectiv i-a dat și bani de taxi, iar la răspunsul negativ al victimei, acesta i-a restituit banii luați. În același context, potrivit declarațiilor victimei, inculpatul U.V. i-a reținut numărul de telefon și i-a spus că dacă va mai avea o „carte” mai mare, o va contacta telefonic pentru a o chema, amenințând-o că dacă nu va răspunde la telefon, o va răpi și sechestra pentru a practica prostituția în folosul lui.

Victima a mai arătat că în aceeași perioadă a mai fost contactată telefonic de inculpatul U.V. care i-a cerut să vină să se întâlnească cu el pentru a-i asigura protecție în caz că o va căuta numitul A.R. și că, în această situație limită, temându-se de frații A. și având credința că inculpatul U.V. îi va asigura protecție, victima M.D. a acceptat propunerea acestuia din urmă și s-a întâlnit cu acesta, inculpatul U.V. cerându-și scuze pentru ceea ce i se întâmplase anterior și promițându-i că din acel moment îi va asigura protecție și nu are de ce să se mai teamă de nimeni.

Cu toate acestea, victima a refuzat însă propunerea inculpatului U.V. de a practica prostituția în folosul acestuia.

Experiența exploatării sexuale a victimei M.D. nu s-a oprit însă în acest moment întrucât, potrivit declarațiilor sale, în luna mai 2010, numitul P.S. i-a propus să practice prostituția și a condus-o la inculpatul U.V. care a exploatat-o împreună cu ceilalți membri ai grupului, prin practicarea prostituției în apartamentele închiriate de inculpatul U.V. Potrivit declarațiilor sale, victima a fost tentată de promisiunile mincinoase ale acestuia că, spre deosebire de perioadele anterioare, vor împărți câștigurile în mod egal, consimțind la propunerile inculpatului U.V., în perioada în care a fost exploatată in folosul inculpatului U.V., acesta primind ajutorul inculpaților N.M.C.

și C.D. și al numitului P.S., banii pe care i-a încasat revenindu-i, însă, în totalitate inculpatului U.V. În privința inculpatului C.D., victima a arătat că acesta o însoțea permanent pentru a se asigura că nu fugeau, ținea evidența clienților și încasărilor, „filtra” clienții și le dădea acceptul dacă să îi primească sau nu după ce îi examina pe aceștia de la distanță și se asigura că nu sunt polițiști. Mai mult, victima M.D. a arătat că în toamna anului 2010 atât ea, cât și victima I.L.S. au rămas însărcinate și ca urmare au fost nevoite să facă întreruperi de sarcină, iar inculpatul U.V.

Ie-a reproșat acest aspect și ca urmare Ie-a cerut să întrețină relații sexuale cu cât mai mulți clienți pentru a-și recupera sumele de bani plătite pentru realizarea avorturilor. În fata instanței, victima a revenit, fără o explicație plauzibilă, asupra declarațiilor sale anterioare, arătând, fără un temei dovedit, ca declarațiile date în cursul urmăririi penale, deși au fost scrise de ea, nu Ie-a citit și că nu reflectă ce a spus ea în fața organelor judiciare, mai mult că a fost influențată de organele de anchetă, deși a precizat că nu a formulat plângere împotriva acestora în esență, victima a arătat în fața instanței ca a practica prostituția pe cont propriu, fără a fi exploatată de inculpați.

Nesinceritatea celei din urmă declarații a părții vătămate M.D. care a prezentat o ipoteză ticluită în scopul exonerării de răspundere a inculpaților, rezultă din coroborarea unor aspecte esențiale, astfel cum rezulta acestea fie din declarațiile inculpaților, fie ale celorlalte victime, fie din declarațiile martorilor. Astfel, din declarațiile victimei V.O.V., exploatată în aceleași condiții, rezultă că în luna mai 2010 inculpatul U.V. și numitul P.S. au mutat-o pe numita M.D. într-un apartament plasat într-un bloc din apropierea școlii din cartierul T.

Din declarațiile părții vătămate P.M.A. rezultă că și numita M.D. practica prostituția. Mai mult, insuși martorul A.G. a confirmat că a intretinut un raport sexual cu victima M.D., pe care a recunoscut-o și personal în instanță. Prezenta victimei M.D. alături de inculpatul U.V., în imobilul din str. P.R. a fost semnalată în repetate rânduri de către martora G.C.E. în perioada august-septembrie 2010, martora observând că persoanele cazate în acea locuință erau îmbrăcate „mai deocheat”, „mai țipător”. Potrivit declarațiilor martorului B.I., acesta a ajuns într-un apartament din Piața U., fiind interesat de o relație sexuală, ocazie cu care a văzut-o pe victima M.D., pe care inculpatul a recunsocut-o și în fața instanței, în acel imobil intrând mascații.

Din declarațiile victimei S.A.M., date în cursul procesului, rezultă că racolarea sa a fost făcută de către inculpatul U.V., care a abordat-o într-un internet-cafe, în luna septembrie 2009, când avea vârsta de 15 ani, minora fiind la acea dată internată la Centrul de protecție a minorilor și plasament din lași, în acel moment inculpatul fiind însoțit de victima P.A. și de o altă tânără, respectiv martora M.E.D. și că, după ce a fost servită cu cafea și pizza sub pretextul unei discuții cu inculpatul U.V., victima a fost condusă la locuința acestuia din urmă, de la cele două fete victima aflând cu privire la faptul că acestea câștigau bani mulți prin practicarea prostituției sub „grija” inculpatului U.V., victima rămânând în apartament peste noapte împreună cu P.A.

și M.E.D. și că a doua zi dimineață în locuință sosind și inculpatul U.V., care i-a interzis să părăsească apartamentul și i-a cerut să practice prostituția în folosul său. Din declarațiile aceleiași victime rezultă că inculpatul U.V. i-a spus că vor veni clienții, cerându-i să întrețină raporturi sexuale cu aceștia, i-a comunicat felul raporturilor sexuale pe care trebuia să le aibă și timpul pe care trebuia să îl petreacă cu clienții aduși. Victima mai arătat că era supravegheată de P.A.I., din dispoziția inculpatului U.V. dar că a reușit să se elibereze, fugind la domiciliul tatălui său de unde a fost reinternată de organele de poliție în instituția de protecție a minorilor.

Aceste împrejurări au fost confirmate de declarațiile victimei P.A.I. care a arătat că, într-adevăr, a fost luată de către inculpatul U.V. și condusă la un internet-cafe pentru a o convinge pe victima S.A.M. să practice prostituția, dar ca aceasta nu a fost de acord, în cele din urmă reușindu-se aducerea ei în garsoniera unde a fost obligată, ca și ea, să practice prostituția în folosul inculpatului U.V. În privința situației personale, victima P.A.I. a arătat că și ea a fost determinată de inculpatul U.V. să practice prostituția în folosul său, la sfârșitul lunii octombrie 2009, respectiv la vârsta de 14 ani, acesta exercitând acte de presiune psihică asupra sa, percheziționând-o și luându-i actul de identitate.

Victima a arătat că clienții erau racolați prin intermediul anunțurilor date la rubrica matrimoniale, aceștia o contactau la postul telefonic indicat în aceste anunțuri, tarifele practicate și impuse de inculpat fiind de 80 RON raportul sexual și 140 RON o oră de relații sexuale, banii fiind încasați de la clienți și predați inculpatului U.V. care exercita supravegherea și controlul absolut asupra victimei. Aceste împrejurări au fost confirmate și de victima S.A.M., exploatată în aceleași condiții, aceasta precizând că și victima P.A. se prostitua, iar banii încasați îi dădea tot inculpatului U.V.

Din declarațiile victimei V.O.V. rezultă că aceasta l-a cunoscut pe inculpatul U.V. care i-a cerut victimei, în prezența numitului P.S. să îi ajute în exploatarea mai multor fete care practicau prostituția în favoarea lor, rolul minorei urmând a fi acela de a duce acestor fete mâncare, prezervative, haine și alte bunuri de care aveau nevoie în exercitarea activităților de natură sexuale, precum și de a încasa de la acestea banii obținuți din prostituție și de a-i remite inculpatului U.V. Victima a arătat că deși nu a acceptat oferta, a rămas să locuiască împotriva voinței sale cu numitul P.S. care o lipsea de mijloace de comunicare cu exteriorul (telefon mobil), precum și de posibilitatea de a părăsi locuința, actele victimei fiindu-i luate de către inculpatul U.V., numitul P.S. îndeplinind rolul de servant al inculpatului U.V.

și mimând faptul că nu i se putea opune acestuia.în aceste împrejurări, potrivit propriilor declarații, percepând situația în care se afla ca fiind fără ieșire, victima a acceptat să îi ajute pe inculpatul U.V. și pe numitul P.S. în sensul menționat de ei, realizând activitățile de legătură a acestora cu persoanele pe care le exploatau, în acest context cunoscându-l și pe inculpatul N.M.C. care conducea autoturismul ce o transporta pe victimă la locațiile în care se aflau persoanele exploatate de inculpatul U.V., deplasări în care victima era întotdeauna însoțită de inculpatul U.V.

și de numitul P.S. Victima a arătat că, în acest context, dată fiind legătura directă cu minorele exploatate de inculpatul U.V., ajutat de numitul P.S. și de inculpatul N.M.C., Ie-a cunoscut pe victimele I.L.S., S.S.G., care practicau prostituția într-un apartament situat într-un imobil de locuințe din mun. lași. În concret, potrivit declarațiilor sale, în desfășurarea acestor activități, inculpatul U.V. îi comunica victimei V.O.V. ce suma de bani trebuia să îi aducă de la fetele pe care le exploata, a instruit-o pe acesta să folosească un limbaj codificat deoarece se temea că îi sunt ascultate telefoanele de organele judiciare.

Aceeași victima a precizat că în luna mai 2010 inculpatul U.V. și numitul P.S. le-au mutat pe numitele M.D., I.L.S., P.D. într-un apartament plasat într-un bloc din apropierea școlii din cartierul T., victima V.O.V. fiind mutată și ea în acest apartament, iar inculpatul U.V. a determinat-o prin acte de violență, agresând-o fizic, să practice prostituția în folosul său și a lui P.S.N. Acesta este, potrivit victimei, momentul în care a început și ea să practice prostituția, clienții fiind racolați prin intermediul anunțurilor de la rubrica matrimoniale din ziarul E., anunțuri trimise prin mesaje sms, inculpatul U.V. stabilind tarifele de 100 RON pentru un raport sexual și 200 RON pentru 1 oră de raporturi sexuale, victimele folosind cartele telefonice prepay furnizate de către inculpatul U.V.

