Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 400/2013 AI generated

Procedural Capacity of a Non-Legal Entity Subunit Acting as Mandatary for a Legal Entity in Civil Litigation

Case Number Decizia nr. 400/2013
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal’s decision to vacate the lower tribunal’s dismissal and remand the case for judgment on the merits. The dispute concerned a commercial entity’s subunit (a "work point" without legal personality) that was sued for breach of contract or service termination, where the subunit had initiated the claim as a plaintiff. The lower tribunal had rejected the claim on grounds of lack of procedural capacity, arguing that entities without legal personality could only be sued as defendants. The High Court ruled that this interpretation was incorrect, holding that while non-legal entities generally lack capacity to sue, the procedural law permits parties to act through mandates. Since the parent company with legal personality had explicitly authorized the subunit to litigate via a specific mandate, the subunit acted as a valid mandatary, thereby possessing the requisite procedural capacity to bring the action. The decisive legal basis involved the strict interpretation of the exception allowing non-legal entities to stand in court only as defendants under Article 41(2) of the Civil Procedure Code, contrasted with the general right of parties to exercise procedural rights personally or through a mandatary under Articles 67 and 68.

Legislator headnote

AI generated

art. 105 alin. (1) C. proc. civ, art. 68 C. proc. civ, art. 304 pct. 7 C. proc. civ, art. 261 pct. 5 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 41 C. proc. civ; Procedural Capacity of a Non-Legal Entity Subunit Acting as Mandatary for a Legal Entity in Civil Litigation: The dispute concerned a commercial entity’s subunit (a "work point" without legal personality) that was sued for breach of contract or service termination, where the subunit had initiated the claim as a plaintiff. The lower tribunal had rejected the claim on grounds of lack of procedural capacity, arguing that entities without legal personality could only be sued as defendants. The High Court ruled that this interpretation was incorrect, holding that while non-legal entities generally lack capacity to sue, the procedural law permits parties to act through mandates. Since the parent company with legal personality had explicitly authorized the subunit to litigate via a specific mandate, the subunit acted as a valid mandatary, thereby possessing the requisite procedural capacity to bring the action. The decisive legal basis involved the strict interpretation of the exception allowing non-legal entities to stand in court only as defendants under Article 41(2) of the Civil Procedure Code, contrasted with the general right of parties to exercise procedural rights personally or through a mandatary under Articles 67 and 68.

Keywords

AI generated
procedural capacity legal entity article of civil procedure legal capacity legal personality commercial litigation
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

The procedural provision cited in the dispositive to justify the dismissal of the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, reclamanta SC E.M. SA - Punctul de lucru Călimănești a chemat în judecata pe pârâta SC C.D. SA și a solicitai să se dispună reconectarea imobilului său la rețeaua de alimentare cu energie electrică a șantierului situat în comuna Tomșani, județul Vâlcea și exonerarea societății de la plata sumei de 120608,79 lei reprezentând contravaloarea facturilor nr. 1061093210/2009 și nr. 106132527/2010.

Prin sentința nr. 3038 din 16 februarie 2011, Judecătoria Craiova a admis excepția lipsei capacității procesuale a reclamantei invocată de pârâtă și a respins cererea ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că pârâta a invocat excepția lipsei capacității procesuale a reclamantei întrucât cererea de chemare în judecată este formulată de o subunitate fără personalitate juridică a SC E.M. SA București și este semnată de persoane care nu au mandat de reprezentare a intereselor unității în fața instanțelor judecătorești.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC E.M. SA solicitând admiterea recursului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Prin decizia nr. 277 din 27 iunie 2011, Tribunalul Dolj, secția comercială, a admis recursul, a casat sentința nr. 3038/2011 a Judecătoriei Craiova și a reținut cauza pentru soluționare.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că obiectul principal al acțiunii este unul evaluabil și întrucât valoarea este superioară sumei de 100.000 lei, soluționarea cauzei în primă instanță este de competența tribunalului. Prin urmare, Judecătoria Craiova a soluționat cauza fără a fi competentă. Excepția de necompetență trebuia analizată înaintea celei privind capacitatea procesuală a reclamantei deoarece, în condițiile art. 105 alin. (1) C. proc. civ., actele de procedură îndeplinite de un judecător necompetent sunt nule.

