Migrant trafficking and organized criminal group charges: appellate decision quashed for insufficient reasoning and case remanded

Asupra recursurilor penale de față:

Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 429 din 19 mai 2011, Tribunalul București, secția a II-a penală, a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice dată faptelor inculpatului B.E.U. din infracțiunea prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în două infracțiuni prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen..

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul B.E.U., la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului B.E.U. exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului B.E.U. drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. timp de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți. (fapta din 14 mai 2010).

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul B.E.U. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001. (fapta din 10 aprilie 2009).

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele anterior menționate, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat alături de pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. timp de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 19 mai 2010 la 25 martie 2011.

În baza art. 73 din O.U.G. nr. 105/2001 a confiscat de la inculpatul B.E.U. suma de 400 RON, foloase obținute în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică dată faptelor inculpatului I.A.K., din infracțiunea prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. în două infracțiuni prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul I.A.K. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001. (fapta din 10 aprilie 2009).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul I.A.K. pentru săvârșirea infracțiunii - de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți. (fapta din 27 martie 2010).

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 861 C. pen. a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei închisorii rezultante pe un termen de încercare de 5 ani stabilit în condițiile art. 862 C. pen..

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare, inculpatul s-a supus următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

b)să anunțe, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele prevăzute în alin. (1) lit. b), c) și d) s-au comunicat Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 C. pen..

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 28 martie 2010 la 25 martie 2011.

În baza art. 73 din O.U.G. nr. 105/2001 a confiscat de la inculpatul I.A.K. suma de 880 euro în echivalent RON la cursul Băncii Naționale a României al zilei plății, foloase obținute în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B.D. pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 a condamnat pe inculpatul B.D., la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen..

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen..

În baza art. 88 C. pen. a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 28 martie 2010 la 22 iulie 2010.

În baza art. 73 din O.U.G. nr. 105/2001 a confiscat de la inculpatul B.D. suma de 700 RON, foloase obținute în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică dată faptelor inculpatului I.I.M., din infracțiunilor prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, fiecare cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen..

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul I.I.M. pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen..

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen..

În baza art. 88 C. pen.,a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 16 iunie 2010 la 12 octombrie 2010.

În baza art. 73 din O.U.G. nr. 105/2001 a confiscat de la inculpatul I.I.M. suma de 100 euro în echivalent RON la cursul Băncii Naționale a României al zilei plății, foloase obținute în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor inculpatului P.V.O. din infr. prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 în infr. prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul P.V.O., pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen..

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii,

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen..

În baza art. 88 C. pen. a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 16 iunie 2010 la 22 iulie 2010.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul A.A., pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen..

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen..

În baza art. 88 C. pen. s-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 17 iunie 2010 la 25 martie 201.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

1. Cu privire la inculpatul B.E.U., reține instanța de fond că acesta a constituit împreună cu persoane rămase neidentificate un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni de trafic de migranți.

Pentru a reține această situație de fapt instanța a avut în vedere procesul verbal de interceptare a convorbirilor telefonice interceptate în data de 23 februarie 2010 între o persoană rămasă neidentificată și numitul SZ în care s-a consemnat faptul că i s-a spus lui SZ că „avem două capre", răspunsul fiind „se poate rezolva, (...) din ce țară sunt?" (d.u.p.), procesul verbal de interceptare a convorbirilor telefonice interceptate în data de 25 februarie 2010 între o persoană rămasă neidentificată și numitul SZ în care s-a consemnat faptul că este întrebat SZ despre tariful pentru drum, răspunzându-i-se 2.500. declarația martorului M.I. (dos. inst.) inculpatului B.E.U. i s-a mai spus și SZ, G. sau J., declarația martorului S.Z. potrivit căreia „SZ (B.E.U.) este foarte cunoscut de cetățenii afgani, bengalezi sau pakistanezi care vor să ajungă fraudulos în țări ca Italia, sau Franța" (d.u.p.), declarația martorului M.I., potrivit căreia acesta cunoștea faptul că un cetățean pakistanez pe nume SZ" organizează plecări frauduloase din România (d.u.p.) procesul verbal de recunoaștere de pe planșa fotografică de către martorul M.I. a inculpatului B.E.U. ca fiind numitul SZ și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarația martorului F.N.A. potrivit căreia inculpatului B.E.U. i s-a mai spus Jimmy (d.u.p.), declarația martorului S.M. potrivit căreia numitul Imran, aflat în Grecia i-a zis că poate să în ducă fraudulos în Italia și i-a dat numărul de telefon al inculpatului B.E.U., referindu-se la acesta ca fiind SZ (d.u.p.), procesul verbal de consemnare a convorbirilor telefonice interceptate în data de 03 mai 2010, ora 17.21 purtate între o persoană rămasă neidentificată și inculpatul B.E.U. din care a rezultat că i se spuse inculpatului B.E.U. faptul că „oamenii au fost prinși, am impresia că au rămas în România (...)", inculpatul precizând ulterior că existe tarife diferite pentru Grecia, România și Spania (d.u.p.), procesul verbal de consemnare a convorbirilor telefonice interceptate în data de 04 mai 2010 între inculpatul B.E.U.