și numitul P.S., cartele de la care nu puteau forma apeluri telefonice, fiind folosite în mod exclusiv doar pentru a primi apelurile de la clienți. Din declarațiile victimei rezultă că atunci când părăsea apartamentul, atât ea cât și celelalte persoane exploatate erau însoțite în permanență de către numitul P.S.N., victima V.O.V. fiind exploatată sexual în aceste condiții aproximativ două luni, banii realizați fiind însușiți în totalitate de inculpatul U.V. În privința inculpatului N.M.C., victima a arătat că dacă clienții solicitau întreținerea de relații sexuale în alte locuri decât apartamentul din T., victima sau celelalte victime erau transportate de acesta cu mașina, în prezența inculpatului U.V. sau sub supravegherea numitului P.S. Agresiunile fizice, conform acelorași declarații ale victimei, îi erau aplicate de către inculpatul U.V. de fiecare dată când își manifesta refuzul de a continua să se prostitueze, fiind bătută de acesta și ca urmare a faptului că a încercat să ascundă din banii încasați, același inculpat creând între persoanele pe care le exploata o stare de suspiciune și de neîncredere, acestea bănuindu-se reciproc de nesinceritate și de faptul că îi comunicau inculpatului U.V. tot ceea ce spuneau, făceau sau intenționau să facă celălalte victime.

Eliberarea victimei, potrivit declarațiilor sale s-a realizat la data de 20 iunie 2010, când a plecat în localitatea Fălciu, jud. Vaslui, pentru a se vedea cu mama sa ce revenise în țară, inculpatul U.V. permițându-i să plece deoarece numitul P.S. garantase pentru revenirea sa, dar aceasta nu a mai revenit în lași sub autoritatea inculpatului și a numitului P.S., în ciuda faptului că inculpatul U.V. a contactat-o telefonic pe partea vătămată și a amenințat-o de mai multe ori cu acte de violență. Din declarația victimei P.A.I. rezultă că inculpatul U.V. o exploata, între altele și pe partea vătămată V.O.V.

Prezența victimei în apartamentele și locațiile în care se realiza activitatea de prostituție forțată a fost confirmată și de partea vătămată M.D. Aceeași împrejurare a fost confirmată și de victima I.L.S., aceasta, la rândul său, arătând, în plus că inculpatul U.V. o amenința pe partea vătămată V.O.V. pe care a întâlnit-o în apartamentele din zona T. și P.R. și despre care a mai arătat că nu i se permitea să spună familiei unde se află și ce i se întâmplă, iar în momentul în care a spus că va fugi, numitul P.S. a bătut-o.

Din declarațiile victimei G.S.G., date în cursul urmăririi penale rezultă date relevante ale activităților infracționale imputabile inculpaților, aceasta arătând în esență că a intrat sub autoritatea inculpatului U.V. în 2008, când l-a cunoscut pe acesta prin intermediul victimei P.M. și că a acceptat sa se prostitueze începând cu ianuarie 2009, inculpatul U.V. aducându-i clienții, stabilindu-i tarifele, transferând-o ulterior într-o altă locație unde a prestat aceleași activități pânâ în martie 2009 și apoi, în mai 2009 a revenit la inculpatul U.V., pentru ca în vara aceluiași an să plece la părinții săi, de unde inculpatul U.V. a reușit să o aducă înapoi, din iulie 2010 reluând activitatea de prostituție.

În privința inculpaților N.M.C. și C.D., victima a arătat că, la revenirea sa, în activitatea de exploatare, aceștia acordau ajutor inculpatului U.V.: astfel, ambii locuiau în imobilul închiriat de inculpatul U.V., inculpatul C.D. îl însoțea pe inculpatul U.V., asigura protecția victimelor cărora le aducea de mâncare și țigări, dar și supravegherea acestora, iar inculpatul N.M.C. era conducător auto, asigura transportul victimelor și al inculpatului U.V. și uneori prelua banii obținuți din prostituție și îi preda inculpatului U.V. căruia îi reveneau în totalitate.

Și această parte vătămată în fața instanței, a revenit, fără o explicație plauzibilă, asupra declarațiilor sale anterioare, arătând, fără un temei dovedit, ca declarațiile date în cursul urmăririi penale nu reflecta situația de fapt reală, fiind influențată de organele de organele de anchetă, deși a precizat că nu a formulat plângere împotriva acestora. În esență, victima a arătat în fața instanței că a practicat prostituția pe cont propriu, fără a fi exploatată de inculpați. Nesinceritatea celei din urmă declarații a părții vătămate care a prezentat o ipoteză ticluită în scopul exonerării de răspundere a inculpaților, rezultă din coroborarea unor aspecte esențiale, astfel cum rezultă acestea fie din declarațiile inculpaților, fie ale celorlalte victime, fie din declarațiile martorilor.

Prezența victimei în apartamentele și locațiile în care se realiza activitatea de prostituție forțată a fost confirmată și de partea vătămată M.D. Din declarațiile părții vătămate N.L. rezultă că și numita G.S.G. practica prostituția în favoarea inculpatului U.V., fiind de multe ori cazată în aceleași locații ca și aceasta și că era dusă în locurile unde doreau clienții, uneori văzând-o în zona G. sau în zona N. Din declarațiile părții vătămate P.M. rezultă că și numita G.S.G. practica prostituția în favoarea inculpatului U.V., fiind cazată într-un apartament din zona Piața U.

Din declarațiile victimei I.L.S. rezultă că aceasta a fost racolată de către inculpatul U.V. în martie 2010 și cazată într-un imobil din zona S., fiind obligată să practice prostituția de către același inculpat care i-a adresat amenințări cu acte de violență și căruia îi reveneau toți banii rezultați din prestarea activității de prostituție. Aceeași victimă a mai arătat, în esență, că din luna iulie 2010 a continuat să fie exploatată de către inculpatul U.V., reușind să fugă împreună cu incupatul N.M.C. în luna februarie 2011.

Potrivit acestei victime, inculpatul U.V. o supraveghea în permanență, ca de altfel și pe celelalte victime, controla numărul clienților și prelua toți banii. Din declarația victimei P.A.I. rezultă că inculpatul U.V. o exploata, între altele, și pe minora I.L.S. cunoscută și sub apelativul de D. (de 16 ani), care fusese racolată de învinuitul P.S. Prezența victimei I.L.S. printre fetele traficate a fost confirmată și de partea vătămată G.S.G. care a arătat că aceasta a însoțit-o atunci când trebuia să meargă la un client. Mai mult, din declarațiile victimei V.O.V., exploatată în aceleași condiții, rezultă că în luna mai 2010 inculpatul U.V. și numitul P.S. au mutat-o pe numita I.L.S. într-un apartament plasat într-un bloc din apropierea școlii din cartierul T.

Prezența victimei în apartamentele și locațiile în care se realiza activitatea de prostituție forțată a fost confirmată și de partea vătămată M.D. Din declarațiile părții vătămate P.M.A. rezultă că și numita I.L.S. practica prostituția. Aceeași împrejurare a fost confirmată și de declarațiile părții vătămate P.M. care a arătat că și numita I.L.S. practica prostituția în favoarea inculpatului U.V., fiind cazată într-un apartament din zona Piața U. Și victima B.A.M. a confirmat situația de fapt reținută în privința sa în cele ce preced, arătând, în esență, în cadrul declarațiilor sale din cursul urmăririi penale că a fost racolată de inculpatul U.V.

în luna iunie 2010, fiind obligată de către acesta să se prostitueze, fiind bătută și vopsită blondă la solicitarea inculpatului U.V., fiind exploatată în condiții similare sclaviei în perioada iunie-noiembrie 2010, în acest timp fiind somată de către inculpatul C.D. să plece în Austria, însă victima a ajuns să continue practicarea prostituției. Prezența victimei B.A.M. printre fetele traficate a fost confirmată și de partea vătămată G.S.G. care a arătat că aceasta practica prostituția în imobilul din str. P.R. De asemenea, din declarațiile părții vătămate P.M.A. rezultă că și numita B.A.M. practica prostituția.

Potrivit declarațiilor victimei P.M.A., date în cursul urmării penale, aceasta a ajuns să practice prostituția în contextul relațiilor deteriorate cu părinții, fiind racolată de către inculpatul U.V. care i-a propus să practice prostituția, instruind-o cu privire la tarife și înmânându-i o cartelă telefonică pentru a răspunde la apelurile clienților, comunicându-i că tarifele ce urma să le practice erau de 80 RON pentru un raport sexual și de 150 RON pentru o oră de raporturi sexuale, interzicându-i să meargă pentru prostituție cu clienții în alte locuri și atrăgându-i atenția să nu divulge nici unuia dintre clienți că este minoră.

Victima a precizat că a locuit în imobilul din zona C. câteva zile, ulterior inculpatul U.V. a mutat-o pe ea și pe B.M. în unul dintre apartamentele închiriate în zona Piața U., în aceste împrejurări victima I-a cunoscut pe inculpatul C.D. acesta vizitând în mod frecvent apartamentul în care aștepta clienții, stând la intrarea în bloc și supraveghind clienții care veneau la părțile vătămate. Potrivit victimei, a urmat o altă mutare în imobilul închiriat în str. P.R., locație în care partea vătămată a cunoscut-o pe numita M.M. care i-a fost prezentată ca fiind „mother” și era cea care se ocupa de menajul întregului grup de victime și inculpați.

