Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 322/2013 AI generated

Annulment inadmissible where lower court substantively examined property rights and public domain status, not merely omitting legal grounds

Case Number Decizia nr. 322/2013
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the extraordinary appeal for annulment filed by the plaintiff company, leaving in force the final appeal decision that had previously upheld the trial court's eviction order against the company. The dispute concerned the company's right to remain in a building it owned, which it argued was constructed on land within the public domain of the municipality, rendering the public administration authority lacking procedural standing to seek eviction; the company claimed the lower appellate court had erroneously omitted the examination of its argument that it was a good-faith constructor entitled to protection against eviction without prior just compensation for public utility. The Court ruled that the annulment ground under Article 318 of the Civil Procedure Code was not met because the appellate court had actually examined all illegal grounds and rejected them, finding the company lacked rights to the underlying land at the time the building permit was issued. The Court emphasized that the annulment procedure is strictly limited and cannot serve as a "recus ad recursum" to re-litigate substantive issues already decided, referencing the ECHR principle of legal certainty and the prohibition against disguised appeals to reopen finalized judgments.

Legislator headnote

AI generated

art. 318 C. proc. civ, art. 320 C. proc. civ; Annulment inadmissible where lower court substantively examined property rights and public domain status, not merely omitting legal grounds: Potrivit dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-I numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Keywords

AI generated
civil annulment legal status public property article of civil procedure procedural rights grounds for cassation

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra contestației în anulare, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 3152 din 18 octombrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, în dosarul nr. 25567/3/2009, a fost respins, ca nefundat, recursul declarat de pârâta SC P.C.D. SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei comerciale nr. 471 din 17 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a comercială,

Prin cererea înregistrată Ia data de 8 decembrie 2011, SC P.C.D. SRL BUCUREȘTI a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 3152 din 18 octombrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a Il-a civilă, invocând în drept dispozițiile art. 318 C. proc. civ.

În motivare, contestatoarea susține, în esență, că instanța a omis să cerceteze motivul de recurs referitor Ia unele înscrisuri depuse la dosarul cauzei.

Din actele depuse la dosarul cauzei, cu referire Ia Repartiția nr. 36170 din 04 mai 1990 a Primăriei Sectorului 8 București – S.A.S.C.C.E.A., autorizația de construire nr. 8/ V din 13 mai 1992, adresa nr. 20554 din 08 iulie 2011 eliberată de Serviciului disciplină în construcții și fișaj stradal al Consiliu/ui Local al Sectorului 8 București, contestatoarea susține că SC P.C.D. SRL este un constructor de bună credință și nu poate fi evacuată din clădirea proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică și numai după o justă și prealabilă despăgubire.

În consecință, conform actelor depuse Ia dosarul cauzei, consideră că A.P.S. 8 nu are calitatea nici să ceară, nici să obțină evacuarea societății contestatoare, intimata neavând calitate procesuală, întrucât terenul este în folosința SC P.C.D. SRL, iar clădirea este proprietatea acesteia.

Intimata A.P.S. 8 BUCUREȘTI nu a formulat întâmpinare.

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și temeiul de drept invocat, Înalta Curte urmează a respinge contestația în anulare pentru considerentele care succed;

Potrivit dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-I numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Analizând însă decizia atacată, se constată că recursul a fost cercetat din perspectiva tuturor criticilor de nelegalitate formulate de recurentă, și care au putut fi încadrate în motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 3 C. proc. civ., iar dezlegarea dată recursului prin decizia atacată nu este rezultatul unei omisiuni, prezenta contestație în anulare fiind nefondată din perspectiva dispozițiilor art. 318 C. proc. civ.

Contrar susținerilor contestatoarei, instanța de recurs, din examinarea actelor aflate la dosar a răspuns criticilor vizând dreptul de proprietate al pârâtei asupra construcției, reținând că prin autorizația de construire nr. 8V din 13 mai 1992 emisă de Primăria Sectorului 8 București, SC P.C.D. SRL a fost autorizata să execute lucrări pentru un spațiu de producere și desfacere în suprafață totală de 130 m.p., însă la data eliberării autorizației, aceasta nu deținea niciun drept asupra terenului.

A mai reținut că terenul menționat în contractul de asociere face parte din domeniul public al Municipiului București, astfel încât acesta nu poate fi înstrăinat, ci poate fi dat doar în administrare, poate fi concesionat sau închiriat, conform Legii nr. 213/1998 (pagina 11 a decizie contestate).

Prin urmare, în speță, nu se justifică admiterea contestației, deoarece criticile invocate de către contestatoare nu corespund prevederilor art. 318 C. proc. civ., nefiind vorba de absența punctului de vedere al instanței, ca rezultat al omisiunii cercetării unuia dintre motivele de casare invocate. Contestatoarea nu face decât să repună în discuție, în prezenta cauză, soluția însăși a instanței de recurs, ceea ce nu este permis pe calea contestației în anulare, precum și probleme de fond ce au fost soluționate de instanța de recurs, care s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de parte,

Motivele invocate de contestatoare se circumscriu unor critici împotriva deciziei irevocabile, care o transformă într-un recurs la recurs, or, prevederile art. 318 C. proc. civ., au un câmp limitat de aplicație, astfel că ele trebuie să fie interpretate, în toate cazurile, în mod restrictiv pentru a nu deschide calea unui veritabil recurs la recurs.

În mod constant, în jurisprudența sa, C.E.D.O. a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluționat definitiv și irevocabil, numai în scopul de a obține o rejudecare a cauzei; contestația în anulare nu poate avea semnificația unui „recurs deghizat”, ci trebuie să fie justificată numai de circumstanțe esențiale și imperative.

De asemenea, C.E.D.O., a subliniat frecvent că principiul securității raporturilor juridice implică respectarea principiului ress iudicata, iar posibilitatea de desființare a unei hotărâri definitive și irevocabile, afectează dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 8 din Convenție (Cauza M. vs. România, 28105/03 Hotărârea din 29 iulie 2008).

În același sens, Curtea de la Strasbourg a reținut că „supervizarea nu trebuie să devină un apel deghizat, iar simplul fapt că există două puncte de vedere diferite asupra subiectului nu reprezintă un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză. Nu se poate deroga de ta acest principiu decât atunci când o cer motive substanțiale și imperioase” (cauza S.T. c, România, Hotărârea din 12 octombrie 2008),

Nemulțumirea contestatoarei cu privire Ia soluția pronunțată sau cu privire la argumentele care au format convingerea instanței de recurs nu poate conduce la admiterea contestației în anulare de față, iar aspectele invocate în motivarea cererii nu reprezintă omisiuni în sensul art. 318 alin. (1) teza a doua C. proc. civ.

Pentru considerentele anterior expuse și nefiind îndeplinite cerințele art. 318 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 320 C. proc. civ., se va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC P.C.D. SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 3152 din 18 octombrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, în dosarul nr. 25567/3/2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC P.C.D. SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 3152 din 18 octombrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, în dosarul nr. 25567/3/2009.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2013.