și o persoană rămasă neidentificată în care inculpatul a precizat „de plecat de aici tot o să plecați, de întârziat se întârzie din cauza banilor" (d.u.p.), procesul verbal de consemnare a convorbirilor interceptate în data de 05 mai 210, ora 13.59 între inculpatul B.E.U. și numitul H. în care s-a consemnat faptul că interlocutor inculpatului i-a spus acestuia că are oameni, întrebându-l dacă poate veni, inculpatul interesându-se de țara de destinație, iar ulterior spunându-i că-l va anunța ulterior (d.u.p.) .

2. În data de 15 mai 2010 a transportat cu un autoturism 4 migranți de origine pakistaneză și afgană, respectiv pe numiții M.H.H., B.J., A.I. și A.N. din Târgoviște până în localitatea Doicești, jud. Dâmbovița, unde au fost cazați până a doua zi, apoi împreună cu inculpatul I.I.M. l-a transportat pe numitul Q.S., adus de la Galați de martorul V.I.G., din București până în com. Doicești, jud. Dâmbovița, iar a doua zi, un alt cetățean rămas neidentificat i-a condus pe cei 12 migranți, respectiv pe numiții M.H.H., B.J., A.I., A.N., S.Z., M.I., Q.S., F.N.A., S.M., M.A. și I.J. la remorca unui autotren și i-a îmbarcat într-un loc special amenajat din interior, fiind transportați până în comuna Milova, jud. Arad unde au fost abandonați.

Instanța a reținut situația de fapt expusă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile martorului M.H.H. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul M.H.H. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului B.J. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul B.J. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului A.I. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul A.I. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului A.N. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul A.N. a inculpatului A.A. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului S.Z. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul S.Z. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.) declarațiile martorului M.I. (d.u.p., dos. inst.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul M.I. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului Q.S. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul Q.S. a inculpatului B.E.U. și a martorului V.I.G. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului F.N.A. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul F.N.A. a inculpaților B.E.U. și A.A. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului S.M. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul S.M. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului M.A. (proces-verbal de recunoaștere de către martorul M.A. a inculpaților B.E.U. și A.A. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului I.J. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martor I.J. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.).

Potrivit declarației martorului M.I. (dos. inst.) inculpatului B.E.U. i s-a mai spus și SZ, G. sau J.. Deși martorul a învederat instanței că nu are încredere în calitatea traducerilor efectuate de domnul interpret P.L.S., aspect relevat și de inculpați care au contestat conținutul proceselor-verbale de consemnare a convorbirilor telefonice interceptate instanța a constatat faptul că domnul interpret este posesorul autorizației de traducător din 23 iulie 1999 eliberată de Ministerul Justiției, beneficiind de o prezumție relativă de exercitare cu profesionalism a atribuțiilor specifice profesiei de traducător, simplele afirmații în sens contrar ale inculpaților și ale martorului M.I. nefiind de natură a răsturna prezumția susmenționată.

3. În ceea ce privește fapta dedusă judecății pretins comisă în cursul lunii aprilie 2009 când s-a imputat inculpatului faptul că ar fi coordonat plecarea a 5 cetățeni afgani (F.E., K.A.J., M.E., N.Z.S. și N.S.) care doreau să ajungă în Italia, care au fost racolați de coinculpatul I.A.K. și conduși de acesta din urmă până în zona Obor de unde au fost preluați de inculpatul B.E.U., transportați și cazați într-o comună de lângă municipiul Arad, apoi în data de 10 aprilie 2009 urcați în camionul SC G. SRL, în lada cu scule de sub remorcă, condus de numitul A.G.N. în care au fost descoperiți de organele de poliție din P.T.F. Nădlac, instanța a constatat faptul că materialul probator administrat în cauză nu a relevat cu gradul de certitudine necesar răsturnării prezumției de nevinovăție că inculpatul B.E.U. ar fi autorul acestei fapte.

Prezumția de nevinovăție este o garanție pe care o implica dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) Constituție și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit jurisprudenței organelor de la Strasbourg, aceasta prezumție are consecințe asupra sarcinii probei: aceasta revine Ministerului Public, iar îndoiala profita persoanei acuzate (cauza Austria c. Italiei, Comisia EDO), fiind inadmisibil ca dintr-un fapt obiectiv sa se deducă o prezumție de vinovăție (cauza Salabiaku, Comisia EDO).

Jurisprudența organelor de la Strasbourg nu se opune instituirii unor prezumții de drept sau de fapt atât timp cât se ține cont de gravitatea consecințelor ce pot decurge pentru acuzat și nu se aduce atingere drepturilor apărării (Pham Hoang-25 septembrie 1992), însă condamnarea inculpatului în lipsa unor dovezi convingătoare de vinovăție este de natură să atragă constarea încălcării art. 6 paragraf 2 din Convenție (cauza Telfner c. Austriei).