Conform declarațiilor aceleiași victime, în luna octombrie 2010 inculpatul U.V. a mutat-o împreună cu victima B.A.M. într-un alt apartament închiriat de la martorul M.M., apartament situat în lași, str. C.N., loc în care, ocazional, inculpatul U.V. Ie-a adus în același apartament să întrețină raporturi sexuale și pe părțile vătămate I.L.S., B.A.M., P.M.C. și M.D.. La momentul percheziției domiciliare din data de 03 februarie 2011 victima a fost găsită în apartamentul din str. C.N., împreună cu numita A.A.G. Și această parte vătămată în fața instanței, a revenit, fără o explicație plauzibilă, asupra declarațiilor sale anterioare, arătând, fără un temei dovedit, că declarațiile date în cursul urmăririi penale nu reflectă situația de fapt reală, nimic din ceea ce a declarat nefiind adevărat, fiind amenințată de organele de anchetă, deși a precizat că nu a formulat plângere împotriva acestora.

În esență, victima a arătat în fața instanței că a practicat prostituția pe cont propriu, fără a fi exploatată de inculpați, mai mult că inculpatul U.V. a asigurat-o că o va ajuta să câștige bani, punându-i la dispoziție apartamentele sale (de altfel, închiriate de acesta în scopul folosirii pentru activitățile de prostituție), spunându-i chiar să nu-i dea nici un ban în contul acestor favoruri. Nesinceritatea celei din urmă declarații a părții vătămate care a prezentat o ipoteză ticluită în scopul exonerării de răspundere a inculpaților, rezultă din coroborarea unor aspecte esențiale, astfel cum rezultă acestea fie din declarațiile inculpaților, fie ale celorlalte victime, fie din declarațiile martorilor.

Din declarațiile părții vătămate P.M. rezultă că și numita P.M.A. practica prostituția în favoarea inculpatului U.V., fiind cazată într-un apartament din zona Piața U. Mai mult, însuși martorul G.B.C. a confirmat că a intenționat să întrețină un raport sexual cu victima P.M.A., pe care a văzut-o într-un apartament și pe care a recunoscut-o și personal în instanță. Potrivit declarațiilor victimei P.M.C., date în cursul urmăririi penale, în cursul anului 2009 I-a cunoscut pe inculpatul U.V. care i-a propus să practice prostituția, ceea ce victima a și făcut, întreținând raporturi sexuale cu clienții aduși de inculpatul U.V. care i-a aplicat mai multe lovituri în activitatea de exploatare.

Aceeași victimă a relatat că a fost dusă în imobilul din str. P.R. unde i-a cunoscut și pe inculpații C.D. și N.M.C., cel dintâi aducând fetelor de mâncare, iar cel de-al doilea transportându-le cu taxiul la solicitarea și indicațiile inculpatului U.V., în cadrul activităților de exploatare sexuală. Și această parte vătămată în fața instanței, a revenit, fără o explicație plauzibilă, asupra declarațiilor sale anterioare, arătând, fără un temei dovedit, că a practicat prostituția pe cont propriu, fără a fi exploatată de inculpați, recunoscând însă că inculpatul U.V. se ocupa cu exploatarea fetelor care se prostituau și, o împrejurare deosebit de relevantă pentru conturarea contextului în care victima a făcut aceste declarații, că după audierea sa din cursul urmăririi penale a primit o amenințare de la inculpatul U.V., prin intermediul unui cunoscut de-al său din cartierul N., care i-a transmis victimei că va trebui să se mute din lași dacă a dat declarație împotriva lui, victima simțindu-se amenințată și încercând o stare de frică.

Din declarația victimei P.A.I. rezultă că în cursul lunii iunie 2006 inculpatul U.V. o exploata, între altele și pe numita P.M.C. Din declarațiile victimei G.S.G. rezultă că P.M. a fost cea care i-a făcut cunoștință cu inculpatul U.V. și că aceasta a dat anunțuri la ziar. Din declarațiile părții vătămate P.M.A. rezultă că și numita P.M. practica prostituția, aspect confirmat și de partea vătămată N.L., care a arătat că a mai cunoscut și o fată care se numea M. (fără însă a putea preciza dacă se numea și P.) care practica prostituția în favoarea inculpatului U.V.

și mergea acolo unde mergeau clienții. Inculpatul U.V. a dat o primă declarație în fața instanței la termenul de judecată din data de 01 septembrie 2011, retractând declarațiile anterioare din cursul urmăririi penale, relevând împrejurări neverosimile și nesusținute de nici un mijloc de probă administrat în cursul procesului penal. Poziția sa procesuală a fost și oscilantă, în conținutul aceleiași declarații, după ce inițial a precizat că dintre toate părțile vătămate cunoaște doar pe I.L.S., ulterior, la numai câteva fraze, a revenit și a arătat că o cunoaște și pe victima M.D., și pe victima N.L.

și pe victimele G.S.G. și P.M., negând orice legătură cu acestea pe temei infracțional. Conduita obstrucționistă din perspectiva aflării adevărului a continuat și la ultimul termen de judecată din data de 08 mai 2012 când inculpatul U.V. a prezentat o nouă versiune, de asemenea neverosimilă și nesusținută probator de nicio dovadă, acesta încercând să acrediteze ideea că vina faptelor infracționale nu îi aparține și că a ajuns în această situație fără a cunoaște cu ce se ocupă fetele cărora le asigura apartamente închiriate.

Prezența inculpatului U.V., alături de victima M.D. în imobilul din str. P.R. a fost semnalată în repetate rânduri de către martora G.C.E. în perioada august-septembrie 2010, martora observând că persoanele cazate în acea locuință erau îmbrăcate „mai deocheat”, „mai țipător”. Din declarațiile martorilor D.D. și D.O.D. rezultă că inculpatul U.V. a închiriat prin firma acestora mai multe apartament, uneori acestea fiind închiriate și de inculpatul C.D., martorii aflând ulterior de la vecini că din aceste locații intră și ies bărbați.

Martorul B.I., propus de inculpat în apărare nu a furnizat elemente relevante pe fondul cauzei, ci aspecte tangențiale pertinente cu privire la inculpat, declarația acestuia conținând referiri generice cu privire la anumite aspecte ale vieții inculpatului, precum și aprecieri personale ale martorului, extrinseci fondului învinuirilor. Inculpații N.M.C. și C.D. au avut în general o atitudine corectă în raport cu relevarea împrejurărilor esențiale ale cauzei, chiar dacă în mod generic nu și-au recunoscut vinovăția faptelor. Din convorbirile telefonice realizate de inculpatul U.V.

și interceptate în baza autorizației emisă de Tribunalul lași, cât și analiza datelor existente în memoriile cartelelor descoperite la percheziția domiciliară la imobilul din lași, bd. S.M., în portofelul inculpatului U.V., rezultă legăturile existente între acesta și ceilalți inculpați, precum și persoanele pe care le exploatau. Astfel, în agenda cartelei telefonice au fost identificate numerele de apelare ale numitei M.M., a inculpatului C.D., unul din posturile telefonice folosite de M.E.D., a numitului J.C. În agenda cartelei telefonice au fost găsite două numere de telefon, respectiv al postului telefonic salvat cu mențiunea „Tata” (pseudonim folosit pentru U.V.), precum și numărul de telefon salvat sub numele de S. Conținutul mesajelor existente în memoria cartelei dovedește că acest post telefonic a fost folosit pentru contactarea de către clienți.

Numărul de telefon al inculpatului U.V. a fost identificat și în agenda telefonică a numitului J.C. respectiv din telefonul marca S.E. ridicat de la acesta în Penitenciarul lași. În imobil au fost identificate mai multe aparate telefonice și cartele telefonice folosite de persoanele exploatate de inculpatul U.V. și învinuiți pentru contactarea de către clienți, posturi telefonice utilizate de victimele inculpatului U.V. pentru a fi contactate de către clienți în vederea întreținerii de relații sexuale. În imobil a fost identificat și un exemplar al ziarului E.I. având la rubrica matrimoniale încercuit un anunț cu conținut explicit sexual și menționat ca număr de contact postul telefonic.

Cartele telefonice menționate conțin datele de contacte telefonice ale inculpatului U.V., învinuiților C.D., M.M., J.C., ale unora dintre persoanele exploatate sau ale unora dintre martorii. Mesajele primite de postul telefonic la data de 25 ianuarie 2011 ora 19:06:05, la 27 ianuarie 2011, ora 14:11, probează că acest post telefonic a fost folosit pentru a racola clienți prin intermediul anuțurilor de la rubrica matrimoniale, postul telefonic al redacției cotidianului E.I. În agenda cartele telefonice se regăsesc posturile telefonice ale învinuitului C.D., a numitei M.D., precum și mesaje tip SMS ce dovedesc utilizarea acestui post telefonic pentru contactele cu clienții serviciilor sexuale oferite.

Convorbirile telefonice purtate de inculpatul U.V. în perioada 03 iulie 2010-06 iulie 2010 probează faptul că inculpatul urma să efectueze plata camerelor închiriate la motelul K., locație în care erau cazate unele dintre persoanele exploatate de către inculpat. Convorbirea din 03 iulie 2010, ora 02:26:34, purtată de inculpatul U.V. cu o persoană de sex feminin evidențiază faptul că întreruperea activității de prostituție avea loc numai cu acordul inculpatului. În 12 iulie 2010, ora 22:08:46, inculpatul U.V. a purtat o discuție cu o persoană cu privire la sumele de bani obținute în ziua respectivă, aceasta comunicându-i cifrat că a realizat 300 RON.

În noaptea de 14 iulie 2010 inculpatul U.V. a apelat-o pe M.E.D. și i-a solictat să vorbească cu partea vătămată poreclită „E. 5”. În noaptea de 14 iulie 2010 inculpatul U.V. a purtat mai multe discuții cu un taximetrist pe nume P. pentru a „furniza” mai multe fete în vederea întreținerii de relații sexuale cu niște cunoscuți ai taximetristului. În acest sens, inculpatul U.V. a contactat una dintre persoanele pe care le exploata comunicându-i locul în care urma să aibă loc întâlnirea cu clienții în prezența inculpatului U.V.

Discuțiile purtate în data de 19 iulie 2010 cu M.M., precum și cu M.E.D. probează preocuparea inculpatului U.V. de a găsi noi imobile în care să locuiască împreună cu membrii grupului infracțional și cu persoanele pe care le exploata. În acest sens, aceste discuții sunt purtate de inculpatul U.V. cu învinuita M.M. pentru a se întâlni și a vedea împreună o noua locație, faptul că U.V. era cel are se ocupa cu găsirea acestor imobile, cu plata lor, precum și cu mutatul persoanelor ce practicau prostituția în folosul său și a membrior grupului.

