Inadmissibility of appeal against interlocutory order suspending trial at the appellate stage

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele:

Pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a fost înregistrat recursul declarat de revizuenta G.V.A. împotriva deciziei nr. 94 din 16 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în contradictoriu cu intimații Comisia Locală P. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, G.I., Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, S.H., având ca obiect „fond funciar-revizuire”.

Prin încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a dispus suspendarea judecării, cauzei conform dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Instanța a constatat că niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, așa încât sunt aplicare dispozițiile legale enunțate.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs revizuenta G.V.A., arătând că nu a cunoscut prevederile art. 242 C. proc. civ., de a solicita prin cerere judecarea în lipsă.

La termenul de judecată din data de 4 iunie 2013, Înalta Curte a pus în discuție excepția inadmisibilității recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.

Conform art. 2441 alin. (1) C. proc. civ., „Asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs”.

În speță, recursul declarat de revizuenta G.V.A. vizează o încheiere de suspendare a judecății, care a fost pronunțată de curtea de apel în recurs.

Prin urmare, sunt incidente dispozițiile art. 2441 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., care reglementează o situație de excepție, în sensul că nu sunt supuse recursului încheierile de suspendare a judecării cauzei pronunțate în faza procesuală a recursului.

De altfel, prin decizia nr. 1019/2008 a Curții Constituționale, s-a constatat că, potrivit art. 282 alin. (2) și art. 299 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeași cale de atac precum împotriva hotărârii pronunțate pe fondul cauzei.

Totodată, s-a arătat că împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării procesului este pronunțată în faza procesuală a recursului justifică pe deplin opțiunea legiuitorului în sensul exceptării ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de lege pentru celelalte situații.

Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, iar hotărârea care soluționează cauza are caracter irevocabil și încheierea prin care se dispune suspendarea judecății își însușește acest caracter, urmând soarta hotărârii finale.

În consecință, față de caracterul irevocabil al hotărârii atacate și de dispozițiile art. 2441 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., recursul exercitat împotriva încheierii de ședință din data de 17 aprilie 2013 va fi respins, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta G.V.A. împotriva încheierii de ședință din data de 17 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2013.