Fraud conviction for exceeding the 200,000 lei threshold: rejection of late simplified procedure request and dismissal of civil claim due to waiver

Asupra recursurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 31/P din data de 07 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Neamț, s-a constatat că cererea formulată de inculpatul L.A. de judecare potrivit procedurii prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. este tardivă și s-a dispus condamnarea inculpaților:

1. L.A., la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor

a) înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen. și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe timp de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale și;

b) fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. e) teza I-a C. pen., la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.

S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul a fost judecat în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 33/P din 11 februarie 2010 a Tribunalului Neamț, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2047 din 18 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen., s-a dispus contopirea pedepsele de 6 (șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe timp de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale și de 2 (două) luni închisoare, aplicată prin prezenta sentință cu pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată prin sentința penală nr. 33/P din 11 februarie 2010 a Tribunalului Neamț, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea - de 6 (șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe timp de 1 (un) an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

S-a dispus anularea mandatul de executare a pedepsei închisorii emis pentru inculpatul L.A. de Tribunalul Neamț în baza sentinței penale nr. 33/P din 11 februarie 2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 75 din 22 iunie 2010 a Curții de apel Bacău și prin decizia penală nr. 2047 din 18 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a dispus emiterea unui nou mandat, în baza acestei sentințe.

2. F.G.B., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen.

În temeiul art. 81-82 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a dispus atragerea atenției inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

3. A.D., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul a fost judecat în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 1329/2305.2006 a Judecătoriei sector VI București, definitivă prin decizia penală nr. 831 din 02 octombrie 2006 a Tribunalului București secția I penală, prin sentința penală nr. 574 din 21 septembrie 2006 a Judecătoriei Roman, prin sentința penală nr. 392 din 18 septembrie 2007 a Judecătoriei Roman, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 181/A din 29 mai 2008 a Tribunalului Neamț și prin sentința penală nr. 191/P din 14 noiembrie 2008 a Tribunalului Neamț, rămasă definitivă prin neapelare.

În temeiul art. 85 alin. (1) C. pen., s-a dispus anularea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1329 din 23 mai 2006 a Judecătoriei sector VI București și descontopirea acestei pedepse în pedepsele componente de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. și de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

În temeiul art. 85 alin. (1) C. pen., s-a dispus anularea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 574 din 21 septembrie 2006 a Judecătoriei Roman pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a dispus descontopirea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 392 din 18 septembrie 2007 a Judecătoriei Roman în pedepsele componente de 4 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (3), (4) C. pen., de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1339 din 23 mai 2006 a Judecătoriei sector VI București și de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 574 din 21 septembrie 2006 a Judecătoriei Roman.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor de 4 ani închisoare, stabilită prin prezenta hotărâre, de 2 ani închisoare și 3 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1329/2006 a Judecătoriei sector VI București, de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 574/2006 a Judecătoriei Roman, de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 392 din 18 septembrie 2007 a Judecătoriei Roman, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (3), (4) C. pen. și de 5 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (4), (5) C. pen., prin sentința penală nr. 191/P din 14 noiembrie 2008 a Tribunalului Neamț urmând ca inculpatul A.D. să execute pedeapsa cea mai grea - cea de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a luat act că partea vătămată Societatea Națională ,,Nuclear-electrica” Sucursala CNE Cernavodă nu a formulat pretenții civile în cauză.

Au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile SC ,,R.I.G.” SA București, SC ,,P.S.” S.R.L Brăila și SC ,,M.C.” SA Piatra Neamț.

În temeiul art. 14 și 346 C. proc. pen. și art. 998- 999 C. proc. pen.:

- a fost obligat inculpatul L.A. să plătească părții civile SC ,,R.I.G.” SA București suma de 126.500 lei cu titlu de despăgubiri civile;

- au fost obligat inculpații A.D. și F.G.B., în solidar, să plătească părții civile SC ,,P.S.” SRL Brăila suma de 28.414,45 lei și părții civile SC ,,M.C.” SA Piatra Neamț suma de 9565,72 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În temeiul art. 348 și art. 445 C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisul intitulat ,,Scrisoare de garanție bancară de restituire a avansului” din 09 februarie 2005.