În ziua de 26 iulie 2010, ora 14.44:35, inculpatul U.V. a primit o solicitare telefonică pentru una dintre persoanele pe care Ie exploata. Inculpatul U.V. și interlocutorul său au folosit un limbaj codificat. Din conținutul convorbirii rezultă că U.V. dădea dovadă de prudență, evitând să se afișeze împreună cu persoanele ce practicau prostituția în folosul său însă negocia personal în unele cazuri tarifele sexuale pentru clienții pe care îi cunoștea și care îl apelau.La data de 02 august 2010 inculpatul U.V. este conatactat de una dintre victimele sale, care îi comunică că fetele doresc să fumeze o țigară.

În cuprinsul acestei convorbiri inculpatul U.V. îi atrage atenția interlocutoarei cu privire la faptul că a deconspirat prezența și altor persoane de sex feminin. În data de 03 august 2010 inculpatul U.V. este solicitat să trimită unui client o fată pentru a întreține relații sexuale, discuția purtându-se în mod ascuns despre „pompă”, termen uzitat pentru a face referire la fete. Inculpatul U.V. este contactat și în 18 august 2010, ora 00:08:17 și 04:04:43, în mod direct de către un client pe care îl îndrumă pentru a întreține relații sexuale, într-un limbaj codificat, să se deplaseze la una dintre locațiile folosite în acest sens, diferită de cele din Piața U. referirile la acestea fiind cele „de la porumbei”.

Din cuprinsul convorbirilor telefonice purtate de U.V. în data de 25 august 2010 și 26 august 2010 cu reprezentanții Întreprinderii Individuale F.E. rezultă că inculpatul U.V. se ocupa în mod direct cu închirierea apartamentelor de la aceștia și că obișnuia să schimbe în mod frecvent aceste imobile. Convorbirile lui M.M. realizate în perioada 23 decembrie 2010-03 februarie 2011 evidențiază faptul că grupul coordonat de inculpatul U.V. se destrămase. Învinuita M.M. împreună cu M.E.D. se mutaseră în localitatea Tomești, iar învinuitul C.D. locuia într-un apartament din P-ța U.

împreună cu M.D. Cei doi învinuiți poartă mai multe discuții cu privire la modul în care se desfășurau activitățile de prostituție ale numitelor M.D. și M.E.D. În acest sens discuția din data de 02 ianuarie 2011, din data de 08 ianuarie 2011, 21 ianuarie 2011. Totodată, din discuția purtată în 02 ianuarie 2011, ora 11:16:40, rezultă că U.V. se ocupase în mod direct de închirierea locuințelor pentru practicarea prostituției, că plătise cheltuielile de întreținere ale învinuitei M.M. din banii obținuți din exploatarea sexuală a fetelor ce se aflau sub autoritatea acestuia, precum și faptul că la data de 02 ianuarie 2011 inculpatul U.V. o exploata în continuare pe I.L.S. Verificările efectuate cu privire la anunțurile din cotidianul E.I. la rubrica Matrimoniale - Caseta „El pentru Ea” prin intermediul cărora erau racolați clienții pentru persoanele exploatate de membrii grupului au condus la identificarea posturilor telefonice folosite în acest sens.

Două dintre posturile telefonice au fost regăsite în lista de contacte a cartelei telefonice găsită asupra inculpatului U.V. În urma verificării listingului posturilor telefonice au fost identificați mai mulți titulari de posturi telefonice care au apelat la serviciile sexuale oferite de părțile vătămate. Posturile telefonice menționate au fost identificate la rubrica Matrimoniale - Caseta „Ea pentru El” din cotidianul evenimentul din data de 24 noiembrie 2010. În acest sens au fost audiați martorii R.I. (acesta întreținând raporturi sexuale în apartamentul situat în Piața U.), A.G. (întreținând raporturi sexuale în luna noiembrie 2010 cu M.D.), B.M.D. (a intenționat să întrețină raporturi sexuale cu numita V.A. care era însărcinată în luna a IV), C.G. (a apelat de mai multe ori la posturile telefonice menționate în anunțurile din ziar întreținând ulterior relații sexuale cu utilizatoarele acelor posturi telefonice), S.V.G. (care în cursul anului 2010 a întreținut raporturi sexuale după ce a apelat posturile telefonice menționate în apartamente din bd.

S.M., respectiv apartamentul situat în Piața U., recunoscând-o pe numita M.D. Martorul precizează că în aceste apartamente se aflau de regulă câte două persoane de sex femin), G.B.C. (a întreținut raporturi sexuale în apartamentele din P-ța U., str. C.N., bd. S.M., recunoscând-o pe A.N. și P.M.A.), T.A.M.V. (a apelat de mai multe ori posturile telefonice folosite de părțile vătămate pentru a fi contactate de clienți în vederea întreținerii de relații sexuale și a negociat prețurile pentru serviciile sexuale ale acestora), I.I. (a întreținut relații sexuale în imobilele din P-ța U., bd.

S.M., recunoscând-o pe numita M.D.), D.M. (a apelat de mai multe ori posturile telefonice indicate întreținând raporturi sexuale în apartamentele situate în P-ța U. și bd. S.M.), B.M.C. (a întreținut raporturi sexuale cu mai multe victime după ce a apelat la posturile telefonice identificate în agenda telefonică a inculpatului U.V. identificând-o pe numita M.D.), A.C.M. (a întreținut raporturi sexuale în imobilele din P-ța U., bd.S.M., recunoscând-o pe M.D., P.M.A., V.O.V., P.D. și M.D.A.), C.I. a apelat de mai multe ori posturile telefonice din folosite pentru contactarea de către clienți de către părțile vătămate).

Astfel cum s-a menționat în cele ce preced, martorul B.I. a apelat în data de 03 februarie 2011 la postul telefonic folosit de M.D. pentru a întreține raporturi sexuale. A fost îndrumat să se deplaseze la imobilul din P-ța U., unde Ie-a întâlnit pe I.L.S. și M.D. A negociat tarifele și a ales-o pe M.D. fiind găsit în imobil de organele de poliție cu ocazia percheziției.

Martorii D.O.D., D.D. confirmă faptul că în perioada septembrie 2010-februarie 2011 inculpatul U.V. a închiriat în regim hotelier mai multe apartamente de la Întreprinderea Familială F.E. plătind chirii între 150 și 200 RON pe zi în funcție de tipul apartamentului închiriat. În aceste împrejurări martorii au văzut o parte din părțile vătămate exploatate de U.V. locuind în imobilele închiriate de U.V. Martora G.C.E. a precizat că unul dintre corpurile de clădire din imobilul deținut în str. P.R. a fost închiriat numitei M.M. pentru suma de 350 euro pe lună însă aceasta nu a plătit chiria pentru perioada în care a locuit acolo.

Martora Ie-a văzut la locuință pe M.M., U.V., M.E.D. și M.D. Totodată, martora a precizat că M.M. s-a prezentat ca fiind C.M. și s-a eschivat permanent să prezinte un act de identitate și să încheie contractul de închiriere. Prin investigatorii acoperiți Ronaldo, Romario și Mario (ordonanța din 30 noiembrie 2010 s-a stabilit că părțile vătămate foloseau pentru întreținerea raporturilor sexuale și imobilul din lași, str. C.N.). În acest sens investigatorii acoperiți au apelat la postul telefonic stabilit ca fiind folosit de membrii grupului infracțional și care figura la rubrica Matrimoniale din cotidianul E.I. din data de 29 noiembrie 2010 (procesul verbal din data de 29 noiembrie 2010 al ofițerilor de poliție judiciară).

Prin investigatorul acoperit Șacalul (ordonanța din 17 ianuarie 2011) au fost stabilite unele dintre locațiile închiriate de inculpatul U.V. respectiv folosirea în vederea exploatării sexuale a părților vătămate a apartamentului situat în lași, bd. S.M. Acest fapt s-a realizat prin contactarea telefonică a postului menționat în cuprinsul anunțului de oferire a serviciilor sexuale din rubrica matrimoniale.în cuprinsul cotidianului E.I. din data de 14 iunie 2010 la rubrica matrimoniale (cartela telefonică a fost descoperită la percheziția din data de 03 februarie 2011 la imobilul astfel identificat, precum și în agenda telefonică a cartelei găsită asupra inculpatului U.V.) a fost identificat un anunț de oferire a serviciilor sexuale cu același conținut cu cel folosit de partea vătămată V.O.V.

În interceptările convorbirilor telefonice realizate de U.V. din data de 12 iulie 2010, orele 22:08:46, 22.29:03, rezultă că inculpatul U.V. supraveghea activitatea de prostituție a unei victime. Percheziția efectuată la imobilul din lași, str. Piața U., a condus la identificarea părților vătămate M.D. și I.L.S., a martorului B.I., a unei cartele, a unui telefon folosit de partea vătămată M.D. Acest post telefonic se regăsește și agenda cartelei telefonice găsită în imobilul din bd. S.M. Percheziția domiciliară efectuată la bd.

S.M. Apartamentul are vedere spre bd. S.M., la parterul blocului fiind o farmacie. Aici a fost identificat inculpatul U.V. și minora A.V. La momentul efectuării percheziției minora A.V. a menționat că nu poate deschide ușa deoarece este încuiată în apartament și nu deține cheia fapt ce a necesitat intrarea prin înlăturarea încuietorilor deși în apartament era prezent și inculpatul U.V. Asupra acestuia din urmă au fost găsite mai multe cartele telefonice. Totodată, în imobil au fost descoperit mai multe telefoane. Au fost găsite două pagini cu anunțuri la rubrica „El pentru Ea” din ziarul E.I. din data de 26 ianuarie 2011.

Totodată, a fost descoperite pașaportul turistic al învinuitului N.M.C., contract de împrumut pe numele acestuia, prezervative folosite și ambalaje de prezervative, un aparat fotografic digital. Percheziția din str. C.N., a condus la identificarea părții vătămate P.M.A. și martora minoră A.A.G. În apartament au fost identificate un telefon marca S.E., un aparat telefonic marca M. cu cartelă, în agenda acestei cartele telefonice au fost găsite numerele de telefon ale martorului D.O.D. și M.M. În aparatul telefonic marca S. a fost găsit mesajul tip SMS expediat la rubrica Matrimoniale a cotidianului E.I. din conținutul căruia rezultă oferirea de servicii sexuale.

