Fatal consequence of illegal abortion: statutory pardon of accomplice's sentence vs. rejection of mitigating circumstances for untrained perpetrator
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (High Court of Cassation and Justice) partially admitted the appeals, ordering that the sentence imposed on the accomplice be vacated and her six-month imprisonment penalty declared fully and conditionally pardoned, while rejecting the appeal of the primary perpetrator, whose seven-year sentence and civil liability remained in force. The dispute arose from a first-instance conviction for illegal abortion that resulted in the death of an 18-year-old victim, where the primary defendant (an untrained individual performing the procedure) was sentenced to seven years' imprisonment and the nursing accomplice was sentenced to six months for complicity; the defendants challenged the refusal of mitigating circumstances and the severity of the sentences, respectively. The decisive legal basis was Article 1 of Law No. 543/2002 regarding the pardon of penalties, which rendered the subsequent conviction of the accomplice unlawful and necessitated the constatation of the pardon, whereas the court denied mitigating circumstances to the primary defendant citing the high social danger of the act and the irreparable consequences, applying the Criminal Procedure Code provisions for case-law correction and cost allocation.
Legislator headnote
AI generatedart. 185 alin. (3) C. pen, art. 76 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 1 din Legea nr. 543/2002, art. 192 alin. (2; Fatal consequence of illegal abortion: statutory pardon of accomplice's sentence vs. rejection of mitigating circumstances for untrained perpetrator: The dispute arose from a first-instance conviction for illegal abortion that resulted in the death of an 18-year-old victim, where the primary defendant (an untrained individual performing the procedure) was sentenced to seven years' imprisonment and the nursing accomplice was sentenced to six months for complicity; the defendants challenged the refusal of mitigating circumstances and the severity of the sentences, respectively. The decisive legal basis was Article 1 of Law No. 543/2002 regarding the pardon of penalties, which rendered the subsequent conviction of the accomplice unlawful and necessitated the constatation of the pardon, whereas the court denied mitigating circumstances to the primary defendant citing the high social danger of the act and the irreparable consequences, applying the Criminal Procedure Code provisions for case-law correction and cost allocation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe main ground for admitting the appeal and declaring the sentence pardoned for the accomplice.
The procedural basis for rejecting the appeal of the primary defendant as unfounded.
The procedural basis for imposing judicial costs on the primary defendant to the state.
Full text
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 460 din 10 decembrie 2002 a Tribunalului Dâmbovița, au fost condamnate inculpatele:
M.C. la pedeapsa de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi pentru săvârșirea infracțiunii de provocare ilegală a avortului, faptă prevăzută de art. 185 alin. (1), lit. a) și c), raportat la art. 185 alin. (3) teza II-a C. pen.
A fost menținută starea de arest a inculpatei și a fost dedusă perioada arestării preventive cu începere de la 13 mai 2002 la zi.
2. C.N. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de provocare ilegală a avortului, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 185 alin. (1) lit. a) și c), prin schimbarea încadrării juridice din art. 26, raportat la art. 185 alin. (3) C. pen.
Prin aceeași sentință, s-a confiscat de la inculpata M.C. suma de 1.000.000 lei dobândită din infracțiune, sumă ce a fost ridicată de Poliția Târgoviște și consemnată la C.E.C. Dâmbovița, conform recipisei nr. 59/25336010 din 2 iulie 2002.
Totodată, inculpatele au mai fost obligate în solidar, să plătească suma de 35.000.000 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de înmormântare și 200.000.000 lei daune morale părții vătămate B.B.R.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
Victima B.I.L., în vârstă de 18 ani, a avut relații de prietenie cu numitul D.I.S., relație în urma căreia a rămas însărcinată.
În această situație, ea a mers la Spitalul Județean Târgoviște, unde a fost refuzată intervenția, întrucât era săptămâna mare a Paștelui, apoi s-a deplasat la Centrul Medical Polimed, dar și aici a fost refuzată întreruperea sarcinii.