Într-adevăr s-a constatat faptul că materialul probator care a condus la concluzia organului de urmărire penală că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal, condiții necesare pentru a se dispune trimiterea în judecată potrivit disp. art. 262 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost reprezentat de procesul verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii flagrante din 10 aprilie 2009 (d.u.p.), declarațiile învinuiților F.E., K.A.J., M.E., N.Z.S. și N.S. (d.u.p.) și declarația martorului M.A. (d.u.p.).

Astfel s-a constatat faptul că potrivit procesului verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii flagrante din 10 aprilie 2009 (d.u.p.) în data de 10 aprilie 2009 s-a prezentat la P.T.F. Nădlac conducând automarfarul marca V. numitul A.G.N., iar în urma controlului efectuat asupra automarfarului și a remorcii au fost descoperite ascunse în una din lăzile de scule atașate remorcii 5 persoane de sex bărbătesc identificate sub numele de F.E., K.A.J., M.E., N.Z.S. și N.S.. Potrivit aceluiași proces-verbal întrebat fiind despre existența celor 5 persoane conducătorul auto a precizat verbal faptul că în data de 09 aprilie 2009, în jurul orelor 13.10 a plecat de la fabrică din Găiești pe ruta Pitești-Sibiu-Deva-Arab, oprind de mai multe ori fără a putea preciza însă cum au ajuns persoanele în cauză în cutia de scule a automarfarului. Potrivit declarațiilor învinuiților F.E., K.A.J., M.E., N.Z.S. și N.S. (d.u.p.) în data de 09 aprilie 2009, aflându-se în București la îndemnul unui bărbat au urcat într-o mașină marca „TC.", călătorind aproximativ 3 ore până într-o pădure, unde se afla oprit un tir, iar bărbatul în cauză le-a cerut să urce într-o ladă mare ce s-a aflat amplasată sub remorca T.I.R.-ului. Totodată, s-a precizat faptul că acest lucru s-a întâmplat în jurul orelor 21.30 iar ulterior au fost depistați de către lucrătorii poliției de frontieră, ocazie cu care au observat că șoferul automarfarului nu era bărbatul pe care l-a văzut anterior.

Potrivit declarației martorului M.A. (d.u.p.) acesta a cunoscut (fără a preciza sursa acestei informații) că un cetățean pakistanez a plecat din centrul de azilanți în cursul lunii aprilie împreună cu I.A.K. care l-a dus până la Bucur Obor de unde l-a luat cu un autoturism B.E.U. ce l-a dus până într-o localitate de lângă Târgoviște și l-a urcat într-un T.I.R. cu frigidere în care se mai aflau și alți cetățeni pakistanezi și afgani.

Analizând coroborat materialul probator anterior menționat instanța a constatat că nu se poate reține cu gradul de certitudine necesar răsturnării prezumției de nevinovăție că inculpatul B.E.U. ar fi autorul acestei fapte, cu atât mai mult cu cât potrivit procesului verbal întocmit la data de 28 iunie 2010 (d.u.p.), în cursul anului 1997 inculpatul B.E.U. l-ar fi cooptat pe martor într-o acțiune ce a vizat scoaterea frauduloasă din țară a unui număr de 8-10 persoane, acțiune ce a eșuat, martorul fiind reținut și condamnat la aproximativ 1 an închisoare. Potrivit aceluiași înscris inculpatul B.E.U. ar fi refuzat să îl plătească pe martor pentru activitatea prestată, obligându-l să-și asume răspunderea exclusivă pentru întreaga activitate infracțională, martorul considerându-se nedreptățit.

În ceea ce l-a privit pe inculpatul I.A.K.:

1. În data de 27 martie 2010, sub coordonarea inculpatului I.A.K. un grup de 4 migranți din Sri Lanka (W.M.A.P., K.N.R.C.P., V.S.J.K., H.R.G.M.G.) au fost transportați de inculpatul B.D. din București până în localitatea Satu Nou fiind depistați de organele de poliție în timp ce încercau să treacă fraudulos granița dintre România și Ungaria. Migranții au ținut legătura telefonică cu inculpatul I.A.K., care la rândul său a ținut legătura cu inculpatul B.D., șoferul autoturismului cu care au fost transportați cei 4 migranți ce au fost descoperiți în timp ce au încercat să treacă fraudulos frontiera dintre România și Ungaria în zona fâșiei verzi. Asupra acestora au fost găsite 2 busole, două hărți (remise de inculpatul I.A.K.) și sume cuprinse între 1.000 și 1.500 euro.

Situația de fapt anterior expusă a rezultat în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, respectiv: procesul verbal întocmit la data de 28 martie 2010 de constatare a săvârșirii infracțiunii flagrante care atestă faptul că au fost ridicate două busole și două hărți găsite asupra martorului V.S.J.K. (d.u.p.), procesul verbal de interceptare a convorbirilor telefonice purtate între inculpații I.A.K. și B.D. (d.u.p.), declarațiile martorilor W.M.A.P., K.N.R.C.P., V.S.J.K., H.R.G.M.G. care a confirmat cele menționate anterior precizând faptul că fiecare a dat inculpatului I.A.K. 220 euro (d.u.p.), declarațiile inculpatului B.D. (dos. inst.) și declarație inculpatului I.A.K. (dos. inst.) care a recunoscut comiterea faptei recunoscând că a primit suma de 200 euro.

