Suspension of imprisonment execution for medical conditions: treatability in prison network negates impossibility of execution
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower courts' decisions that denied the inmate's request for suspension of sentence execution, thereby affirming the first-instance judgment and obliging the appellant to pay judicial costs. The case involved a prisoner serving a 25-year sentence for aggravated homicide who petitioned for the suspension of execution on medical grounds, claiming her health conditions made incarceration impossible; however, expert medical reports concluded that her diagnosed conditions (including cervical spondylosis and reactive depression) were manageable within the prison's sanitary network without imminent danger to her health. Applying Article 455 in conjunction with Article 453(1)(a) of the Code of Criminal Procedure, the court held that the statutory requirement for suspension—where a disease renders execution impossible—was not met because the inmate's ailments could be treated in custody, thus rejecting the claim as unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 453 lit. a) C. proc. pen, art. 176 C. pen; Suspension of imprisonment execution for medical conditions: treatability in prison network negates impossibility of execution: Apărătorul a solicitat admiterea acestuia, desființarea hotărârilor și întreruperea executării pedepsei, deoarece sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 383 din 16 aprilie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnata P.R. și a obligat-o la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că afecțiunile medicale, pe care condamnata le are nu îi pun în pericol iminent sănătatea și pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P – ului.
Apelul declarat de condamnată a fost respins prin decizia nr. 323 din 3 iunie 2003 a Curții de Apel București, secția II–a penală.
Împotriva acestor soluții, ea a declarat recurs.
Apărătorul a solicitat admiterea acestuia, desființarea hotărârilor și întreruperea executării pedepsei, deoarece sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Analizând hotărârile atacate se constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului București, secția I penală, condamnata P.R. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 25 ani închisoare, aplicată prin sentința nr. 305 din 5 octombrie 1998 a Tribunalului București, secția a II–a penală, pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, combinat cu art. 176 C. pen., pe motive medicale, arătând că maladiile de care suferă o pun în imposibilitate de a o executa.
Din raportul de expertiză medico legală nr. A1/6604/2002, ale cărui concluzii au fost avizate de comisia medicală instituită la data de 1 aprilie 2003, rezultă că petenta – condamnată suferă de unele maladii (spondiloză cervicală, sindrom dispeptic hiperacid, nevralgie arnold stg., stare depresivă reactivă, fond situațional), ce pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P – ului, cu respectarea medicațiilor terapeutice.
Având în vedere concluziile acestei expertize și dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., care prevăd că întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă numai atunci când cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a o executa, rezultă că cererea formulată de condamnată nu este întemeiată, deoarece maladiile de care suferă nu îi pun în pericol iminent sănătatea și pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P – ului.
În consecință, recursul urmează să fie respins.
Cheltuielile efectuate de stat cu ocazia soluționării cauzei, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției, vor fi restituite de către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de condamnata P.R., împotriva deciziei penale nr. 343 din 3 iunie 2003 a Curții de Apel București, secția a II–a penală, ca nefondat.
Obligă pe recurentă să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 octombrie 2003.