Robbery conviction upheld on appeal; final sentence affirmed, detention credited, costs awarded.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed as unfounded the defendant's appeal against the appellate decision that had upheld his conviction, thereby confirming his final conviction for robbery (tâlhărie) under Art. 211 alin. (1) and (2) lit. b) and c) of the Criminal Code, as amended by Law No. 169/2002, with application of Art. 37 lit. b) on recidivism. The defendant had been sentenced to 5 years and 6 months' imprisonment by the first-instance court, a sentence affirmed on appeal; the High Court also deducted the time spent in preventive detention from 23 July 2002 to 31 October 2003 and ordered the defendant to pay 1,500,000 lei in judicial costs. The case arose from an incident on the night of 3 July 2002 when the defendant, with two accomplices, threatened and used violence against the victim to steal a mobile phone; the defendant denied the offense, claiming the victim voluntarily gave him the phone, but the courts rejected this defense as contradicted by his own initial confession, the victim's testimony, and witness statements. The High Court found that both lower courts had correctly assessed the evidence and that the sentence, near the statutory minimum, was proportionate under Art. 72 of the Criminal Code, especially given the defendant's insincere defense and recidivist status.
Legislator headnote
AI generatedart. 37 lit. b) C. pen, art. 350 C. proc. pen, art. 88 C. pen, art. 191 alin. (1) C. proc. pen, art. 72 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Robbery conviction upheld on appeal; final sentence affirmed, detention credited, costs awarded: La individualizarea pedepsei aplicate au fost avute în vedere prevederile art. 72 C. pen., privitoare la fapta comisă și la persoana inculpatului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 44 din 11 februarie 2003, Tribunalul Mureș, în baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen., modificat și completat prin Legea nr. 169/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.B. la pedeapsa de 5, 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, față de partea vătămată I.B.T.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținut inculpatul în stare de arest.
În baza art. 88 C. pen., a fost dedusă din durata pedepsei aplicate reținerea și arestul preventiv de la 23 iulie 2002, la zi.
A fost constatat faptul că, prejudiciul cauzat părții vătămate I.B.T. a fost integral recuperat.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 800.000 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu care a fost avansată Baroului Mureș, din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî în acest sens, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
În noaptea de 3 iulie 2002, inculpatul cu M.E. și M.T. se aflau în zona scărilor care duc spre Cartierul Dâmbu Pietros când l-au văzut pe partea vătămată căruia prin amenințare și violență i-au sustras telefonul mobil.
S-a reținut că, inculpatul nu a recunoscut fapta, susținând împrejurarea că partea vătămată i-a oferit de bunăvoie telefonul mobil. Însă, instanța a înlăturat aceste depoziții ale inculpatului, apreciind că ele sunt combătute de celelalte probe administrate în cauză.
În drept, fapta inculpatului a fost încadrată în modalitatea arătată atunci când a fost prezentat dispozitivul sentinței.
La individualizarea pedepsei aplicate au fost avute în vedere prevederile art. 72 C. pen., privitoare la fapta comisă și la persoana inculpatului.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat în termen legal apel inculpatul, care a solicitat achitarea de sub învinuirea comiterii infracțiunii de tâlhărie.
Curtea de Apel Târgu Mureș prin decizia penală nr. 94/ A din 11 iunie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B.B. împotriva sentinței penale nr. 44 din 11 februarie 2003 a Tribunalului Mureș.
Nemulțumit și de această decizie, în termenul legal, a declarat recurs, inculpatul B.B., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul aprecierii probelor și pe baza cărora a cerut a se vedea că, nu el este autorul faptei, ci o altă persoană. Pentru acest motiv a solicitat achitarea sa.
Recursul este nefondat.
Verificându-se actele și probele administrate, în raport de critica formulată, precum și din oficiu, se constată că ambele instanțe le-au evaluat corect, iar încadrarea juridică este corespunzătoare activității infracționale efectiv dusă de inculpatul recurent.
Potrivit acestor date, precum și în raport de prevederile art. 72 C. pen., pedeapsa stabilită de 5 ani și 6 luni închisoare și care se situează în imediata apropiere, a limitei minime prevăzută de textul ce încriminează tâlhăria comisă, nu poate fi socotită ca excesivă.
Se mai reține că, nerecunoașterile inculpatului de la un moment dat de pe parcursul urmăririi penale, sunt infirmate chiar de primele sale declarații și prin care a recunoscut fapta, precum și de restul declarațiilor părții vătămate și ale martorilor audiați și confruntați.
Așa fiind acest comportament nesincer al inculpatului recurent, justificat a fost apreciat ca o simplă apărare ce a înțeles să și-o facă și în raport de gradul său de instrucție și de antecedentele sale penale, având statutul de recidivist.
Pentru toate aceste considerente, recursul declarat urmează a fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica și prevederile art. 381 și art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.B. împotriva deciziei penale nr. 94/ A din 11 iunie 2003 a Curții de Apel Tg. Mureș.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 23 iulie 2002, la 31 octombrie 2003.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 31 octombrie 2003.