2. În ceea ce privește fapta dedusă judecății pretins comisă în cursul lunii aprilie 2009 când s-a imputat inculpatului I.A.K. faptul că ar fi racolat 5 cetățeni afgani (F.E., K.A.J., M.E., N.Z.S. și N.S.) care au dorit să ajungă în Italia, pe care i-a condus până în zona Obor de unde au fost preluați de inculpatul B.E.U., transportați și cazați într-o comună de lângă municipiul Arad, apoi în data de 10 aprilie 2009 urcați în camionul SC G. SRL, în lada cu scule de sub remorcă, condus de numitul A.G.N. în care au fost descoperiți de organele de poliție din P.T.F. Nădlac, instanța a constatat faptul că materialul probator administrat în cauză nu a relevat cu gradul de certitudine necesar răsturnării prezumției de nevinovăție că inculpatul I.A.K. ar fi autorul acestei fapte.

Prezumția de nevinovăție este o garanție pe care o implica dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) Constituție și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit jurisprudenței organelor de la Strasbourg, această prezumție are consecințe asupra sarcinii probei: aceasta revine Ministerului Public, iar îndoiala profită persoanei acuzate (cauza Austria c. Italiei, Comisia EDO), fiind inadmisibil ca dintr-un fapt obiectiv să se deducă o prezumție de vinovăție (cauza Salabiaku, Comisia EDO).

Jurisprudența organelor de la Strasbourg nu s-a opune instituirii unor prezumții de drept sau de fapt atât timp cât se ține cont de gravitatea consecințelor ce pot decurge pentru acuzat și nu se aduce atingere drepturilor apărării (Pham Hoang-25 septembrie 1992), însă condamnarea inculpatului în lipsa unor dovezi convingătoare de vinovăție este de natură să atragă constarea încălcării art. 6 paragraf 2 din Convenție (cauza Telfner c. Austriei).

Într-adevăr s-a constatat faptul că materialul probator care a condus la concluzia organului de urmărire penală că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal, condiții necesare pentru a se dispune trimiterea în judecată potrivit disp. art. 262 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost reprezentat de procesul verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii flagrante din 10 aprilie 2009 (d.u.p.), declarațiile învinuiților F.E., K.A.J., M.E., N.Z.S. și N.S. (d.u.p.) și declarația martorului M.A. (d.u.p.).

Astfel s-a constatat faptul că potrivit procesului verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii flagrante din 10 aprilie 2009 (d.u.p.) în data de 10 aprilie 2009 s-a prezentat la P.T.F. Nădlac conducând automarfarul marca V. numitul A.G.N. iar în urma controlului efectuat asupra automarfarului și a remorcii au fost descoperite ascunse în una din lăzile de scule atașate remorcii 5 persoane de sex bărbătesc identificate sub numele de F.E., K.A.J., M.E., N.Z.S. și N.S.. Potrivit aceluiași proces-verbal întrebat fiind despre existența celor 5 persoane conducătorul auto a precizat verbal faptul că în data de 09 aprilie 2009, în jurul orelor 13.10 a plecat de la fabrică din Găiești pe ruta Pitești-Sibiu-Deva-Arab, oprind de mai multe ori fără a putea preciza însă cum au ajuns persoanele în cauză în cutia de scule a automarfarului. Potrivit declarațiilor învinuiților F.E., K.A.J., M.E., N.Z.S. și N.S. (d.u.p.) în data de 09 aprilie 2009, aflându-se în București la îndemnul unui bărbat au urcat într-o mașină marca „TC.", călătorind aproximativ 3 ore până într-o pădure, unde se afla oprit un tir, iar bărbatul în cauză le-a cerut să urce într-o ladă mare ce s-a aflat amplasată sub remorca T.I.R.-ului. Totodată, s-a precizat faptul că acest lucru s-a întâmplat în jurul orelor 21.30 iar ulterior au fost depistați de către lucrătorii poliției de frontieră, ocazie cu care au observat că șoferul automarfarului nu era bărbatul pe care-l văzuseră anterior.

Potrivit declarației martorului M.A. (d.u.p.) acesta a cunoscut (fără a preciza sursa acestei informații) că un cetățean pakistanez a plecat din centrul de azilanți în cursul lunii aprilie împreună cu I.A.K. care l-a dus până la Bucur Obor de unde l-a luat cu un autoturism B.E.U. ce l-a dus până într-o localitate de lângă Târgoviște și l-a urcat într-un T.I.R. cu frigidere în care s-au mai aflat și alți cetățeni pakistanezi și afgani.