În temeiul art. 118 lit. e) C. pen., a fost obligat inculpatul L.A. să plătească statului, ca efect al confiscării speciale, suma de 162.746,01 lei.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul L.A. să plătească statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare și pe inculpații A.D. și F.G.B. să plătească statului suma de câte 1000 lei fiecare cu același titlu.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 201/P/2010 din 06 decembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, înregistrat la această instanță sub nr. 5390/103 din 22 decembrie 2010 au fost trimiși în judecată inculpații:

- A.D. – pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- F.G.B. – pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- L.A. – pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța, analizând materialul probator administrat în cauză, respectiv: plângerile și declarațiile reprezentanților legali ai părților vătămate, filele CEC emise de inculpați, adresele emise de unitățile bancare, raportul de expertiză grafică din 12 aprilie 2007 efectuat de I.P.J. Neamț – Serviciul Criminalistic, contractul de furnizare produse cu act adițional, facturile fiscale, scrisoarea de garanție bancară, declarațiile martorilor și ale inculpaților, a reținut următoarea situație de fapt:

1. La data de 10 martie 2006, între SC „R.I.G.” SA București, reprezentată de martorul S.D. și SC S.C. SRL Piatra Neamț, reprezentată de inculpatul L.A., s-a încheiat contractul, prin care partea vătămată s-a obligat să vândă utilaje casate specifice prelucrării lemnului, instalații, echipamente și clădiri dezafectate provenind din activele deținute de vânzător în fabrica din Lunca Bradului, jud. Mureș.

Lucrările de demontare și ridicare a bunurilor menționate au urmat să se desfășoare în perioada 10 martie - 15 mai 2006, iar valoarea acestora, în sumă de 150.000 lei fără TVA, a urmat să fie achitată de către cumpărător eșalonat, pe măsura valorificării deșeurilor, plata urmând a fi făcută cu 3 file cec emise de SC „S.C.” SRL, scadente la 21, 42 și 63 zile de la data semnării procesului verbal de predare-primire (art. 3.1-3.3 contract).

Deși inculpatul L.A. era administrator la SC „S.C.” SRL Piatra Neamț, atât anterior încheierii contractului, cât și în momentul realizării acordului de voință, acesta s-a prezentat sub o identitate falsă, recomandându-se ca fiind C.L., director general al societății, semnând în fals contractul cu partea vătămată, C.L. nefiind angajat al SC „S.C.” SRL, astfel cum rezultă din adresa din 1 martie 2007 a I.T.M. Neamț.

La data de 14 martie 2006 a avut loc predarea-primirea perimetrului în care au urmat să se desfășoare lucrările de dezafectare, întocmindu-se procesul verbal de predare-primire, delegat din partea SC „S.C.” SRL fiind martorul C.V., care era însoțit de martorii C.G. și U.S., făcându-se pe verso mențiunea că nu au fost predate 11 ferme metalice și 9 stâlpi de susținere (mențiune confirmată prin semnătura ambelor părți). Cu acel prilej au fost înmânate reprezentantului vânzătorului, numitul R.S., 3 file CEC semnate și ștampilate de inculpatul L.A., după cum a urmat:

- fila cec seria BK nr. 00003226 în valoare de 59.500 lei, scadentă la 04 aprilie 2006

- fila cec seria BK nr. 00003227 în valoare de 59.500 lei, scadentă la 25 aprilie 2006

- fila cec seria BK nr. 00003228 în valoare de 59.500 lei, scadentă la 16 mai 2006 .

La data de 11 aprilie 2007, partea vătămată a emis o factură fiscală, în valoare totală de 178.500 lei, semnată de primire de C.L., în calitate de reprezentant al SC „S.C.” SRL, care fusese desemnat de către inculpatul L.A. să supravegheze lucrările de șantier și să valorifice deșeurile metalice rezultate din dezmembrări.

Ulterior emiterii acestei facturi, SC „S.C.” SRL a achitat părții vătămate doar suma de 52.000 lei, astfel cum a rezultat din extrasul de cont al SC „R.I.G.” SA București, rămânând de achitat suma de 126.500 lei.

La sfârșitul lunii aprilie 2006 inculpatul L.A. a înstrăinat SC „S.C.” SRL către inculpatul A.D., astfel cum s-a convenit prin actul adițional din 28 aprilie 2006 la actul constitutiv al societății, încheindu-se procesul verbal de predare-primire gestiune din 01 mai 2006.

La data de 29 aprilie 2006 martorul S.D., reprezentantul SC „R.I.G.” SA București s-a deplasat la fabrica din Lunca Bradului, ocazie cu care a constatat că lucrările de dezafectare fuseseră finalizate în proporție de 80%, iar plățile s-au efectuat în proporție de 31%. Tot atunci S.D. a constatat că cel cu care încheiase contractul inițial, și pe care l-a știut sub numele C.L., este o altă persoană, deoarece pe adevăratul C.L. l-a văzut pentru prima dată la 29 aprilie 2006, în acea împrejurare, astfel cum a rezultat din declarația martorului S.D.

Față de această situație, la data de 2 mai 2006, SC „R.I.G.” SA București a solicitat SC „S.C.” SRL Piatra Neamț prin corespondență electronică încheierea unui act adițional la contractul prin care să se prevadă noi termene de plată.