Supravegherea imobilului din str. P.R. a probat prezența în luna septembrie 2010 a membrilor grupării infracționale la acest imobil, precum și a unora dintre părțile vătămate. Astfel, a fost relevată prezența învinuiților M.M., N.M.C., a învinuitului P.S. și C.D., a inculpatului U.V. alături de părțile vătămate V.A., I.L.S., a martorei M.E.D., a părții vătămate M.D., G.S.G., P.M.. (procesul-verbal al ofițerilor de poliție judiciară din 31 ianuarie 2011). În urma percheziției efectuate la imobilul din bd. S.M. a fost găsit un aparat foto aparținând părții vătămate I.L.S. Aceasta a pus la dispoziția organelor judiciare fotografiile în format digital existente pe cardul aparatului în urma examinării acestora rezultând că acestea îi reprezintă pe numiții N.M.C., I.L.S., M.E.D. unele dintre imagini fiind realizate în apartamentul percheziționat.

Deși inculpatul U.V. nu a realizat venituri legale, acesta și-a permis plata unor chirii consistente, în medie 80-200 RON pe zi pentru fiecare apartament închiriat, plata sumei de circa 70 RON pe zi pentru autoturismul taxi folosit de învinuitul N.M.C., către firma de taxiuri, ceea ce dovedește că activitatea infracțională era profitabilă, generatoare de venituri considerabile. În ciuda acestui fapt, foloasele din exploatarea victimelor erau însușite de către membrii grupului, beneficiile părților vătămate rezumându-se la existența unui loc unde puteau dormi și asigurarea unui nivel minim de trai.

Verificările cu privire la veniturile realizate de inculpatul U.V., numita M.M., N.M.C., C.D. au probat faptul că aceștia nu au realizat venituri legale, evidențiate la consiliile locale. În ceea ce privește activitatea infracțională a celor din urmă inculpați, părțile vătămate au arătat că rolul inculpatului N.M.C. era de a le transporta atât pe ele, cât și pe inculpatul U.V. cu un autoturism, că acesta era la dispoziție inculpatului U.V. și în subordinea acestuia permanent. Cu privire la activitatea inculpatului C.D. părțile vătămate au arătat că acesta avea rolul de a le supraveghea în apartamentele în care victimele își primeau clienții atât pentru a exista o evidență a numărului acestora, cât și pentru a verifica clienții și pentru a asigura protecția victimelor în cazul clienților violenți sau în fața altor traficanți de persoane. În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, prima instanță a reținut, în acord cu reprezentantului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial lași, că, pentru acuratețe, corecta încadrare a faptei de trafic de minori trebuie sa menționeze, pe lângă disp. art. 13 alin. (1), (2) și (3), și teza a ll-a a alin. (3), rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de trafic de minori pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, din infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001, rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În drept, prima instanță a reținut că:

Faptele inculpatului U.V., care, în perioada decembrie 2006-februarie 2011, a determinat prin amenințare, violență și constrângere psihică, prin fraudă și înșelăciune a părților vătămate N.L., C.N., R.M.D., S.A.M., P.A., V.O.V., G.S., M.D., I.L.S., B.A.M., P.M.A., P.M., fapte săvârșite împreună cu J.C., P.S., M.M., C.D., N.M.C. realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și respectiv al infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Fapta inculpatului U.V. de a organiza și coordona grupul constituit din inculpații C.D. și N.M.C. și de numiții P.S. și M.M. în perioada iunie 2010-noiembrie 2010 în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane constând în exploatarea sexuală a numitelor G.S., M.D., I.L.S., B.A.M., P.M.A., P.M. realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit legii, un grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate. Faptele inculpaților C.D. și N.M.C. de a urma demersul inculpatului U.V. și de a se asocia cu acesta și a constitui un grup având ca obiect exploatarea sexuală a părților vătămate G.S., M.D., I.L.S., B.A.M., P.M.A., P.M. realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit legii, un grup infracțional organizat, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.

Faptele inculpaților C.D. și N.M.C. de a-l ajuta în cadrul grupului infracțional pe inculpatul U.V. să exploateze părțile vătămate G.S., M.D., I.L.S., B.A.M., P.M.A., P.M. prin acțiuni de găzduire, de supraveghere a acestora, de transport, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și respectiv al infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Infracțiunile sus-menționate au fost comise de către inculpați înainte de a fi condamnați pentru vreuna dintre ele, astfel că se vor aplica regulile de la concursul de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit.

a) C. pen. Deși față de unele dintre victime s-ar putea susține ca a existat consimțământul la practicarea prostituției, totuși, din probele cauzei rezultă neîndoielnic faptul că intenția inculpaților, față de victime, a fost că, prin mijloacele care au presupus înfrângerea libertății de voință, mișcare și conștiință a acestora, să vicieze poziția subiectului pasiv. Inculpatul U.V. a recrutat victimele, profitând de situațiile financiare precare, de faptul că provin din familii dezorganizate, inapte să le ofere afecțiunea și educația necesară vârstei.

Multe dintre victime au văzut în „șansa” acordată de inculpatul U.V. un mijloc sigur de eliberare din situații pentru depășirea cărora nu dispuneau de posibilități adecvate. Acestea au fost seduse de promisiunile false ale inculpatului U.V., iar apoi, cu ajutorul celorlalți inculpați, au fost obligate să practice prostituția, la un moment dat unora dintre victime aplicându-li-se chiar corecții corporale. Victimele au fost total încrezătoare în varianta oferită de inculpatul U.V., iar, odată ajunse în situația de exploatare, au fost obligate să depășească șocul psihologic creat, prin respectarea ordinelor inculpatului U.V., fiind puse în fața faptului împlinit.

Așadar, elementul material al laturii obiective al infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori a fost realizat odată cu înfrângerea libertății victimelor de alegere a elementelor esențiale, strict legate de dezvoltarea și manifestarea personalității umane, la care au fost supuse victimele. Valorile sociale încălcate prin activitățile desfășurate de inculpați au fost cele referitoare la libertatea de voință și acțiune, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 678/2001.

La individualizarea judiciară a pedepselor prima instanță a avut în vedere că gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpați este unul foarte ridicat, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, așa cum au fost descrise mai sus, împrejurările în care faptele au fost comise și, nu în ultimul rând, urmările produse, respectiv încălcarea esenței drepturilor fundamentale ale victimelor, a libertății sexuale, a integrității corporale și a libertății de mișcare a unor victime, a bazelor morale care trebuie să lumineze viața unor persoane, atingerea adusă dezvoltării fizice și psihice a victimelor minore sau majore. Prin raportare mai ales la vârsta părților vătămate, această experiență și-a pus amprenta asupra dezvoltării psihice a acestora, asupra echilibrului socio-afectiv al acestora. Impactul evenimentelor asupra sistemului de valori ale victimelor, asupra sentimentului de securitate ce ar trebui să însoțească orice persoană la această vârstă, a fost unul extrem de puternic; astfel, la acel moment, într-un mod mai mult decât brutal, victimele au aflat rezonanta unor acte cu conotație sexuală, trăind semnificația reala a raporturilor sexuale săvârșite de clienți, suferințele fizice și psihice pricinuite victimelor, urmare a raporturilor sexuale la care au fost supuse și exploatării sexuale căreia îi erau prizoniere. Toate aceste împrejurări au determinat o scădere dramatică a stimei de sine, victimele încercând sentimentul rușinii, chiar în ciuda promiscuității morale și materiale care conturează contextul vieții lor cotidiene. Datele privind conduita procesuală a inculpaților N.M.C. și C.D., astfel cum rezultă din declarațiile atașate la dosar sunt de natură să antameze reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., chiar în contextul caracterului abominabil al faptelor acestora. În plus, în privința acelorași inculpați, instanța va reține ca circumstanță atenuantă, în condițiile art. 76 alin. (2) C. pen. și împrejurarea unei contribuții sau participări infracționale de mai mică amploare, a unui rol preponderent secundar în raport de poziția inculpatului U.V., de fapt „capul” activităților de trafic de persoane/minori.

Nu aceeași este situația inculpatului U.V. care a probat o contribuție activă, acesta fiind principalul autor al faptelor, și în privința căruia probatoriul nu a antamat nici măcar un indiciu al atenuării răspunderii penale.

Valorificând toate elementele decurgând din limitele de pedeapsă prevăzute de textele de incriminare, dispozițiile părții generale a C. pen. și regimul de sancționare a infracțiunilor săvârșite, gradul de pericol social concret ridicat pe care-l reprezintă infracțiunile comise, vârsta părților vătămate la momentul activității infracționale, urmările produse asupra fizicului, dar, mai ales, asupra psihicului acestora, ținând cont și de întreaga situație de fapt reținută în sarcina inculpaților, instanța a stabilit inculpaților câte o pedeapsă principală cu închisoarea la nivelul care să îndreptățească aprecierea că aceasta este o măsură de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient, răspunzând astfel dezideratelor înscrise în art. 52 C. pen.

În privința inculpaților N.M.C. și C.D., prima instanță a reținut că, raportându-se la persoana acestora și la conținutul faptelor comise, la particularitățile dezvoltării psiho-sociale a acestora și la ansamblul împrejurărilor cauzei, plasarea acestora în mediul carceral poate avea efecte negative și exterioare perspectivei de reintegrare socială, astfel că scopul educativ, represiv și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate, astfel că instanța, în temeiul dispozițiilor art. 861 alin. (1), (2) C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale aplicate fiecărui inculpat, pe durata unui termen de încercare, stabilit în condițiile art. 862 C. pen., în cadrul căruia, potrivit prevederilor art. 863 alin. (1) C. pen., fiecare inculpat are obligația de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași; să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și cu privire la întoarcere; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași informații de natură a permite să îi fie controlate mijloacele de existență.