Analizând coroborat materialul probator anterior menționat instanța a constatat că nu se poate reține cu gradul de certitudine necesar răsturnării prezumției de nevinovăție că inculpatul I.A.K. ar fi autorul acestei fapte, cu atât mai mult cu cât potrivit procesului verbal întocmit la data de 28 iunie 2010 (d.u.p.), în cursul anului 1997 inculpatul B.E.U. l-ar fi cooptat pe martor într-o acțiune ce a vizat scoaterea frauduloasă din țară a unui număr de 8-10 persoane, acțiune ce a eșuat, martorul fiind reținut și condamnat la aproximativ 1 an închisoare. Potrivit aceluiași înscris inculpatul B.E.U. ar fi refuzat să îl plătească pe martor pentru activitatea prestată, obligându-l să-și asume răspunderea exclusivă pentru întreaga activitate infracțională, martorul considerându-se nedreptățit.

În ceea ce l-a privit pe inculpatul B.D.:

În data de 27 martie 2010, sub coordonarea inculpatului I.A.K., inculpatul B.D. a transportat, contra sumei de 700 RON un grup de 4 migranți din Sri Lanka (W.M.A.P., K.N.R.C.P., V.S.J.K., H.R.G.M.G.) din București până în localitatea Satu Nou fiind depistați de organele de poliție în timp ce au încercat să treacă fraudulos granița dintre România și Ungaria.

Situația de fapt anterior expusă a rezultat în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, respectiv: procesul verbal întocmit la data de 28 martie 2010 de constatare a săvârșirii infracțiunii flagrante care atestă faptul că au fost ridicate două busole și două hărți găsite asupra martorului V.S.J.K. (d.u.p.), procesul verbal de interceptare a convorbirilor telefonice purtate între inculpații I.A.K. și B.D. (d.u.p.), declarațiile martorilor W.M.A.P., K.N.R.C.P., V.S.J.K., H.R.G.M.G. care au confirmat cele menționate anterior precizând faptul că fiecare a dat inculpatului I.A.K. 220 euro (d.u.p.), declarațiile inculpatului B.D. care recunoaște că a efectuat transportul a 4 migranți în data de 27 martie 2010 din București până în localitatea Satu Nou, la solicitarea coinculpatului I.A.K. care l-a contactat telefonic de 3 ori pe parcursul transportului pentru a afla modul în care se derulează acesta; totodată inculpatul a precizat faptul că în schimbul acestui transport a primit suma de 700 RON (dos. inst.) și declarație inculpatului I.A.K. (dos. inst.).

În ceea ce l-a privit pe inculpatul P.V.O.:

În perioada 14-16 mai 2010 sub coordonarea inculpatului B.E.U., inculpatul P.V.O. l-a contactat pe martorul V.I.G. care l-a transportat pe migrantul Q.S., din Galați la București, precum și pe martorul A.F. care a închiriat inculpatului B.E.U. un autoturism marca L. contra sumei de 100 RON pe zi, autoturism ce a fost folosit ulterior la transportul aceluiași migrant de inculpatul I.I.M. de la București până în com. Doicești, jud. Dâmbovița.

Situația de fapt anterior expusă a rezultat în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile martorilor A.F. (d.u.p.) și V.I.G., declarațiile inculpaților B.E.U. (d.u.p.) și P.V.O. (d.u.p., dos. inst.), procesul verbal de interceptare a convorbirilor telefonice purtate în data de 14 mai 2010, orele 19.40 între inculpații B.E.U. și P.V.O. potrivit cărora inculpatul P.V.O. l-a întrebat pe inculpatul B.E.U. câți musafiri ai, răspunzându-i-se patru, procesul verbal de interceptare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul P.V.O. și martorul A.F. (d.u.p.), declarațiile martorului Q.S. (d.u.p.) și procesul verbal de recunoaștere de către martorul Q.S. a inculpatului B.E.U. și a martorului V.I.G. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.).

În ceea ce l-a privit pe inculpatul I.I.M.:

În zilele de 15 și 16 mai 2010 a transportat cu un autoturism marca „SN" 5 migranți din grupul de 12 cetățeni pakistanezi și afgani, respectiv în data de 15 mai 2010 a transportat 4 migranți, pe numiții M.H.H., B.J., A.I. și A.N., din București, zona Colentina, unde au fost aduși de inculpatul A.A., cu un autoturism marca SN până la Târgoviște, de unde au fost conduși până în localitatea Doicești, jud. Dâmbovița, unde au fost cazați până a doua zi, iar în data de 16 mai 2010 l-a transportat pe numitul Q.S., adus de la Galați de martorul V.I.G., din București până în com. Doicești, jud. Dâmbovița.

Situația de fapt anterior expusă a rezultat în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile martorului M.H.H. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul M.H.H. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului B.J. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul B.J. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului A.I. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul A.I. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului A.N. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul A.N. a inculpatului A.A. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului Q.S. (d.u.p.) și procesul verbal de recunoaștere de către martorul Q.S. a inculpatului B.E.U. și a martorului V.I.G. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile inculpaților A.A. (d.u.p.), declarațiile inculpatului I.I.M. (d.u.p.), procesul verbal din data de 03 iunie 2010 (d.u.p.)