Astfel, a fost încheiat actul adițional din 11 mai 2006, la contract. Cu această ocazie inculpatul L.A. a menținut în eroare partea vătămată, semnând actul adițional tot cu numele C.L. și neînștiințând-o despre faptul că nu mai este asociat la SC „S.C.” SRL Piatra Neamț. S-a menționat că negocierea actului adițional s-a făcut prin corespondență, SC „R.I.G.” SA București, trimițând prin e-mail formularul actului adițional care a fost printat și semnat în 2 exemplare de inculpatul L.A., acesta semnând la rubrica „Cumpărător” cu numele C.L. Ulterior, actul adițional a fost transmis către SC „R.I.G.” SA București, prin intermediul altei persoane.

Prin acest act adițional s-a convenit prelungirea termenului de finalizare al lucrărilor până la data de 30 mai 2006 și achitarea sumei restante în valoare de 126.500 lei în 2 etape, plata urmând să se facă prin emiterea de file CEC.

După data de 01 mai 2006 exploatarea fabricii din Lunca Bradului a fost preluată de către inculpatul A.D., care la rândul lui a predat exploatarea, în perioada 1-7 mai 2006, unei persoane pe nume „F.” (probabil numitul V.Ș.), care a adus propria echipă de muncitori, astfel cum rezultă din declarația martorului U.S.

Din arhiva SC „S.C.” SRL a fost ridicat actul adițional din 11 mai 2006, document întocmit după modelul originalului cu excepția faptului că la rubrica cumpărător a apărut semnătura lui A.D., iar la rubrica reprezentant al cumpărătorului a fost menționat același inculpat ca administrator al societății.

Conform obligațiilor asumate prin actul adițional, au fost emise 2 noi file CEC, semnate probabil de către inculpatul A.D., însă acest lucru nu s-a stabilit cu certitudine, iar instanța nu a fost sesizată cu privire la aceste aspecte.

În realitate inculpatul a procedat astfel la semnarea contractului pentru a induce în eroare reprezentanții SC „R.I.G.” SA București și pentru a nu îi fi angajată răspunderea, iar la semnarea actului adițional și pentru a ascunde realitatea părții vătămate privind înstrăinarea societății.

Lucrările de dezafectare și de valorificare a materialului feros rezultat au continuat până la data de 30 mai 2006, însă termenele de plată stabilite nu au fost respectate, motiv pentru care partea vătămată a introdus instrumentele de plată la bancă unde au fost refuzate datorită lipsei disponibilului în cont, file CEC anulate, trăgătorul fiind în interdicție bancară.

Valoarea prejudiciului cauzat părții vătămate SC „R.I.G.” SA București a fost în sumă de 126.500 lei.

2. La data de 23 mai 2006, la cererea numitului V.Ș., inculpații A.D. și F.G.B. s-au deplasat în mun. Brăila cu autoutilitara proprietatea SC I.I. SRL Iași la sediul părții vătămate SC P.S. SRL Brăila pentru a repara o pompă dublă și pentru a achiziționa piese necesare remedierii defecțiunilor de la o draglină, în baza notei de comandă emisă de SC S.C. SRL și a convorbirii telefonice anterioare între inculpatul A.D. și reprezentantul părții vătămate.

Inculpatul F.G.B. a primit de la A.D. fila cec semnată și ștampilată pe care a înmânat-o reprezentanților părții vătămate cu ocazia înmânării facturii fiscale din 23 mai 2006 în valoare de 28.452,90 lei, semnând-o de primire.

Inculpații au preluat piesele solicitate, precum și pompa supusă reparațiilor în aceeași zi, urmând ca plata să se efectueze în zilele următoare prin decontarea filei cec. Marfa a fost transportată și depozitată într-o locație din Focșani, unde a rămas și inculpatul A.D. Instrumentul de plată a fost completat la celelalte rubrici de către angajații părții vătămate și introdus la plată la data de 26 mai 2006, fiind refuzat la plată din lipsă parțială de disponibil, din totalul sumei de 28.452,90 lei fiind decontată doar suma de 34,45 lei.

Din adresa cu nr. 259/2006 emisă de P. Bank a rezultat că SC S.C. SRL în perioada februarie-august 2006 nu a efectuat operațiuni bancare prin contul firmei.

3. La data de 26 mai 2006, la cererea lui V.Ș., inculpații A.D. și F.G.B. s-au deplasat în mun. Piatra Neamț la sediul SC M.C. SA Piatra Neamț, în vederea achiziționării unui utilaj agricol de către SC I.I. SRL Iași, societate la care inculpatul A.D. avea calitatea de administrator asociat iar inculpatul F.G.B. calitatea de asociat. La aceeași dată, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare în rate din 26 mai 2006, având ca obiect un cultivator cu fertilizare în valoare totală de 13.565,73 lei, din partea cumpărătorului fiind semnat de către inculpatul F.G.B. care era în posesia ordinului de deplasare din 25 mai 2006 semnat de către inculpatul A.D.