În ceea ce privește soluționarea laturii civile, instanța reține că partea vătămată minoră S.A.M., în privința căreia, înainte de începerea cercetării judecătorești, s-a constatat de către instanță că acțiunea civilă, în prezenta cauză, se exercita din oficiu, conform art. 17 C. proc. pen., având in vedere ca vizează o persoană cu capacitate restrânsă de exercițiu, dar și celelalte victime majore ale traficului de persoane, au trăit semnificative suferințe ca urmare a faptei inculpatului U.V., umilința nejustificată produsă prin abuzurile și exploatarea sexuală la care a fost supuse creându-le o traumă psihică cu efecte incalculabile, prejudiciul nepatrimonial pretinzând repartie fiind unul evident.

Prejudiciul moral este rezultatul lezării unui drept nepatrimonial și, deși s-a considerat că este imposibilă o reparare pecuniară a acestuia, invocându-se caracterul arbitrar al acestei reparații, neputându-se stabili nici un fel de echivalență între durerea morală și o anumită sumă de bani, totuși prezența acestuia ca parte componentă a prejudiciului în ansamblu, potrivit disp. art. 998, 999 C. civ., și-a găsit o aplicare constantă în practica judiciară. Despăgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală și nu se stabilesc în raport cu posibilitățile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esențială este stabilirea concordanței dintre întinderea prejudiciului moral și cuantumul despăgubirii, nefiind admisă nici o diferență în plus și nici o diferență în minus. În cazul lezării relațiilor sociale referitoare la drepturile fundamentale ale persoanei, la libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei, la desfășurarea vieții sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale, la conviețuirea socială, în cazul lezării bazelor morale care trebuie să lumineze viața unui copil, a integrității fizice și psihice a unui minor, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecințele, pe oricare plan, suferite de partea civilă, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze dezechilibrele morale, dificultățile în adaptare, carențele de la nivelul gândirii, astfel cum rezultă din probele cauzei.

Astfel s-a reținut că această cuantificare nu este supusă unor criterii legale de determinare. în acest caz, cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de partea civilă în plan psihic, importanța valorilor lezate și măsura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială și socială a părții civile. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs. În cauză, instanța a fost în măsură să aplice aceste criterii, urmare a faptului că a fost produs acel minim de argumente și indicii din care să rezulte măsura afectării drepturilor nepatrimoniale prin acțiunile exercitate de către inculpați, de natură a duce la evaluarea echitabilă a despăgubirilor ce ar urma să compenseze prejudiciul moral efectiv produs părților civile. Sunt evidente consecințele negative suferite de părțile civile în plan psihic, traumele psihice (puse în evidență nu numai de constrângerea morală și de impactul acțiunilor agresive, dar și vârsta victimelor) și fizice suferite, sechelele posttraumatice care afectează negativ participarea acestora la viața socială și la care instanța a făcut referire în cuprinsul prezentei hotărâri. Față de cele arătate prima instanță a apreciat că este justificată acordarea de daune morale și, statuând în echitate, în baza art. 14, art. 15 rap. la art. 346 alin. (1) teza I C. proc. pen. și art. 998-999 C. civ. va obligă inculpatul U.V. la plata: către partea civilă N.L. a sumei de 4.000 RON, către partea civilă C.N. a sumei de 5.000 RON și către partea civilă V.O.V. a sumei de 7.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral. Având în vedere, pe de o parte, că daunele morale trebuie sa fie numai o justă reparație a prejudiciului de ordin psihic suferit de victimă și nu o amendă excesivă pentru autorul faptei cauzatoare de prejudicii instanța a respins, ca nefondate, restul pretențiilor civile, formulate în cadrul procesului penal de către părțile civile N.L., C.N. și V.O.V.

În baza art. 14, art. 15 rap. la art. 346 alin. (1) teza I C. proc. pen. și art. 998-999 C. civ. a obligat pe inculpatul U.V. la plata către partea civilă B.A.M. a sumei de 8.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral.în baza art. 14, art. 17 rap. la art. 346 alin. (1) teza I, art. 348 C. proc. pen. și art. 998-999 C. civ. a obligat pe U.V. la plata către partea civilă S.A.M. a sumei de 8.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral. Totodată, instanța a luat act că părțile vătămate R.M.D., M.D., P.A.I., G.S.G., I.L.S., P.M.A. și P.M.C. au declarat expres că nu se constituie părți civile în cadrul procesului penal. Veniturile bănești obținute din practicarea prostituției sunt determinabile, pornind de la declarațiile părților vătămate și ale clienților acestora.

Astfel, din declarațiile acestora a rezultat atât media clienților pe zi, cât și costul prestației minime și a câștigului mediu zilnic, multiplicat cu numărul de zile care rezultă din probatoriul administrat, determinându-se astfel valoarea câștigurilor ilicite, sume de bani obținute în totalitate de inculpatul U.V. din traficul de persoane, sume supuse confiscării, măsura care va opera de la persoana care a beneficiat de pe urma exploatării sexuale a victimelor (inculpatul U.V.) chiar dacă banii ajungeau la această persoană indirect, prin intermediul unuia dintre ceilalți traficanți sau chiar a victimelor.

La confiscarea sumelor, prima instanță a făcut aplicarea principiilor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, (a se vedea decizia nr. 391 din 19 ianuarie 2005 și decizia nr. 4457 din 21 iulie 2005), potrivit cărora banii dobândiți de participanți prin săvârșirea infracțiunii se confiscă, dispunându-se obligarea persoanei la plata sumei de care a beneficiat, măsurile de siguranță constituind sancțiuni și, ca atare, au caracter personal. Făcând aplicarea normelor imperative ale art. 19 din Legea nr. 678/2001, potrivit cărora banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor prevăzute în prezenta lege ori cele care au servit la săvârșirea acestor infracțiuni, precum și celelalte bunuri prevăzute de art. 118 C. pen. sunt supuse confiscării speciale, în condițiile stabilite de acel articokîn baza disp. art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 111 alin. (2) C. pen. a luat față de inculpatul U.V. măsura de siguranță a confiscării speciale prev. de art. 118 alin. (1) lit.

e) C. pen. și, în consecință, a dispus confiscarea sumei de 607.500 RON, dobândite în urma comiterii infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea acestuia (sumă rezultată după scăderea din total, a sumelor de bani care au servit la despăgubirea victimelor, cu titlu de daune morale). În acest sens, a fost menționată și decizia penală nr. 3045 din 12 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, care a statuat că potrivit art. 118 alin. (1) lit.

e) C. pen., sunt supuse confiscării speciale bunurile, inclusiv sumele de bani, dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia. Prin urmare, sumele de bani dobândite prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală care servesc la despăgubirea persoanei vătămate nu sunt supuse confiscării, indiferent dacă despăgubirile sunt acordate pentru acoperirea prejudiciului material sau a celui moral.

În temeiul dispozițiilor art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpatul U.V. a următoarelor bunuri ridicate de organele de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. lași cu ocazia percheziției domiciliare din data de 03 februarie 2011, bunuri folosite, în orice mod, !a săvârșirea infracțiunilor: cartela SIM seria X, cartela SIM seria Y, cartela SIM seria Z, cartela SIM seria W, cartela SIM seria Q, telefon N2, telefon N1, telefon S, cartela SIM seria T, cartela SIM seria U.

În baza art. 353 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 163 alin. (1), alin. (2), alin. (5) teza a ll-a și alin. (6) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 17 C. proc. pen. s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, a bunurilor mobile și imobile ale inculpatului U.V., în vederea reparării pagubelor produse prin infracțiuni (plata către victime a sumelor de bani acordate cu titlu de despăgubiri civile, daune morale) și respectiv în vederea executării confiscării speciale dispuse anterior, până la concurența valorii totale a acestor sume. În ceea ce privește cheltuielile judiciare avansate de stat, având în vedere soluția asupra cauzei și principiul potrivit căruia plata cheltuielilor judiciare avansate de stat revine celui în sarcina căruia a fost reținută culpa infracțională sau culpa procesuală, prima instanță reținând o proporție diferită in provocarea cheltuielilor, în baza art. 191 alin. (1), alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe fiecare dintre inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în ambele faze ale procesului penal, după cum urmează: inculpatul U.V., la plata sumei de 4.400 RON, inculpatul N.M.C. la plata sumei de 2.200 RON, iar inculpatul C.D., la plata sumei de 2.200 RON, sume în cuantumul cărora este inclus și onorariul apărătorului din oficiu pentru părțile vătămate a căror asistentă juridică obligatorie a fost asigurată în cauză (2.200 RON - inculpatul U.V., 1.100 RON - inculpatul N.M.C. și 1.100 RON - inculpatul C.D.). Împotriva sentinței penale indicate mai sus au declarat apel inculpații C.D., N.M.C. și U.V., care au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând, în esență, că soluția primei instanțe este în contradicție cu probele administrate în cauză.

Inculpatul U.V. a solicitat, cu prilejul dezbaterilor, achitarea sa, arătând că prin închirierea acelor apartamente a făcut anumite servicii părților vătămate care se prostituau de bună voie și asupra cărora nu a exercitat presiuni. În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepselor.

Inculpatul N.M.C. a solicitat achitarea în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că doar a efectuat curse de taxi la solicitarea inculpatului U.V., fiind remunerat pentru acestea; că niciuna dintre părțile vătămate nu l-au indicat pe acest inculpat ca făcând parte din acel grup infracțional; că instanță nu a reușit să fundamenteze o implicare mai substanțială a sa; că nu a cunoscut natura infracțională a activității desfășurate de inculpatul U.V., iar atunci când a aflat cu ce se ocupă nu a mai lucrat în slujba lui. În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei într-un cuantum care să permită aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., arătând că, fiind plecat să muncească în străinătate, este posibil să nu poată respecta programul de supraveghere ce îi va fi stabilit potrivit hotărârii primei instanțe.

Apărătorul inculpatului C.D. a solicitat, în cadrul dezbaterilor, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 pct. d) C. proc. pen., arătând că probele administrate în cauză nu dovedesc implicarea inculpatului C.D. în infracțiunile ce i se rețin în sarcină. În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei și aplicarea disp. art. 81 C. pen.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat că prima instanță a reținut, pe baza probatoriului judicios administrat, o corectă situație de fapt, pe care instanța de control judiciar și-a însușit-o, și a dat faptelor reținute în sarcina fiecărui inculpat încadrarea juridică corespunzătoare.

