Inability to reconcile contradictory rulings across different appeal stages as a ground for revision under Art. 322 Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the revision request filed by two applicants, thereby upholding the Court of Appeal’s earlier decision to reject their own intervention regarding a basement storage unit and maintaining the rest of the appealed judgment. The dispute concerned a civil property claim where the applicants argued that the appellate decision was unenforceable and contradictory to a prior appeal-stage decision issued in the same file, which had granted their ownership of the subject storage unit. The court held that the grounds for revision were unfounded because Article 322(1) of the Code of Civil Procedure requires contradictory dispositive provisions within the same judgment, not between different procedural stages of the same file, and Article 322(7) applies only to irreconcilable final judgments from separate files, not to interlocutory inconsistencies arising during successive appeals within a single proceeding.
Legislator headnote
AI generatedArt. 322 pct. 1 C. proc. civ, art. 322 pct. 7 C. proc. civ; Inability to reconcile contradictory rulings across different appeal stages as a ground for revision under Art. 322 Code of Civil Procedure: În aceste condiții, revizuenții ar fi trebuit să indice dispozițiile contradictorii din cuprinsul aceleiași decizii și nu dispoziții contradictorii ale celor două hotărâri pronunțate în faze procesuale diferite. Dispozitivul prin care s-a respins cererea de intervenție proprie și s-au menținut celelalte dispoziții nu îndeplinește condiția cerută de art. 322 pct. 1 C. proc. civ., deoarece acestea nu sunt susceptibile de a fi aduse la îndeplinire prin însăși natura lor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Prin Decizia nr. 1628 de la 1 iunie 2012, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de intervenientul M.P., a admis recursurile declarate de reclamanții Consiliul Local al Municipiului Arad, Municipiul Arad prin Primar și pârâții Ț.L., G.G. și G.F., a modificat în parte decizia recurată în sensul că a respins cererea de intervenție proprie formulată de P.G. în ceea ce privește boxa situată la subsol pe latura imobilului dinspre strada V.G. în suprafață de 30,97 mp și a menținut în rest dispozițiile deciziei civile recurate, cu motivarea că pretențiile intervenientului pot să vizeze numai obiectul dedus judecății prin cererea principală nu și prin cererea de intervenție a altui terț.
Împotriva acestei decizii, P.G. și P.V. au formulat cerere de revizuire, indicând drept temei dispozițiile art. 322 pct. 1 și 7 C. proc. civ.
În motivarea cererii, revizuenții au arătat că decizia pronunțată de Curtea de Apel Timișoara este contrară Deciziei nr. 487 din 6 decembrie 2011 a Tribunalului Arad, deoarece, în baza acelorași înscrisuri existente la dosar, s-a constatat că boxa situată la subsol pe latura imobilului dinspre strada V.G. este inclusă în componența apartamentului nr. 1 și aparține revizuenților, fiind cumpărată prin contractul de vânzare -cumpărare nr. 4280/1999. Au învederat, totodată, că decizia pronunțată de Curtea de Apel Timișoara nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece a creat situații contradictorii, soluționându-se diferit același raport juridic în fața a două instanțe diferite.
Analizând cererea de revizuire formulată, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Art. 322 pct. 1 C. proc. civ. se referă la situația în care dispozitivul nu poate fi pus în executare, deoarece, dacă s-ar executa una dintre dispoziții, s-ar ajunge la neexecutarea celorlalte. Or, în speța dedusă judecății, se constată că revizuenții se referă la hotărâri potrivnice date în același dosar, în calea de atac a apelului - Decizia nr. 487 din 6 decembrie 2011 a Tribunalului Arad, respectiv în calea de atac a recursului - Decizia nr. 1628 de la 1 iunie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.
În aceste condiții, revizuenții ar fi trebuit să indice dispozițiile contradictorii din cuprinsul aceleiași decizii și nu dispoziții contradictorii ale celor două hotărâri pronunțate în faze procesuale diferite. Dispozitivul prin care s-a respins cererea de intervenție proprie și s-au menținut celelalte dispoziții nu îndeplinește condiția cerută de art. 322 pct. 1 C. proc. civ., deoarece acestea nu sunt susceptibile de a fi aduse la îndeplinire prin însăși natura lor.
Nefondat este și motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., deoarece, pentru a exista contrarietate de hotărâri, este necesar ca aceasta să fie între dispozitivele celor două hotărâri care dobândesc autoritate de lucru judecat și nu între hotărâri pronunțate în același dosar în exercitarea căilor de atac.
Înalta Curte reține că, prin reglementarea art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situațiilor în care, judecându-se separat două dosare și neobservându-se existența lucrului judecat, se ajunge la hotărâri potrivnice ale căror dispozitive nu se pot concilia. În cadrul aceluiași proces, însă, nu se poate ajunge la hotărâri potrivnice, întrucât, chiar dacă în diferite faze, soluțiile pot fi diferite de cele anterioare, în final se va pronunța o singură hotărâre irevocabilă.
Față de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții P.G. și P.V. împotriva Deciziei nr. 1628 din 21 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții P.G. și P.V. împotriva Deciziei nr. 1628 din 21 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 februarie 2013.
Procesat de GGC - DG