Pentru a realiza hotărârea luată de întreruperea cursului sarcinii, prin unele cunoștințe, victima a luat legătura cu inculpata C.N., infirmieră la Spitalul Județean Târgoviște și care a contactat-o pe coinculpata M.C., stabilindu-se ca intervenția să aibă loc pe data de 12 mai 2002.
Cu ocazia discuțiilor purtate, inculpata M.C. a cerut o sumă de bani pentru realizarea întreruperii cursului sarcinii și i-a spus că-i sunt necesare un furtun pentru perfuzii, ser fiziologic, tinctură de iod și o seringă.
La data de 12 mai 2002, victima, însoțită de martora N.E.R., s-a deplasat la domiciliul inculpatei M.C. unde aceasta a început efectuarea manoperelor avortive. La scurt timp, victima a reclamat dureri, a țipat, dar inculpata a continuat să-i instileze soluție, deși B.I.L. tremura, i s-au învinețit buzele și a intrat în stare de inconștiență.
Eforturile inculpatei și martorei de a readuce victima în simțiri nu au reușit, situație în care martora a anunțat-o pe C.N. și care, constatând starea victimei, a apelat la ambulanță.
Transportată la Spitalul Târgoviște s-a constatat decesul victimei, fiind anunțate organele de poliție.
Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza proceselor verbale întocmite de organele de urmărire penală, raportului de constatare tehnico-științifică, raportului de autopsie medico-legală, depozițiilor martorilor N.E.R., S.C., D.I.S., I.N.B. și M.R.G., declarațiilor părții vătămate B.B., probe coroborate cu declarațiile inculpatelor.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr. 98 din 26 februarie 2003, a respins apelurile declarate de inculpate.
Împotriva acestor hotărâri inculpatele au declarat recurs, M.C. solicitând acordarea de circumstanțe atenuante, iar C.N. a învederat, atât oral cât și prin cererea formulată în scris, că pedeapsa aplicată este grațiată.
Recursul formulat de inculpata C.N. este fondat, în timp ce recursul declarat de inculpata M.C. este nefondat și va fi respins.
Într-adevăr, infracțiunea comisă de inculpata C.N., este grațiată conform art. 1 din Legea nr. 543 din 1 octombrie 2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, astfel că sub acest aspect hotărârile pronunțate, ulterioare actului normativ menționat, sunt nelegale, urmând a fi casate și a se constata grațiată integral și condiționat pedeapsa aplicată.
Referitor la recursul declarat de inculpata M.C., Curtea consideră că este nefondat.
Recunoașterea circumstanțelor atenuante este de atributul instanței de judecată și deci lăsată la aprecierea acesteia.
În aprecierea unor împrejurări ca circumstanțe atenuante, acestea trebuie raportate la gradul de pericol social concret al faptei comise, la urmările ei, la ansamblul condițiilor în care a fost săvârșită, precum și la orice alte elemente privitoare la persoana făptuitorului.
În speță, în raport cu gradul de pericol social al faptei comise de inculpată, care neavând nici o pregătire în domeniul medical, a efectuat manopere empirice pentru întreruperea cursului sarcinii, cu consecința ireparabilă a pierderii vieții unei tinere de 18 ani, nu justifică aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen.
Pe de altă parte, elementele de circumstanțiere ale făptuitoarei (lipsa antecedentelor penale, vârsta acesteia, poziția oscilantă avută pe parcursul procesului penal) au fost analizate atât de instanța de fond, cât și de cea de apel, motiv pentru care s-a stabilit o pedeapsă apropiată de minimul special.
În raport de considerentele expuse, recursul declarat de inculpata M.C. nu este fondat și va fi respins în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpata va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de inculpata C.N. împotriva deciziei penale nr. 98 din 26 februarie 2003 a Curții de Apel Ploiești.
Casează decizia atacată și sentința penală nr. 460 din 10 decembrie 2002 a Tribunalului Dâmbovița, numai cu privire la aplicarea Legii nr. 543/2002.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, constată grațiată integral și condiționat pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată inculpatei C.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26, raportat la art. 186 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.C. împotriva aceleiași decizii.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei M.C., timpul arestării preventive de la 13 mai 2002, la 24 octombrie 2003.
Obligă pe inculpata M.C. să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2003.