În ceea ce l-a privit pe inculpatul A.A.:

În data de 15 mai 2010 a racolat un grup de 4 migranți, format din numiții M.H.H., B.J., A.I. și A.N., cetățeni pakistanezi, apoi, sub coordonarea inculpatului B.E.U. i-a condus până în zona Colentina de unde au fost preluați de inculpatul I.I.M. care i-a transportat până în Târgoviște unde au fost cazați peste noapte, iar a doua zi îmbarcați într-un autotren și transportați până în comuna Milova, jud. Arad.

Instanța a reținut situația de fapt expusă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile martorului M.H.H. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul M.H.H. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului B.J. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul B.J. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului A.I. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul A.I. a inculpatului B.E.U. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului A.N. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul A.N. a inculpatului A.A. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului F.N.A. (d.u.p.), procesul verbal de recunoaștere de către martorul F.N.A. a inculpaților B.E.U. și A.A. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.), declarațiile martorului M.A. (proces-verbal de recunoaștere de către martorul M.A. a inculpaților B.E.U. și A.A. de pe planșa fotografică și planșa fotografică aferentă (d.u.p.).

Instanța a înlăturat ca nesincere susținerile inculpatului A.A. potrivit cărora acesta nu a cunoscut scopul deplasării celor 4 migranți de la centru de azilanți până la restaurantul din zona Colentina, rațiunea prezenței sale fiind potrivit susținerilor sale aceea de a permite celor 4 să folosească telefonul său (declarația aflată la dosarul instanței), întrucât contrariul a fost relevat de materialul probator administrat în cauză. Astfel potrivit procesului verbal întocmit la data de 03 iunie 2010 aflat la d.u.p. coroborat cu procesul verbal de consemnare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul A.A. și inculpatul B.E.U. în data de 06 mai 2010, ora 23.08 inculpatul A.A. i-a comunicat coinculpatului B.E.U. că 4 migranți au fost prinși și l-a asigurat că i-a șters numărul din agenda telefonică, iar potrivit procesului verbal de consemnare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul A.A. și inculpatul B.E.U. în data de 14 mai 2010, orele 20.38 inculpatul A.A. i-a comunicat coinculpatului B.E.U. că 4 migranți au fost gata să părăsească ilegal teritoriul României.

Cu privire la inculpatul B.E.U., reține instanța de fond că acesta se face vinovat de comiterea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

Cu privire la infracțiunea de trafic de migranți reține instanța de fond că, în ceea ce privește fapta pretins comisă în cursul lunii aprilie 2009, materialul probator administrat în cauză nu relevă, cu gradul de certitudine necesar răsturnării prezumției de nevinovăție, că inculpatul B.E.U. ar fi autorul acestei fapte, considerent pentru care a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în două infracțiuni prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aflate în concurs , iar în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului pentru fapta prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, săvârșită la data de 10 aprilie 2009.

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, reținută în sarcina inculpaților I.A.K., P.V.O., I.I.M., B.D. și A.A., reține instanța fondului că activitățile desfășurate de inculpați nu întrunesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Astfel, apreciază instanța fondului că, deși existența unui grup infracțional constituit și coordonat de inculpatul B.E.U., a fost dovedită, nu rezultă din materialul probator administrat în cauză că inculpații I.A.K., I.I.M. și A.A. au participat în vreuna din variantele elementului material al laturii obiective a infracțiunii de grup infracțional organizat, fapt pentru care în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Pentru aceleași considerente, instanța de fond a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpaților P.V.O. și B.D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., reținută în sarcina inculpatului I.A.K., reține prima instanță că fapta din 10 aprilie 2009 nu a fost dovedită, împrejurare în raport de care în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice din art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în două infracțiuni prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, aflate în concurs real de infracțiuni, iar pentru fapta din 10 aprilie 2009 a dispus achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen..

Cu privire la inculpatul P.V.O. reține instanța de fond că acesta, în perioada 14-16 mai 2010 l-a contactat pe martorul V.I.G. care l-a transportat pe migrantul Q.S., din Galați la București, precum și pe martorul A.F. care a închiriat inculpatului B.E.U. un autoturism marca L. contra sumei de 100 RON pe zi, autoturism ce a fost folosit ulterior la transportul aceluiași migrant de inculpații I.I.M. și B.E.U. de la București până în com. Doicești, jud. Dâmbovița faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen..

Într-adevăr, instanța a constatat faptul că potrivit art. 41 alin. (2) C. pen. infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții acțiuni sau inacțiuni care prezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni.

S-a constatat faptul că în cauza dedusă judecății inculpatul P.V.O. a asigurat în două zile consecutiv mijloacele de transport necesare și folosite efectiv pentru transportul migrantului Q.S., din Galați la București și, respectiv de la București până în com. Doicești, jud. Dâmbovița, fiecare dintre cele două acțiuni reprezentând din punct de vedere al laturii obiective o organizare a unei activități de „călăuzire a unei persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat." în sensul art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

În mod evident acțiunile de transport efectuate de martorul V.I.G. și, respectiv de inculpații I.I.M. și B.E.U. în datele de 15 și, respectiv 16 iunie 2010 a reprezentat acțiuni de călăuzire a migranților, faptul că nu au avut ca punct de destinație o localitate de frontieră neavând relevanță în cauză, atâta timp cât scopul deplasării, respectiv trecerea frauduloasă a frontierei de stat era cunoscută atât de inculpații I.I.M. și B.E.U. cât și de inculpatul P.V.O..