În vederea includerii tranzacției în circuitul comercial partea vătămată a emis și o factură fiscală ce a fost semnată de F.G.B. Concomitent cu livrarea mărfii, F.G.B. a lăsat părții vătămate o filă cec în valoare de 500 lei semnată și ștampilată de către A.D., care alături de suma de 3500 lei achitată vânzătorului prin ordinul de plată din 24 mai 2006 semnat și ștampilat de A.D., a constituit avansul necesar obținerii acordului părții vătămate de livrare a mărfii.

Plata integrală a prețului din contract a urmat să fie achitată în 2 rate, motiv pentru care inculpatul A.D., a emis 2 file cec, respectiv filele, care au fost refuzate la plată. Din adresa cu nr. 7023/2006 a B.P. SA Sucursala Iași, rezultând că SC I.I. SRL administrată de A.D. a intrat în interdicție bancară la data de 14 iunie 2006, iar din rulajul contului a reieșit că în momentul emiterii filei cec societatea debitoare nu a avut disponibil în cont, iar după această dată plățile efectuate prin bancă s-au redus simțitor față de perioada anterioară astfel încât începând cu data de 08 iunie 2006 nu s-a mai alimentat contul cu nici o sumă de bani

4. Prin contractul de furnizare produse din 2 noiembrie 2004, SC „E.” SRL Piatra Neamț, reprezentată de către inculpatul L.A. în calitate de administrator, s-a obligat față de partea vătămată Societatea Națională „Nuclearelectrica” Sucursala CNE Cernavodă, să livreze combustibil (benzină și motorină), în tranșe lunare stabilite, timp de 12 luni. Prin actul adițional nr. 1 din 10 februarie 2005 s-a modificat modalitatea de plată, partea vătămată acordând un avans de 30% din valoarea contractului, în schimbul prezentării de către furnizor a unei scrisori de garanție bancară de valoarea avansului, care să garanteze plata acestuia în ipoteza insolvabilității furnizorului.

Conform facturii fiscale din 11 februarie 2005, partea vătămată a achitat un avans din preț în sumă de 295.000 lei, iar inculpatul a garantat executarea obligației sale cu scrisoarea de garanție bancară din 9 februarie 2005 emisă de BRD – Sucursala Piatra Neamț.

În cursul derulării contractului societatea inculpatului a livrat combustibili în valoare totală de 330.512,76 lei, astfel cum a rezultat din facturile de livrare, facturi necontestate de către partea vătămată. Din valorile facturilor prezentate la plată, era achitată doar diferența de 70%, partea de 30% din prețul facturilor fiind deja achitată prin avansul acordat.

În baza livrărilor făcute de societatea inculpatului, s-a recuperat din avansul acordat suma de 103.575,74 lei, iar pentru diferența de 191.424,26 lei, deoarece în perioada iunie-august 2005 SC „E.” SRL Piatra Neamț nu a mai livrat combustibili (ultima livrare fiind la 17 august 2005), partea vătămată a încercat să execute scrisoarea de garanție bancară. Adresându-se băncii emitente, aceasta a arătat că nu a emis o asemenea scrisoare de garanție bancară, astfel cum a rezultat din adresa nr. 2208 din 4 noiembrie 2005 a BRD Piatra Neamț. Urmare a cercetărilor efectuate s-a constatat că aceasta a fost falsificată de către inculpatul L.A., care a folosit ca model o altă scrisoare de garanție bancară mai veche.

Scrisoarea de garanție bancară a constituit un element esențial la negocierea actului adițional nr. 1 din 10 februarie 2005 la contractul de furnizare produse din 02 noiembrie 2004, partea vătămată fiind indusă în eroare cu ocazia negocierii acestui act adițional.

Partea vătămată SC „M.C.” SA s-a constituit parte civilă cu suma de 9.565,72 lei, reprezentând daune materiale (f.58 d.u.p.).

Partea vătămată Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA Cernavodă a comunicat că nu formulează pretenții civile în cauză (f.60 dos.). Ulterior, partea vătămată a învederat faptul că a recuperat suma de 111.424,26 lei din prejudiciul cauzat, în cuantum de 282.150,27 lei (fl.86 dos.), iar la solicitarea instanței a comunicat că a recuperat, prin compensare, suma de 111.424,26 lei, diferența rămasă de recuperat la data de 06 iunie 2011 fiind de 170.726,01 lei (f.112-113 dos.).

Partea vătămată SC „P.S.” SRL Brăila s-a constituit parte civilă cu suma de 28.452,90 lei (f.73 dos.).

Partea vătămată SC „R.I.G.” SA București s-a constituit parte civilă cu suma de 126.500 lei (f.65 dos.).

