Sentencing for aggravated homicide: sufficiency of 17-year imprisonment and individualization based on social danger and personal circumstances

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 126 din 11 iunie 2003, Tribunalul Sibiu, în baza art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.V.N., la o pedeapsă de 17 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., au fost interzise inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus, din pedeapsa aplicată, arestarea preventivă începând cu data de 21 octombrie 2002.

S-a menținut starea de arest a inculpatului în baza art. 350 C. proc. pen.

A fost obligat inculpatul să plătească 987.130 lei cu titlu de despăgubiri către Spitalul Județean Sibiu și părții civile L.C. suma de 12.287.001 lei reprezentând despăgubiri civile și 30 milioane lei daune morale.

A mai fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 4 milioane lei cheltuieli judiciare, iar părții civile L.C.L. 4.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a confiscat de la inculpat un cuțit – corp delict, înregistrat la poziția 26 din registrul de corpuri delicte.

Pentru a pronunța această sentință s-a reținut, în fapt, urmare probelor administrate, că, în ziua de 19 octombrie 2002, împreună cu soția, inculpatul a fost invitat la o nuntă în Sibiu, unde au stat până, în jurul orelor 24,00, după care s-au dus la domiciliul cumnatului, unde au stat până, în jurul orelor 5,00. În ambele locuri a consumat alcool. Dimineața s-a deplasat în Halta Sibiu, și constatând că trenul cu care intenționa să se deplaseze la domiciliu plecase, a intrat într-un bar unde a consumat în continuare alcool, respectiv bere și vin, dintr-o sticlă pe care o avea asupra lui. Văzând că inculpatul consumă din vinul adus de el, barmana L.C. i-a comunicat că este interzis să facă acest lucru, prin intermediul soțului ei numitul L.I.R. În cele din urmă inculpatul a ieșit din bar, însoțit de victimă, aceasta a revenit, la puțin timp, a luat plasa pe care o lăsase inculpatul și a ieșit din nou.

Pe peron, după spusele martorului M.I. inculpatul a înjurat victima după care a scos din buzunar un cuțit și l-a lovit pe L.I.R. în zona pieptului.

La rândul lui martorul A.L. relatează că l-a auzit pe martorul M.I. că inculpatul are cuțit și că văzând acest lucru a sărit pe el să-l dezarmeze, dar, între timp, inculpatul lovise deja victima.

În urma loviturii aplicate cu cuțitul, în zona inimii, victima a încetat din viață, împrejurare stabilită din punct de vedere medico legal.

Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr. 257/ A din 5 august 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

Împotriva ultimei hotărâri D.V.N. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia și, după rejudecare, apărătorul a solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Recursul declarat nu este fondat.

La individualizarea pedepsei instanțele, în mod corect, au ținut seama, potrivit dispozițiilor art. 72 C. pen., de pericolul social al faptei, cât și de persoana inculpatului, care, în stare de ebrietate fiind, fără nici un motiv, a lovit cu putere victima cu un cuțit în inimă.

În raport de cele expuse se consideră că numai pedeapsa, în cuantumul aplicat, este în măsură să ducă atât la reeducarea inculpatului, cât și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b), C. proc. pen., recursul declarat va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de inculpatul D.V.N. împotriva deciziei penale nr. 257 din 5 august 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, ca nefondat.

Compută din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 21 octombrie 2002 la zi.

Obligă pe recurent să plătească statului 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 400.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 octombrie 2003.