Astfel, cu declarațiile părților vătămate N.L., C.N., R.M.D., S.A.M., M.D., P.A.D., V.O.V., I.S.L., G.S.G., P.M., B.A.M., P.A., declarațiile martorilor R.I., A.G., B.M.D., C.G., S.V.G., G.B.C., T.A.M.V., I.I., D.M., B.M.C., A.C.M., C.I., B.I., S.I.C., D.O.D., D.D., G.C.E., M.E., procesele-verbale de percheziție, listingurile posturilor telefonice, precum și declarațiile inculpaților N.M.C. și C.D., atât cât acestea se coroborează cu restul probatoriului, s-a demonstrat că în perioada decembrie 2006-februarie 2011, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar în mod repetat, în diferite modalități, inculpații au racolat, transportat și cazat pe victimele N.L., C.N., R.M.D., S.A.M., P.A., V.O.V., G.S., M.D., I.L.S., B.A.M., P.M.A., P.M., unele dintre ele fiind minore, în scopul exploatării sexuale a acestora, acționând prin inducerea în eroare, amenințare sau prin constrângerea fizică ori morală a acestora și că, în perioada iunie 2010-noiembrie 2010, în scopul exploatării sexuale a victimelor G.S., M.D., I.L.S., B.A.M., P.M.A., P.M., inculpatul U.V. a organizat și coordonat grupul constituit din C.D., M.M., N.M.C.

și P.S. Metoda de racolare a victimelor era simplă, raportat și la segmentul de tinere cărora li se adresau: cu o stare materială precară, provenind din familii dezorganizate, dornice de câștiguri mari de bani. Pentru a le determina pe victime să practice prostituția în folosul lui propriu, inculpatul U.V. a folosit diferite „tehnici”, respectiv exercitarea de violențe ori șantaj. În aceste circumstanțe, având în vedere că nu aveau posibilități de a se întreține, victimele acceptau să lucreze în folosul exclusiv al inculpatul U.V.

Încă din faza urmăririi penale, părțile vătămate au declarat constant că au fost silite de inculpați să practice prostituția, prin violență și amenințări, ele considerându-se victime ale infracțiunii de trafic de persoane. Audiate de prima instanță, cele mai multe dintre acestea au declarat că inculpatul U.V. Ie-a forțat, prin amenințare și bătaie, să practice prostituția, iar banii obținuți în acest mod îi dădeau inculpatului, fără ca să-și oprească o parte din ei. Doar părțile vătămate P.M.C., P.M.A., G.S.G.

și M.D. au revenit asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale, însă declarațiile acestora din cursul judecății au fost în mod corect înlăturate ca nesincere, nesinceritate care în cazul victimei P.M.C. s-a manifestat din teamă față de inculpatul U.V., care a amenințat-o prin intermediul unui cunoscut, după audierea sa din cursul urmăririi penale, că va trebui să se mute din lași dacă a dat declarație împotriva lui, victima simțindu-se amenințată. Revenirile ori contrazicerile celorlalte victime au fost făcute fără o justificare credibilă, plauzibilă, astfel că nu pot conduce la constatarea nevinovăției inculpaților.

Împrejurarea că acestea au revenit asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale, nu poate fi apreciată nici de instanța de apel ca fiind de natură a conduce la concluzia că declarațiile din cursul urmăririi penale ar fi fost luate prin mijloace neprocedurale și ar conține relatări nereale, în contextul în care revenirea asupra celor declarate s-a justificat prin pretinse abuzuri ale organelor de cercetare penală, nedovedite, de altfel. Însă, vinovăția inculpaților a rezultat nu numai din declarațiile date de părțile vătămate în cursul urmăririi penale și menținute în mare măsură în cursul judecății, dar și din declarațiile martorilor audiați în cauză, martori ce au apelat la serviciile sexuale ale părților vătămate sau care au închiriat inculpatului U.V. apartamentele în care erau exploatate victimele.

Martora G.C.E. a semnalat în repetate rânduri în perioada august-septembrie 2010 prezența inculpatului U.V. și a victimei M.D. în imobilul din str. P.R., această martoră observând că persoanele cazate în acea locuință erau îmbrăcate „mai deocheat”, „mai țipător”. Martorii D.D. și D.O.D. au relatat că inculpatul U.V. a închiriat prin firma lor mai multe apartament, uneori acestea fiind închiriate și de inculpatul C.D., martorii aflând ulterior de la vecini că din aceste locații intră și ies bărbați. Mai mult decât atât, s-a dovedit în cauză că în agendele de telefon ale inculpatului U.V. se aflau numerele de telefon ale celorlalți inculpați, iar din convorbirile telefonice realizate de inculpatul U.V.

și din datele existente în memoriile cartelelor descoperite în portofelul inculpatului U.V. cu prilejul efectuării percheziției domiciliare la imobilul din lași, bd. S.M., rezultă legăturile existente între acesta și ceilalți inculpați, precum și persoanele pe care le exploatau. Două dintre posturile telefonice identificate în anunțurile din cotidianul E.I. din data de 24 noiembrie 2010, la rubrica Matrimoniale, caseta „EI pentru Ea”, au fost identificate în lista de contacte a cartelei telefonice găsită asupra inculpatului U.V.

Verificarea listingului posturilor telefonice a dus la identificarea mai multor titulari de posturi telefonice care au apelat la serviciile sexuale oferite de părțile vătămate: martorul R.I., care a întreținut raporturi sexuale în apartamentul situat în Piața U.; martorul A.G., care a întreținut raporturi sexuale în luna noiembrie 2010 cu M.D.; martorul B.M.D., care a intenționat să întrețină raporturi sexuale cu numita V.A. care era însărcinată în luna a IV-a; martorul C.G., care a apelat de mai multe ori la posturile telefonice menționate în anunțurile din ziar, întreținând ulterior relații sexuale cu utilizatoarele acelor posturi telefonice; martorul S.V.G., care în cursul anului 2010 a întreținut raporturi sexuale după ce a apelat posturile telefonice menționate, în apartamente din bd.

S.M., respectiv apartamentul situat în Piața U., recunoscând-o pe numita M.D.; martorul G.B.C., care a întreținut raporturi sexuale în apartamentele din P-ța U., str. C.N., bd. S.M., recunoscând-o pe A.N. și P.M.A.; martorul T.A.M.V., care a apelat de mai multe ori posturile telefonice folosite de părțile vătămate pentru a fi contactate de clienți în vederea întreținerii de relații sexuale și a negociat prețurile pentru serviciile sexuale ale acestora; martorul I.I., care a întreținut relații sexuale în imobilele din P-ța U., bd.

S.M., recunoscând-o pe numita M.D.; martorul D.M., care a apelat de mai multe ori posturile telefonice indicate întreținând raporturi sexuale în apartamentele situate în P-ța U. și bd. S.M.; martorul B.M.C., care a întreținut raporturi sexuale cu mai multe victime după ce a apelat la posturile telefonice identificate în agenda telefonică a inculpatului U.V., identificând-o pe numita M.D.; martorul A.C.M., care a întreținut raporturi sexuale în imobilele din P-ța U. și bd. S.M. recunoscându-le pe M.D., P.M.A., V.O.V., P.D. și M.D.A.; martorul C.I., care a apelat de mai multe ori posturile telefonice din folosite de părțile vătămate pentru contactarea de clienți.

Martorul B.I. a apelat în data de 03 februarie 2011 la postul telefonic folosit de M.D., pentru a întreține raporturi sexuale, fiind îndrumat să se deplaseze la imobilul din P-ța U., unde Ie-a întâlnit pe I.L.S. și M.D. A negociat tarifele și a ales-o pe M.D., fiind găsit în imobil de organele de poliție cu ocazia percheziției.

Cât privește participația penală a inculpaților C.D. și N.M.C. la traficul de persoane și de minori, deși aceștia nu au recunoscut participarea la săvârșirea acestor infracțiuni, părțile vătămate M.D., V.O.V., G.S.G., P.M.C., au confirmat că aceștia au contribuit la exploatarea sexuală a victimelor.

Partea vătămată M.D. a declarat că în perioada în care a fost exploatată în folosul inculpatului U.V.,acesta a primit ajutorul inculpaților N.M.C. și C.D. și al numitului P.S.. în privința inculpatului C.D., victima a arătat că acesta o însoțea permanent pentru a se asigura că nu fugea, ținea evidența clienților și încasărilor, „filtra” clienții și le dădea victimelor acceptul să îi primească după ce îi examina de la distanță și se asigura că nu sunt polițiști. Partea vătămată V.O.V. a relatat că inculpatul N.M.C. conducea autoturismul ce o transporta pe victimă la locațiile în care se aflau persoanele exploatate de inculpatul U.V. și în situația în care clienții solicitau întreținerea de relații sexuale în alte locuri decât apartamentul din cartierul T., victimele erau transportate de N.M.C. cu mașina, în prezența inculpatului U.V. sau sub supravegherea numitului P.S. Din declarațiile victimei G.S.G. date în cursul urmăririi penale rezultă că în vara anului 2010, când și-a reluat activitatea de prostituție în folosul inculpatului U.V., acesta era ajutat de inculpații N.M.C. și C.D., împreună cu care și locuia. Astfel, C.D. îl însoțea pe U.V., asigura protecția victimelor, cărora le aducea de mâncare și țigări, dar și supravegherea acestora, iar N.M.C. asigura transportul victimelor și al inculpatului U.V., uneori preluând banii obținuți din prostituție și predându-i în totalitate inculpatului U.V. Potrivit declarațiilor victimei P.M.C., date în cursul urmăririi penale, în imobilul din str. P.R., unde a fost dusă i-a cunoscut și pe inculpații C.D. și N.M.C., cel dintâi aducând fetelor de mâncare, iar cel de-al doilea transportându-le cu taxiul la solicitarea și indicațiile inculpatului U.V., în cadrul activităților de exploatare sexuală.

Din declarațiile martorilor D.D. și D.O.D. rezultă că de închirierea apartamentelor în care erau exploatate victimele se ocupa uneori și inculpatul C.D.

