Inadmissibility of cassation against a declination of jurisdiction decision under Article 42(4) of the Code of Criminal Procedure
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the complainant against a decision of the Timișoara Court of Appeal, thereby upholding the appellate court’s declination of jurisdiction to the Timiș County Court. The dispute concerned a procedural challenge where the complainant, originally subjected to criminal investigation for bodily harm (a crime prosecutable only upon prior complaint), had previously complained against a prosecutor's resolution that re-opened his case and invalidated a prior order dismissing him from investigation; a lower court had rejected that complaint as inadmissible, and the appeal court subsequently declined jurisdiction in favor of the County Court based on the specific nature of the underlying offense. Relying on Article 42(4) of the Code of Criminal Procedure, the Supreme Court held that decisions declining competence are not subject to appeal or cassation, rendering the contested decision final and definite; consequently, the appellant was ordered to pay 100 RON in judicial costs to the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 42 C. proc. pen, art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen, art. 181 alin. (1) C. pen, art. 3856 C. proc. pen, art. 27 pct. 3 C. proc. pen; Inadmissibility of cassation against a declination of jurisdiction decision under Article 42(4) of the Code of Criminal Procedure: The dispute concerned a procedural challenge where the complainant, originally subjected to criminal investigation for bodily harm (a crime prosecutable only upon prior complaint), had previously complained against a prosecutor's resolution that re-opened his case and invalidated a prior order dismissing him from investigation; a lower court had rejected that complaint as inadmissible, and the appeal court subsequently declined jurisdiction in favor of the County Court based on the specific nature of the underlying offense. Relying on Article 42(4) of the Code of Criminal Procedure, the Supreme Court held that decisions declining competence are not subject to appeal or cassation, rendering the contested decision final and definite; consequently, the appellant was ordered to pay 100 RON in judicial costs to the state.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for dismissing the appeal as inadmissible.
Provision governing the allocation of judicial costs to the appellant.
Full text
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 1522/R din 29 septembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în temeiul art. 42 C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a recursului formulat de petentul B.E.F. în favoarea Tribunalului Timiș, recurs declarat împotriva sentinței penale nr. 1856 din 27 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, că prin sentința penală nr. 1856 din 27 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara în Dosarul nr. 33433/325/2010, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul B.E.F., împotriva rezoluției din 05 noiembrie 2010, dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 793/II/2/2010, reținându-se următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. 33433/325/2010, petentul B.E.F. a formulat, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., plângere împotriva rezoluției din 05 noiembrie 2010 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 793/11/2/2010, arătând în motivarea plângerii că prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș s-a grăbit să soluționeze plângerea petentului P.R. și soluționând-o, practic, a pus în executare o hotărâre nedefinitivă. De asemenea, a mai arătat petentul că neobservarea sau omisiunea decăderii, tardivității sunt cele mai grave erori comise de prim procuror care pur și simplu nu pot fi trecute cu vederea de către un procuror general.
S-a mai reținut că prin rezoluția nr. 793/II/2/2010 din 05 noiembrie 2010, dată de către primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, a fost infirmată ordonanța nr. 10426/P/2005 din 02 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara și s-a dispus redeschiderea și reluarea cercetărilor față de B.E.F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 181 alin. (1) C. pen. astfel încât ordonanța nr. 10426/P/2005 nu mai este valabilă.
Având în vedere că soluția de scoatere de sub urmărire penală pronunțată prin ordonanța nr. 10426/P/2005 din 02 iulie 2009 a fost infirmată prin rezoluția din 05 noiembrie 2010 dată în Dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 793/11/2/2010, s-a reținut că plângerea petentului este inadmisibilă.
Împotriva sentinței penale nr. 1856 din 27 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara a declarat recurs, petentul B.E.F., recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 4 august 2011.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856 C. proc. pen., instanța de recurs a apreciat că se impune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, având în vedere că prin rezoluția nr. 793/II/2/2010 din 05 noiembrie 2010, dată de către primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, a fost infirmată ordonanța nr. 10426/P/2005 din 02 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara și s-a dispus redeschiderea și reluarea cercetărilor față de B.E.F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 181 alin. (1) C. pen., iar potrivit dispozițiilor art. 27 pct. 3 C. proc. pen., tribunalul soluționează, ca instanță de recurs,recursurile declarate împotriva sentințelor pronunțate de judecătorii privind infracțiunile pentru care punerea în mișcarea a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Alin. (2) al art. 181 C. pen. - față de care s-au efectuat cercetări de către organele de urmărire penală cu privire la inculpatul B.E.F. și s-a pronunțat soluția atacată de către petent - prevede că, pentru infracțiunea de vătămare corporală analizată, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate.
Împotriva deciziei penale nr. 1522/R din 29 septembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a declarat recurs petentul B.E.F., fără a-l motiva în scris.
La termenul de judecată din data de 19 aprilie 2012, instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității recursului.
Recursul este inadmisibil.
Analizând decizia recurată prin prisma excepției invocate, Înalta Curte constată că potrivit disp. art. 42 alin. (4) C. proc. pen., „hotărârea de declinare a competenței nu este supusă apelului și nici recursului".
În acest context juridic, decizia penală nr. 1522/R din 29 septembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin care s-a declinat competența de soluționare a recursului formulat de petentul B.E.F. împotriva sentinței penale nr. 1856 din 27 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara, în favoarea Tribunalului Timiș este definitivă, așa cum, de altfel, era menționat și în dispozitivul deciziei pronunțate.
Așa fiind, Înalta Curte, potrivit disp. art. 38515 pct. 1 lit. a), teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil recursul declarat de petentul B.E.F..
Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul B.E.F. împotriva deciziei penale nr. 1522/R din 29 septembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 aprilie 2012.