Annulment motion against time-barred appeal dismissed as inadmissible; appellant fined 500 RON for bad faith.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appellant's motion to annul (contestație în anulare) against its own decision of 23 April 2010, which had upheld the lower court's finding that the appellant's initial annulment challenge was time-barred (perimat), and fined the appellant 500 RON for bad faith under art. 108¹(1)(1)(a) Code of Civil Procedure. The dispute arose from the appellant's repeated extraordinary challenges in an administrative and fiscal case, where he alleged procedural defects, lack of legal summons, material errors, unexamined grounds of appeal, and breach of jurisdictional rules. The court held that annulment is an extraordinary remedy available only on the exhaustive grounds in arts. 317–318 Code of Civil Procedure, and the appellant neither proved nor substantiated any such ground, nor could the court identify any procedural vice or error in the challenged decision; the prior decisions on peremption and dismissal of the appeal therefore remain in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 252 alin. (1) C. proc. civ, art. 317 din C. proc. civ, art. 108¹ alin. (1) pct. 1, lit. a) din C. proc. civ; Annulment motion against time-barred appeal dismissed as inadmissible; appellant fined 500 RON for bad faith: 108¹(1)(1)(a) Code of Civil Procedure. The dispute arose from the appellant's repeated extraordinary challenges in an administrative and fiscal case, where he alleged procedural defects, lack of legal summons, material errors, unexamined grounds of appeal, and breach of jurisdictional rules. The court held that annulment is an extraordinary remedy available only on the exhaustive grounds in arts. 317–318 Code of Civil Procedure, and the appellant neither proved nor substantiated any such ground, nor could the court identify any procedural vice or error in the challenged decision; the prior decisions on peremption and dismissal of the appeal therefore remain in force.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for applying a judicial fine to the contestator for the manifestly unfounded exercise of the extraordinary appeal.
Full text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea primei instanțe
Prin decizia civilă nr. 405/CA din 21 octombrie 2009, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a constatat perimată contestația în anulare formulată de contestatorul B.I. împotriva deciziei civile nr. 158/CA din 17 martie 2008.
Pentru a pronunța această soluție instanța a constatat că fiind împlinit termenul legal de un an de la data întocmirii ultimului act de procedură, la data de 17 iulie 2009, în conformitate cu dispozițiile art. 252 alin. (1) C. proc. civ., s-a întocmit referat pentru constatarea perimării.
2. Decizia instanței de control judiciar
Prin decizia civilă nr. 2092 din 23 aprilie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondat recursul declarat de B.I. împotriva deciziei nr. 405/CA din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a constatat că în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea, astfel cum sunt prevăzute în art. 249-251 C. proc. civ., astfel încât Curtea de Apel în mod corect a constatat perimată contestația în anulare.
3. Calea extraordinară de atac a contestației în anulare
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurentul B.I., solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea cererii, contestatorul a susținut că la ultimul termen cauza nu era în stare de judecată, că nici el, nici intimata nu au fost legal citați, că decizia contestată este plină de greșeli materiale, că nu au fost cercetate toate motivele de recurs invocate de către recurent și că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică referitoare la competență.
4. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare
Examinând cauza prin prisma dispozițiilor legale incidente și a susținerilor contestatorului, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a respinge contestația în anulare ca inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează.
Contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac, ce poate fi formulată numai în situațiile expres și limitativ prevăzute de lege.
Astfel, potrivit art. 317 din C. proc. civ., „hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: 1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; 2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond”.
Art. 318 prevede că „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.”
În speță, deși contestatorul a evocat toate aceste dispoziții, nu a adus argumente sau dovezi în sprijinul incidenței acestora.
La rândul său, Înalta Curte nu a putut identifica, cu privire la decizia a cărei anulare se solicită, existența vreunui viciu de procedură sau erori de natură a fundamenta admiterea contestației în anulare.
În aceste condiții, contestația în anulare formulată este inadmisibilă.
Față de vădita netemeinicie a cererii contestatorului și exercitarea repetată a căii de atac a contestației în anulare, aspect de natură a contura reaua-credință a acestuia în exercitarea dreptului prevăzut de art. 317 și urm. din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 108¹ alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ. și a amenda contestatorul cu suma de 500 de RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de B.I. împotriva deciziei civile nr. 2092 din 23 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Aplică contestatorului o amendă judiciară în cuantum de 500 RON în temeiul art. 108¹ alin. (1) pct. 1, lit. a) din C. proc. civ..
Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce privește amenda aplicată.
Irevocabilă în privința contestației în anulare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iunie 2011.