Din probele administrate în cauză a rezultat, fără putință de tăgadă, că rolul inculpatului N.M.C. era de a transporta atât pe victime, cât și pe inculpatul U.V. cu un autoturism, că acesta era la dispoziție inculpatului U.V. și în subordinea acestuia permanent, iar inculpatul C.D. avea rolul de a le supraveghea pe victime în apartamentele în care acestea își primeau clienții. Or, tocmai obligarea părților vătămate de a practica prostituția în anumite condiții prestabilite de inculpatul U.V., cazarea acestora în diferite locații închiriate de acest inculpat, transportarea acestora de inculpatul N.M.C., însoțirea și supravegherea acestora de inculpatul C.D. în anumite locuri în care erau obligate să practice prostituția, luarea banilor obținuți din prostituție, constituie o constrângere, în sensul legii, a părților vătămate, realizând în drept elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, pentru care corect au fost condamnați inculpații. Cât privește infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care inculpații au fost, de asemenea, corect condamnați, sunt valabile aceleași considerațiuni desprinse din probele administrate, cu precizarea că într-o astfel de situație, chiar dacă acțiunea de recrutare, transportare, găzduire s-ar face fără constrângere, așa cum a susținut constant inculpatul U.V., legiuitorul prezumă în mod absolut că victima traficului, o persoană minoră, nu are capacitatea de a exprima liber un consimțământ valabil.

Curtea a constatat, așadar, că situația de fapt, astfel cum a fost reținută de prima instanță, respectiv participarea și vinovăția inculpaților au fost pe deplin dovedite, fiecare având un rol determinat și determinant, acționând după un plan amănunțit, demarând o acțiune ilicită comună într-un consens neechivoc în scopul obținerii de foloase materiale injuste, astfel că susținerea inculpaților că nu se fac vinovați de infracțiunile deduse judecății nu poate fi primită.

Soluția de achitare a inculpaților prin înlăturarea probelor din faza de urmărire penală și, respectiv, prin reținerea numai a celor administrate în faza judecății, s-a apreciat că nu este posibilă legal deoarece, potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului. Faptul că instanța este obligată să verifice legalitatea probelor și să stabilească utilitatea și concludenta acestora, pentru reținerea vinovăției sau nevinovăției inculpatului, numai în cadrul cercetării judecătorești, nu duce automat la concluzia eliminării probelor strânse în faza de urmărire penală. Nefondată s-a apreciat a fi și solicitarea inculpaților privind reducerea pedepselor și schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicate.

Curtea a constatat,față de limitele speciale ale pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, gravitatea ridicata a faptelor săvârșite rezultată din modalitatea și împrejurările concrete în care s-a reținut că au fost comise, caracterul organizat al acțiunilor, numărul actelor materiale și valoarea însemnată a câștigului ilicit realizat, gradul de contribuție al fiecărui inculpat, în principal al inculpatului U.V. și atitudinea procesuală incorectă manifestată de acesta pe parcursul procesului penal, că pedepsele stabilite de prima instanță și modalitatea de executare a acestora corespund criteriilor generale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen., fiind de natură să-și atingă scopul educativ - preventiv prevăzut de art. 52 C. pen.

Curtea a constatat că în favoarea inculpaților C.D. și N.M.C. prima instanță a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. pen. și, pe cale de consecință, nu numai că a redus sub minimul special pedepsele aplicate, dar a stabilit și o modalitate neprivativă de libertate pentru executarea acestora.

În condițiile reținerii pluralității de victime, a formei continuate a infracțiunii și, mai ales, a modalității concrete de săvârșire a infracțiunilor, Curtea a constatat că împrejurării unei contribuții sau participări infracționale de mai mică amploare, a unui rol preponderent secundar al inculpaților C.D. și N.M.C. în raport de poziția inculpatului U.V., precum și conduitei procesuale a acestora, reținute de prima instanță ca circumstanțe atenuante, li s-a dat un efect juridic suficient în operațiunea de individualizare a pedepselor, nefiind justificată o nouă reducere a acestora, dar nici o altă modalitate de executare a pedepselor aplicate.

Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că prima instanță, deși a reținut două împrejurări de natură a atrage, potrivit legii, un regim sancționator mai aspru (forma continuată a infracțiunii și concursul de infracțiuni), observând caracterul facultativ al agravării, nu a sporit pedepsele aplicate și nici nu a adăugat un spor.

Pentru aceste motive, Curtea a reținut că sunt nefondate criticile aduse hotărârii primei instanțe, astfel că, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins apelurile ca nefondate.în temeiul art. 383 alin. (11) rap. la art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului U.V. deoarece temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea inculpatului de libertate. Pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a estompat până la un nivel care să permită, la momentul actual, o măsură preventivă neprivativă de libertate. Prin punerea în libertate a inculpatului s-ar crea temerea că justiția, în cazul unor infracțiuni de o gravitate deosebită, nu acționează suficient de ferm și poate astfel încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare. Curtea a considerat că măsura răspunde exigențelor art. 136 C. proc. pen., fiind necesară pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal în continuare, precum și pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la executarea pedepsei. În temeiul art. 381 alin. (1) C. proc. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestului preventiv scursă după pronunțarea hotărârii primei instanțe.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul U.V., criticând decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând,prin apărătorul desemnat din oficiu, admiterea recursului, aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., ținând cont de faptul că inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise, solicitând de asemenea să se țină cont de circumstanțele personale și reale ale comiterii faptei, având drept consecință reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Examinând temeinicia deciziei recurate, în raport de criticile formulate, prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. Înalta Curte constată recursul declarat de inculpatul U.V., ca fiind nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta:

Cu privire la cererea inculpatului de soluționare a cauzei în procedura prevăzută de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., instanța de recurs reține că aceasta este tardiv formulată, pentru următoarele considerente:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului lași, la data de 25 mai 2011, (după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010), fiind fixat primul termen de judecată, la data de 01 septembrie 2011, termen la care inculpatul U.V., a fost prezent în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales, a fost identificat de instanță, după care, potrivit dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., inculpatul a fost interpelat cu privire la recunoașterea vinovăției, iar inculpatul, prin apărător ales, a arătat că își menține poziția din cursul urmăririi penale, în sensul că nu își recunoaște vinovăția.

Având în vedere această declarație și dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., introdus prin Legea nr. 202/2010, pentru accelerarea soluționării cauzelor, text potrivit căruia „Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța de fond procedeând la consemnarea poziției procesuale a inculpatului, în sensul că nu își recunoaște vinovăția, Înalta Curte reține că inculpatul nu mai poate reveni la acest moment procesual, respectiv în recurs, asupra poziției procesuale exprimate înaintea începerii cercetării judecătorești.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că Tribunalul lași a constatat că este competent și legal sesizat să judece cauza de față, inculpatul a declarat personal înainte de citirea actului de sesizare că nu recunoaște săvârșirea faptelor reținute în rechizitoriu, astfel că instanța de fond a început cercetarea judecătorească, având în vedere poziția procesuală a inculpatului.

Așadar, rezultă că Tribunalul lași, la soluționarea cauzei pe fond, a procedat legal și în această situație instanța de recurs, reține că la acest moment procesual, respectiv în recurs, inculpatul nu mai poate solicita soluționarea cauzei în procedura simplificată.

Cu privire la reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în condițiile art. 76 alin. (2) C. pen., Înalta Curte reține că aceste dispoziții legale nu au incidență în cauză cu privire la acest inculpat, având în vedere contribuția majoră, acesta fiind principalul autor al faptelor, de fapt fiind „capul” activităților de trafic de persoane/minori și în privința căruia instanța de recurs nu a identificat nici un indiciu care să permită atenuarea răspunderii penale a inculpatului.

Astfel, instanța de recurs reține că la individualizarea judiciară a pedepselor prima instanță a avut în vedere că gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpat este unul foarte ridicat, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, așa cum au fost descrise mai sus, împrejurările în care faptele au fost comise și, nu în ultimul rând, urmările produse, respectiv încălcarea esenței drepturilor fundamentale ale victimelor, a libertății sexuale, a integrității corporale și a libertății de mișcare a unor victime, a bazelor morale care trebuie să lumineze viața unor persoane, atingerea adusă dezvoltării fizice și psihice a victimelor minore sau majore.

Prin raportare mai ales la vârsta părților vătămate, această experiență și-a pus amprenta asupra dezvoltării psihice a acestora, asupra echilibrului socio-afectiv al acestora.

Datele privind conduita procesuală a inculpatului U.V., astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, nu sunt apte să antameze reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în condițiile art. 76 alin. (2) C. pen., având în vedere pe de-o parte, atitudinea oscilantă de recunoaștere și regret, inculpatul până la instanța de recurs și-a negat activitatea infracțională, iar pe de altă parte, instanța de recurs are în vedere contribuția majoră la săvârșirea infracțiunilor, perioada îndelungată de timp a desfășurării activității infracționale, pluralitatea de infracțiuni și infractori, numărul mare de părți vătămate exploatate sexsual, vârsta victimelor minore între 14-17 ani, sumele mari de bani obținute de inculpat din exploatarea victimelor, și nu în ultimul rând perseverneța infracțională a inculpatului, în prezent fiind cercetatat într-o altă cauză complexă, aflată pe rolul Tribunalului Maramureș pentru același gen de infracțiuni.

Față de aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul U.V. împotriva deciziei penale nr. 162 din 02 noiembrie 2012 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Se va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului U.V., reținerea din data de 07 decembrie 2009, precum și reținerea și arestarea preventivă de la 28 februarie 2011 la 03 aprilie 2013. Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 2.200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, și suma de câte 150 RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părți vătămate N.L., R.M.D., S.A.M., M.D., P.A.I., V.A.V., G.S., I.L.S., P.M.A., P.M., C.N. și B.A.M. se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul U.V. împotriva deciziei penale nr. 162 din 02 noiembrie 2012 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului U.V., reținerea din data de 07 decembrie 2009, precum și reținerea și arestarea preventivă de la 28 februarie 2011 la 03 aprilie 2013.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 2.200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, și suma de câte 150 RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părți vătămate N.L., R.M.D., S.A.M., M.D., P.A.I., V.A.V., G.S., I.L.S., P.M.A., P.M., C.N. și B.A.M. se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 03 aprilie 2013.