În rejudecare, Tribunalul Dolj, secția a ll-a civilă, analizând cu prioritate excepția lipsei capacității procesuale, prin sentința nr. 3270 din data de 29 noiembrie 2011, a admis excepția lipsei capacității procesuale a reclamantei invocată de pârâtă și a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că punctul de lucru al unei societăți comerciale este un dezmembrământ fără personalitate juridică.

Prin urmare, acesta nu poate sta în judecată în nume propriu, în calitate de reclamant, ci doar în calitate de pârât, în măsura în care are organe proprii de conducere. Punctul de lucru poate sta în judecată ca reclamant doar în calitate de mandatar al societății mamă, mandat special dat în condițiile art. 68 C. proc. civ.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta SC E.M. SA - Punct de Lucru Stabil Călimănești, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin decizia nr. 41/2012 din data de 22 martie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, a admis apelul declarat de reclamantă, a desființat sentința nr. 3270 din 29 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a ll-a civilă și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.

În motivarea deciziei curtea de apel a reținut că, în speță, cererea de chemare în judecată a fost formulată de SC E.M. SA București prin Punct de Lucru Stabil Călimănești, mandatat de societatea comercială pentru a sta în judecată.

Ca urmare, în mod greșit tribunalul a apreciat că cererea de chemare în judecată a fost formulată de o persoană fără capacitate procesuală în contextul în care cererea a fost promovată de o societate cu personalitate juridică prin mandatar.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC C.D. SA pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, desființarea deciziei recurate și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj ca fiind temeinică și legală.

În argumentarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., recurenta a invocat încălcarea prevederilor art. 40 și 41 raportat ia art. 68 C. proc. civ.

Recurenta a învederat că reclamanta este punct de lucru fără personalitate juridică și nu a avut mandat de la firma mamă pentru a sta în instanță in nume propriu ca reclamantă.

Analizând criticile aduse deciziei atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, urmând ca recursul pârâtei SC C.D. SA să fie respins, pentru următoarele considerente:

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

Observând considerentele deciziei recurate se constată că aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină, motive care nu sunt contradictorii și nici străine de natura pricinii, instanța de apel arătând conform art. 261 pct. 5 C. proc. civ., argumentele în baza cărora a ajuns la concluzia care a determinat pronunțarea hotărârii.

Modificarea sau casarea unei hotărâri poate fi solicitată, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., atunci „când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.”

Din perspectiva acestui motiv de recurs, recurenta a pus în discuție încălcarea de către instanța de apel a prevederilor art. 40 și 41 raportat la art. 68 C. proc. civ., invocând faptul că reclamanta este punct de lucru fără personalitate juridică și nu poate sta în judecată în nume propriu decât în calitate de pârâtă. în acest sens recurenta susține că reclamanta nu a avut mandat pentru formularea cererii de chemare în judecată adresa invocată în acest sens prin decizia recurată fiind interpretată eronat.

În conformitate cu prevederile alin. (2) ale art. 41 C. proc. civ., „asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere”. Totodată, conform prevederilor art. 67 alin. (1) C. proc. civ., părțile pot să își exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, prevederile art. 68 din același act normativ, stabilind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească procura dată în vederea exercitării dreptului de chemare în judecată.

Capacitatea procesuală constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual și de a-și valorifica singură aceste drepturi și a-și îndeplini obligațiile procedurale.

În cazul unei persoane juridice, capacitatea procesuală se dobândește, în temeiul legii, de la data înființării și sfârșește odată cu încetarea acesteia.

Art. 41 alin. (2) C. proc. civ., prevede că asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere, instituind astfel o excepție, or, având în vedere faptul că excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare rezultă că acestea nu pot sta în judecată ca reclamante.

Totodată, art. 67 și art. 68 C. proc. civ., reglementează posibilitatea părților de a-și exercita drepturile procedurale personal sau prin mandatar, inclusiv exercitarea dreptului de chemare în judecată.

În speță, cererea de chemare în judecată a fost formulată de SC E.M. SA București prin Punct de Lucru Stabil Călimănești, mandatat să stea în judecată prin adresa societății comerciale reclamante nr. 29 din 07 februarie 2011.

Prin urmare, justificat Curtea de Apel Craiova a reținut că, în mod greșit tribunalul a apreciat că cererea de chemare în judecată a fost formulată de o persoană fără capacitate procesuală, în contextul în care aceasta a fost formulată de o societate cu personalitate juridică prin mandatar.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC C.D. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefundat, recursul declarat de pârâta SC C.D. SA Craiova împotriva deciziei nr. 41/2012 din 22 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a ll-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2013.