S-a constatat faptul că intervalul de timp la care s-au succedat cele două acțiuni este suficient de mare pentru a nu se putea reține săvârșirea unei infracțiuni simple, totodată fiind suficient de redus pentru a releva existența unei unice rezoluții infracționale, aspect demonstrat și de modul similar de operare.

În raport de aceste considerente, instanța de fond a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului P.V.O. din art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 în infracțiunea prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen..

Reținând vinovăția inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 pentru inculpatul B.E.U., art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 pentru inculpatul I.A.K., art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 pentru inculpatul A.A., instanța de fond a dispus condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea la individualizarea cărora a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen..

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații B.E.U., I.A.K., A.A., B.D. și P.V.O..

În apelul parchetului a fost criticată sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:

- greșita achitare a inculpaților I.A.K., B.D., I.I.M., P.V.O. și A.A. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- greșita achitare a inculpaților B.E.U. și I.A.K. pentru comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001(fapta din aprilie 2009);

- greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților B.E.U. I.A.K., B.D., I.I.M., P.V.O. și A.A..

Inculpatul B.E.U. a solicitat achitarea, conform dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., deoarece la dosar nu există probe care să facă dovada că a săvârșit fapta prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap.la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru fapta prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

Inculpații I.A.K. și A.A. au solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți și respingerea apelului declarat de Parchet.

Inculpatul B.D. a solicitat respingerea apelului declarat de Parchet și achitarea sa, întrucât în calitatea sa de taximetrist nu a făcut altceva decât să transporte niște persoane.

Inculpatul P.V.O. a solicitat achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și respingerea apelului declarat de Parchet.

Inculpatul I.I.M. a solicitat respingerea apelului declarat de Parchet și menținerea în ceea ce-l privește a soluției instanței de fond, atâta vreme cât el nu a declarat apel în cauză.

Prin decizia penală nr. 111/A din 6 aprilie 2012, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații B.E.U., I.A.K., A.A., B.D. și P.V.O. împotriva sentinței penale nr. 429 din data de 19.5.2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală.

A obligat pe fiecare apelant inculpat la câte 400 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariu avocat oficiu parțial pentru inculpatul B.D. și intimatul inculpat I.I.M. în sumă de câte 200 RON s-a suportat din fondul Ministerul Justiției .

Onorariul traducătorului autorizat de limbă urdu pentru 4 ore s-a suportat din fondul Ministerul Justiției.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a reținut că „instanța fondului a făcut o judicioasă analiză pentru fiecare inculpat în parte a activităților lor infracționale, astfel că a pronunțat pedepse care concordă cu această activitate și care din punctul de vedere al individualizării pedepselor corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C. pen.”.

Apreciază instanța de apel că achitarea dispusă de instanța fondului sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 de către inculpații B.E.U., I.A.K., A.A., B.D. și P.V.O. este întemeiată, la fel și achitarea inculpatului B.E.U. și I.A.K. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 - fapta din aprilie 2009, apreciind că cei doi inculpați nu au participat la comiterea acestei fapte.

Referitor la individualizarea pedepselor, reține instanța de prim control judiciar că acestea sunt corect individualizate, conform art. 72 C. pen., iar modalitatea de executare corespunde disp. art. 52 C. pen..

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termenul legal de 10 zile prev. de art. 3853 C. proc. pen., inculpații B.E.U., I.A.K., A.A. și P.V.O..

În recursul inculpatului B.E.U. este criticată decizia penală atacată pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:

- în principal încălcarea principiilor fundamentale ale procesului penal, arătând în cadrul acestei critici că instanța de apel nu a dat dovadă de rol activ, hotărârea nu este motivată, nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului declarat - caz de casare prev. de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. - în raport de acest caz de casare se solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel;

- greșita condamnare sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 - caz de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. - în raport de acest motiv de recurs, recurentul inculpat solicită achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, iar pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen..

Recurenții inculpați I.A.K. și A.A. solicită: - în principal achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 71 din O.U.G. nr. 105/2001, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective - caz de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.:

- în subsidiar, solicită a se reține că fapta reținută în sarcină nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, sens în care solicită achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b1) C. proc. pen..

Recurentul inculpat P.V.O. în cadrul cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., solicită achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracțiunea prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu a fost comisă de inculpat.

În cadrul cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., recurentul inculpat a arătat că instanțele de fond și apel nu s-au pronunțat asupra unor probe apreciate ca esențiale pentru apărarea inculpatului, sens în care solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanțele inferioare.

