Constitutionality of judicial organization statutes and their relevance to civil eviction proceedings

Prin Decizia nr. 6 din 15 ianuarie 2013, Curtea de Apel Timișoara a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5, 38 alin. (1), 89 alin. (3), 131 alin. (2) și art. 132 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004, republicată.

A fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatorii B.G., D.I. și D.M. împotriva Deciziei civile nr. 1855 din 20 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 5118/30/2006.

A fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuenții B.G., D.I. și D.M. împotriva aceleiași hotărâri.

Curtea de apel a constatat, în analiza excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor legal menționate, că în raport de prevederile art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 45/1992 nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru sesizarea Curții Constituționale, întrucât se invocă neconstituționalitatea unor dispoziții legale ce nu au legătură cu obiectul prezentei cereri și care nu pot influența soluția în cauză, motiv pentru care cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost găsită ca nefondată.

Împotriva sus-menționatei hotărâri a declarat recurs B.G., susținând că nelegalitatea acesteia constă în sfidarea normei speciale (art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992). Pe fondul cererii sale, a învederat că dispozițiile legale a căror neconstituționalitate a învederat-o au legătură cu soluționarea fondului cauzei deduse judecății, contestație în anulare, fiind astfel îndeplinite condițiile de sesizare a Curții Constituționale pretinse de legea specială.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe și a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia”.

În cauză, obiectul litigiului îl constituie o cerere de contestație în anulare (art. 317, 318 C. proc. civ.), respectiv revizuire (art. 322 C. proc. civ.) împotriva Deciziei nr. 1855 din 20 septembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, prin care s-a respins recursul declarat de pârâta B.G. împotriva Deciziei nr. 765A din 27 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Timiș, prin care a fost menținută Sentința civilă nr. 24/2006 pronunțată de Judecătoria Deta prin care s-a dispus, alături de ceilalți pârâți, evacuarea pârâtei B.G. din imobilul situat în com. Liebling nr. 318, județul Timiș.

În acest context, legal s-a reținut că excepția de neconstituționalitate invocată, ce vizează dispoziții legale privind organizarea judiciară, nu are legătură cu fondul pricinii ce privește îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a căii extraordinare de atac de retractare a contestației în anulare /revizuire deduse judecății.

Prin urmare, curtea de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 atunci când a stabilit că nu poate fi primită cererea de sesizare a Curții Constituționale, nefiind îndeplinită condiția ca dispozițiile normative a căror constituționalitate se cere a fi cenzurată, să aibă legătură cu soluționarea cauzei.

În consecință, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale, cum legal a reținut curtea de apel, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul dedus judecății va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta B.G. împotriva Deciziei nr. 6 din 15 ianuarie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2013.

Procesat de GGC - DG