Audiat în cursul cercetării judecătorești inculpatul L.A. a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa, solicitând judecarea lui potrivit procedurii simplificate prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.

Din probele administrate în cauză a rezultat, fără dubiu că inculpatul L.A. a indus în eroare partea vătămată SC „R.I.G.” SA București, la încheierea contractului. Inculpatul a fost cel care a negociat și a determinat întocmirea contractului, prezentându-se drept o altă persoană și semnând contractul de vânzare-cumpărare în fals. Pentru a câștiga încrederea părții vătămate a emis 3 file CEC care, potrivit dispozițiilor contractuale, reprezentau mijloace de plată a prețului stabilit. Aceste file CEC nu au avut niciodată acoperire – nici atunci când au fost emise, nici în momentul scadenței, astfel cum reiese din adresa nr. 259/2006 emisă de P. Bank România, referitoare la istoricul rulajului efectuat de SC „S.C.” SRL în perioada 01 februarie 2006 – 01 august 2006 (f.71-73 dup). Vânzarea societății către inculpatul A.D. a fost fictivă, actul adițional fiind semnat de inculpatul L.A. în fals, pentru a menține în eroare partea vătămată, la data de 11 mai 2006, după pretinsa înstrăinare a societății „S.C.”, care ar fi avut loc la 01 mai 2006.

Martorul S.D. (f.250 dos.), care la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu inculpatul L.A., a îndeplinit funcția de director general la SC „R.I.G.” SA a arătat că inculpatul s-a prezentat ca fiind „C.L.”, sub acest nume a semnat contractul și a emis filele CEC. Martorul nu l-a cunoscut pe inculpatul A.D. și nu a purtat nicio discuție cu acesta.

Martorul C.L. (f.254 dos.) a declarat că a aflat că inculpatul îi folosise numele pentru a stabili relații comerciale cu partea vătămată SC „R.I.G.”, după ce martorul S.D. a efectuat o deplasare în localitatea Lunca Bradului.

Scrisoarea de garanție bancară a constituit un element esențial la negocierea actului adițional nr. 1 din 10 februarie 2005 la contractul de furnizare produse încheiat cu Societatea Națională „Nuclear-electrica” Sucursala CNE Cernavodă. Fără această scrisoare, emisă de inculpatul L.A. nu ar mai fi fost plătit avansul de 295.000 lei, iar conform înțelegerii dintre părți, derulate pe parcursul mai multor luni, din valoarea livrărilor s-a imputat asupra avansului partea de 30% deja achitată în avans, iar diferența de 70% era achitată distinct.

Instanța de fond a apreciat că în drept:

Fapta inculpatului A.D. de a induce în eroare, în baza aceleiași rezoluții infracționale părțile vătămate SC „P.S.” SRL Brăila și SC „M.C.” SA Piatra Neamț, în calitate de administrator al unor societăți comerciale care, în realitate nu au desfășurat activități economice, fiind înființate doar pentru a induce în eroare alte societăți comerciale și de a emite 3 file CEC fără acoperire, cunoscând că nu există provizia necesară, în scopul de a pricinui prejudicii părților vătămate, în urma încheierii contractelor cu acestea a constituit infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului F.G.B. care, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a indus în eroare partea vătămată SC „P.S.” SRL Brăila și SC „M.C.” SA Piatra Neamț, cu ocazia încheierii contractelor cu acestea, în calitatea sa de asociat al unor societăți comerciale înființate doar cu intenția de a induce în eroare alte societăți comerciale și care nu au desfășurat activități comerciale, folosindu-se de calități mincinoase și de filele CEC fără acoperire emise de coinculpatul A.D. a constituit infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului L.A. de a induce în eroare partea vătămată SC „R.I.G.” SA București, cu prilejul încheierii și executării contractului de vânzare-cumpărare, folosindu-se de nume mincinos – „C.L.”, de a înstrăina SC „S.C.” către coinculpatul A.D., în scopul de a nu mai plăti sumele datorate prin contract și de a emite file CEC, cunoscând că în cont nu există acoperirea necesară, precum și de a induce în eroare partea vătămată Societatea Națională „Nuclearelectrica” Sucursala C.N.E. Cernavodă, cu prilejul încheierii contractului de furnizare produse, prin prezentarea scrisorii de garanție bancară falsificată, în scopul de a obține un folos material injust și pricinuind o pagubă în sumă totală de 408.650,27 lei a constituit infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului L.A. de a falsifica, prin contrafacere înscrisul intitulat „scrisoare de garanție bancară de restituire a avansului” și de al folosi, în scopul încheierii actului adițional nr. 1/2005 la contractul de furnizare produse precum și de a semna în fals contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu partea vătămată SC „R.I.G.” SA București a constituit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen.