Recurentul inculpat P.V.O. invocă în cadrul recursului și cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen., fără a arăta însă care sunt criticile aduse hotărârii instanței de apel sub acest aspect.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare, conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., cât și din perspectiva disp. art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., reține Înalta Curte că recursurile declarate de inculpați sunt întemeiate în raport de criticile ce se circumscriu cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen., urmând a se dispune admiterea acestora pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Deși recurenții inculpați au invocat mai multe cazuri de casare vizând nelegalitatea și netemeinicia deciziei penale atacate, Înalta Curte va supune analizei cu prioritate cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. - hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Potrivit disp. art. 383 alin. (1) C. proc. pen., decizia instanței de apel trebuie să cuprindă în partea introductivă mențiunile prev. de art. 355, iar în expunere, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și temeiurile care au dus la adoptarea oricăreia dintre soluțiile prevăzute în art. 379 pct. 2 C. proc. pen..

La o simplă lecturare a deciziei penale atacate rezultă că instanța de prim control judiciar nu s-a conformat în niciun mod dispozițiilor legale sus-menționate.

Decizia penală recurată cuprinde în întregime conținutul sentinței primei instanțe, după care urmează câteva fraze cu caracter general situație ce face imposibilă realizarea controlului judiciar de către instanța de recurs.

Atât parchetul, cât și inculpații au invocat mai multe motive de apel cărora Curtea de Apel București, ca instanță de prim control judiciar nu le-a dat rezolvarea necesară.

Astfel, în apelul parchetului este criticată sentința primei instanțe sub aspectul greșitei achitări a inculpaților I.A.K., A.A., B.D., I.I.M. și P.V.O. pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, greșita achitare a inculpatului B.E.U. și I.A.K., pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 (fapta din aprilie 2009 și greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților).

Inculpații I.A.K. și A.A. au solicitat în apel achitarea lor pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru lipsa laturii obiective și a laturii subiective, iar în subsidiar au solicitat achitarea în baza art. 10 lit. b1) C. proc. pen., cu referire la art. 181 C. pen., apreciind că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Inculpatul B.E.U. a criticat sentința penală sub aspectul greșitei condamnări pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cât și sub aspectul greșitei condamnări pentru infracțiunea prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

Și inculpatul P.V.O. a solicitat achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen..

Procedând la soluționarea apelului, Curtea de Apel București, ca instanță de prim control judiciar, în baza caracterului integral devolutiv al apelului, în raport de disp. art. 371 C. proc. pen., trebuia să examineze cauza atât sub aspectul temeiurilor și cererilor formulate de apelanți, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept.

Ignorând total dispozițiile legale referitoare la caracterul devolutiv al apelului, instanța de prim control judiciar nu a analizat motivele de apel invocate de către parchet și inculpați, nu a răspuns cererilor formulate de apelanți, nu a expus argumentele care stau la baza luării deciziei penale atacate, situație ce face imposibilă exercitarea controlului judecătoresc.

Dreptul la un proces echitabil presupune ca hotărârea să fie motivată pentru ca justițiabilul să aibă convingerea că s-a făcut dreptate și că judecătorul a examinat probele administrate.

Este adevărat că jurisprudența CEDO a statuat (cauza Boldea contra României) că obligația instanțelor de a-și motiva deciziile nu presupune existența unui răspuns detaliat la fiecare problemă ridicată, însă a decis că trebuie să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse analizei instanței, iar în considerentele hotărârii să fie redate argumentele care au condus la pronunțarea acesteia.

Decizia penală recurată nu numai că nu face referire la problemele esențiale supuse dezbaterii, dar nu arată nici argumentele care stau la baza pronunțării hotărârii, instanța de prim control judiciar rezumându-se la a constata corectă soluția instanței de fond, deși era obligată să facă un examen analitic propriu și obiectiv al probelor și mijloacelor de probă aflate la dosarul cauzei, să răspundă detaliat criticilor formulate în scris, cât și oral de către inculpați și parchet.

În apelul parchetului este criticată greșita achitare a inculpaților pentru o parte din infracțiuni, iar inculpații solicită achitarea pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, cereri ce nu au fost analizate, deși instanța de apel avea obligația de a analiza probele administrate în cauză și a indica motivele ce au determinat să pronunțe soluția recurată.

Cum instanța de prim control judiciar nu s-a conformat acestor minime exigențe de natură a garanta dreptul la un proces echitabil, reține Înalta Curte că raportat la inexistența unei argumentații solide de natură a face posibil exercitarea controlului judecătoresc, singura soluție care se impune pentru a înlătura aceste deficiențe este trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.

Având în vedere incidența acestui caz de casare, Înalta Curte nu va supune analizei celelalte motive de recurs invocate de inculpați, urmând însă a fi avute în vedere de instanța de apel cu ocazia rejudecării cauzei.

Față de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. să admită recursurile inculpaților, va casa decizia penală atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații B.E.U., I.A.K., A.A. și P.V.O. împotriva deciziei penale nr. 111/A din 6 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Casează decizia penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel București.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, în sume de câte 50 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de limba urdu, se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 ianuarie 2013.