Prima instanță a motivat că la individualizarea judiciară a pedepselor a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv: limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatorii, gradul de pericol social al infracțiunilor, modalitatea și împrejurările în care au fost comise, scopul urmărit și prejudiciul cauzat părților civile, într-un cuantum ridicat, contribuția fiecărui inculpat la comiterea faptelor și circumstanțele lor personale.

Inculpatul L.A. nu a avut antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, are 2 copii minori, studii superioare, a avut ocupație și a acoperit o parte din prejudiciul cauzat uneia dintre părțile vătămate, respectiv Societatea Națională „Nuclear-electrica”. Instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) C. pen. și a aplicat o pedeapsă de 6 ani închisoare, avându-se în vedere că acesta a mai fost condamnat pentru fapte similare, concurente și că paguba produsă are o valoare însemnată.

Constatându-se că infracțiunile de față au fost concurente cu infracțiunile comise în cursul anului 2007, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe timp de 3 ani, prin sentința penală nr. 33/P din 11 februarie 2010 a Tribunalului Neamț, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 75 din 22 iunie 2010 a I.C.C.J. (f.95 dos.) instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) – 34 lit. b) și 35 alin. (2) C. pen. și a contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.

Instanța de fond a motivat că nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., întrucât, la data când inculpatul a formulat această solicitare – 07 decembrie 2011, cercetarea judecătorească a fost începută, actul de sesizare fiind citit la termenul de judecată din 09 iunie 2011. Cererea inculpatului a fost tardiv formulată, dar instanța a reținut poziția procesuală sinceră a inculpatului, acordându-i circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen.

Instanța a constatat că, în cazul inculpaților L.A. și A.D. scopul pedepselor a putut fi atins numai prin executarea lor efectivă, întrucât inculpații au mai fost condamnați pentru fapte similare, concurente la pedeapsa detenției, iar scopul preventiv și educativ al pedepsei nu a putut fi atins decât în această modalitate de individualizare.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța a constatat că, prin faptele lor inculpații au produs un prejudiciu părților civile.

Conform contractului de vânzare-cumpărare din 10 martie 2006, modificat prin actul adițional din 11 mai 2006 (f.265 – 268 d.u.p.) suma datorată de SC „S.C.” SRL, administrată de inculpatul L.A., către partea civilă SC „R.I.G.” SA era, la data de 10 mai 2006 de 126.500 lei. Această sumă nu a fost achitată. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 126.500 lei, fără a mai solicita penalități de întârziere ori TVA, astfel că susținerea inculpatului L.A., că nu datorează TVA și nu e de acord cu achitarea în totalitate a pagubei, nu are fundament.

Acțiunea civilă exercitată de partea vătămată SC „R.I.G.” SA a fost întemeiată și a fost admisă.

Având în vedere înscrisurile de la dosar: factura fiscală, fișele de asistență tehnică din 23 mai 2006, contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate din 26 mai 2006, factura fiscală instanța a constatat că inculpații A.D. și F.G.B. au fost responsabili, în solidar de producerea prejudiciului către partea civilă SC „M.C.” SA Piatra Neamț și SC „P.S.” SRL

Partea vătămată Societatea Națională „Nuclear-electrica” Sucursala CNE Cernavodă a comunicat instanței că nu a avut pretenții civile în cauză. Deși partea vătămată a precizat ulterior că a recuperat o parte din prejudiciu, prin compensare, respectiv suma de 111.424,26 lei, aceasta nu a formulat expres acțiune civilă și nu a solicitat obligarea inculpatului la plata diferenței de bani rămasă nerecuperată.

Având în vedere că, prin sentința penală nr. 198/2009 a Judecătoriei Piatra Neamț inculpatul L.A. a fost obligat să plătească acestei părți civile suma de 274.170,27 lei reprezentând daune materiale, hotărâre ce nu a fost atacată în ceea ce privește latura civilă instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 118 lit. e) C. pen. și a obligat inculpatul să plătească statului, ca efect al confiscării speciale diferența de prejudiciu ce nu a fost restituită părții civile, reprezentând diferența dintre suma menționată mai sus, acordată cu titlu de daune materiale și suma de 111.424,26 lei – prejudiciu recuperat.

Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel inculpatul L.A.

În motivarea scrisă a apelului, apelantul-inculpat a criticat hotărârea apelată pentru următoarele motive:

Apelantul-inculpat a arătat că nu a emis către SC „R.G.” SA București CEC-uri, care să fie introduse în bancă și care să nu fi fost neachitate, susținând că acest lucru a rezultat și din adresele băncilor anexate la dosar. S-a susținut că aceste CEC-uri emise de el nu au fost depuse niciodată în bancă, ci au fost lăsate drept garanție, plățile făcându-se cu ordine de plata, așa cum a reieșit din soldul depus la SC R.G. SA București la dosar.

CEC-urile fără acoperire s-au emis, semnat și introdus în bancă de noul administrator al SC „S.C.” SRL, inculpatul A.D. Semnarea CEC-urilor a fost făcută de A.D., conform expertizei grafoscopice din 12 aprilie 2007, efectuată de I.P.J. Neamț - Serviciul Criminalistică. Adresele de la bănci au arătat faptul că aceste CEC-uri au fost introduse în bancă și neonorate la plată.

Scrisoarea de garanție bancară primită de C.N.E. Cernavodă a fost primită de această firmă fără a trece prin circuitul bancar și a fost refuzată la primire, întrucât acestea au urmat traseul bancar și nu direct contractant-furnizor.

S-a reținut în mod greșit la încadrarea juridică dată infracțiunii de înșelăciune, susține inculpatul, alin. (5) al art. 215 C. pen., deoarece cuantumul pagubei produs prin infracțiunile pe care i s-a imputat nu depășește valoarea de 200.000 lei, întrucât datoria către C.N.E. Cernavodă la data de 17 august 2005, la ultima livrare de produse petroliere, era de 191.426,26 lei și că din această valoare s-a achitat prin compensare cu SC A. SA Cernavodă și SC T.T. SRL suma de 80.000 lei, cu documente semnate și stampilate de toate părțile și acceptate de C.N.E. Cernavodă, astfel că rezultă, la data de 06 iunie 2011, un rest de plată de 111.424,26 lei, rest de plată acceptat de C.N.E. Cernavodă.

La aceasta sumă, a susținut apelantul-inculpat, nu se pot percepe penalități și dobânzi, deoarece, întrucât SC „E.” SRL a intrat în procedura de insolvență, în 2006 cu dosarul nr. 537/103/2006, aflat pe rolul Tribunalului Neamț, în conformitate cu dispozițiile art. 41 din Legea nr. 85/2006 nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel, ori cheltuială, numită generic accesorii, nu a putut fi adăugată creanțelor născute anterior deschiderii procedurii, dispoziție care nu a fost avută în vedere de parchet și nici de instanța de fond.

La SC „R.G.” București, conform contractului încheiat între SC „S.C.” SRL și SC „R.” Mureș SA, prin care s-au livrat deșeurile de metale feroase și neferoase, respectiv contractul din 01 aprilie 2006, la capitolul V, prețul si modalitățile de plată, în art. 7 s-a arătat clar diminuarea facturii, conform O.U.G. nr. 86 din 03 octombrie 2003, cu 3% și cu 19%, reprezentând TVA pentru deșeuri feroase și neferoase.

Ori, din prețul total de 178.500 lei, reprezentând valoarea totală a facturii, a susținut apelantul-inculpat trebuia scăzută valoarea TVA aferentă, respectiv 28.500 lei, rămânând de plată, după ce s-a scăzut TVA-ul și avansul achitat de 52 000 lei, suma de 98 000 lei.

Apoi, s-a arătat că SC R.G. SA a oprit o hală metalică formată din 11 ferme metalice și 9 stâlpi de susținere. Aceasta hală, conform ofertei lăsate de inculpatul A.D. martorului I.V., cât și din ofertele de pe piață, a reprezentat valoarea de 20.000 lei, condiții în care s-au apreciat de apelantul-inculpat suma de achitat către SC R.G. SA este de 78 000 lei, sumă care nu a fost purtătoare de dobânzi sau penalități, deoarece SC „S.C.” SRL a intrat în faliment, în dosarul nr. 1045/103/2006.

S-a concluzionat că datoria totală la cele două firme a fost de 188.924,26 lei, compusă din 111.424,26 lei și suma de 78.000 lei și că acest prejudiciu fiind sub 200.000 lei, nu au fost incidente dispozițiile alin. (5) al art. 215 C. pen.

Apelantul-inculpat a mai arătat că prin decizia nr. 1483 din 08 noiembrie 2011 a Curții Constituționale s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., în condițiile în care nu s-a permis aplicarea acestor dispoziții în speța supusă cercetării sub legea veche și a continuat să fie judecată sub legea nouă.

Atât Legea nr. 202/2010, cât și Codul de procedură penală nu au prevăzut norme tranzitorii.

Pe această cale, în baza principiului constituțional prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, a solicitat aplicarea legii mai favorabile, raportat la art. 13 C. pen.

Este adevărat că citirea rechizitorului a avut loc înainte ca Curtea Constituțională la data de 08 noiembrie 2011 să declare neconstituționale prevederile art. 3201 C. proc. pen., însă având în vedere că speța supusă judecații a fost casată și trimisă la parchet, instanța era obligată să facă aplicarea art. 3201 C. proc. pen.

Apelantul-inculpat a susținut că în acest sens s-a pronunțat Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 17 septembrie 2009 pronunțată în cauza SCOPPOLA nr. 2 împotriva Italiei, paragrafele 111, 112, 113, statuând că simpla apartenență a art. 442 C. proc. pen. nu poate fi decisivă.

Prin urmare, a motivat inculpatul, chiar dacă aceste alături de alte articole a descris domeniul și etapele unei proceduri simplificate sumare alin. (2) al art. 442 C. proc. pen. Italian are în vedere durata pedepsei care a fost aplicată, a fost redusă cu o treime și că acest principiu are în primul rând rang constituțional și în subsidiar rang legal, așa cum a fost statuat în art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 13 C. pen.

Inculpatul a arătat că sunt numeroase situații care impun aplicarea legii mai blânde, prin urmare, dat fiind rangul principiului statuat de art. 15 alin. (2) din Constituție, trebuie constatat că aceasta are caracter axiomatic și consacrat, ca atare nu a putut fi limitat de îndeplinirea unor condiții procedurale care din motive obiective nu au putut fi cunoscute de destinatarii lor.

Pe cale de consecință, s-a apreciat că aceleași rațiuni au fost valabile și în ceea ce privește procedura în cazul recunoașterii vinovăției, textul fiind condiționat în măsura în care se înțelege că până la încetarea stării de tranziție, în virtutea principiului constituțional al retroactivității legii penale mai favorabile în aplicarea tuturor inculpaților care au fost trimiși în judecată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, dar care au depășit momentul procesual al începerii cercetării judecătorești, motiva pentru care a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

În continuare, apelantul-inculpat a arătat că la data de 09 iunie 2011 nu i s-a citit niciun act de sesizare, deoarece nu a fost prezent, fiind prezent pentru prima dată pe data de 07 decembrie 2011, la restul termenelor fiind citat în penitenciar și nefiind adus, iar înainte de a fi încarcerat pe 24 octombrie 2011 a fost citat necorespunzător, nefiind îndeplinită procedura de citare, așa cum a rezultat și din adresa nr. 9 din 14 martie 2012, eliberată de Asociația de locatari.

În susținerile orale făcute și prin apărătorul ales a fost criticată hotărârea apelată și pentru motivele reținute în încheierea de amânare a deliberării și a pronunțării, care a făcut parte integrantă din prezenta decizie, astfel că au mai fost reluate.

Împotriva sentinței penale a declarat apel și partea vătămată Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA Cernavodă.

În motivarea scrisă a apelului apelanta a susținut următoarele:

Apelanta a arătat că dovada faptului că a depus în cursul soluționării litigiului înscrisuri doveditoare ale prejudiciului nerecuperat a făcut-o cu copia adresei nr. 631 din 06 iunie 2011, prin care a răspuns adresei instanței de fond emisă în data de 26 mai 2011, în care a arătat următoarele:

- societatea noastră a recuperat, prin compensare, suma de 111.424,26 lei din prejudiciul cauzat în cuantum de 282.150,27 lei, compus din 191.424,26 lei contravaloare avans, 82.746,01 lei penalități de întârziere și 7.980 lei cheltuieli de judecată.

- diferența rămasă de recuperat la data de 06 iunie 2011 este de 170.726,01 lei.

S-a precizat că prin sentința penală apelată s-a dispus anularea înscrisului intitulat „Scrisoare de garanție bancară” din 09 februarie 2005 și, în mod corelativ, a trebuit ca inculpatul L.A. să fie obligat la acoperirea prejudiciului cauzat subscrisei prin utilizarea respectivului înscris constatat a fi fals.

Pe scurt, s-a reiterat derularea situației de fapt și de drept care a condus la prejudicierea C.N.E. Cernavoda.

Astfel, în baza contractului de furnizare produse din 02 noiembrie 2004 și a actului adițional nr. 1 din 10 februarie 2005, SC E. Piatra Neamț, în calitate de furnizor, s-a obligat să furnizeze achizitorului C.N.E. Cernavoda 309,6 tone Motorină tip euro și 67,5 tone benzină fără plumb, în decurs de 12 luni de la data semnării contractului. Livrarea produselor specificate a trebuit să aibă loc, conform art. 11.1 din contract, astfel:

- motorină tip euro - în tranșe lunare egale de 30.000 litri/lună;

- benzină fără plumb - în tranșe lunare egale de 7500 litri/lună;

- termenul comercial stabilit, franco depozit achizitor, sediul din Cernavoda, încărcat în mijlocul de transport asigurat de furnizorul SC E. SRL

Societatea avea, conform art. 2.3, obligația achitării contravalorii combustibilului, valoarea totală a contractului fiind de 1.036.440 lei.

De asemenea, în baza prevederilor art. 15.4 -15.5 din contract, CNE Cernavodă a acordat SC E. Piatra Neamț un avans în cuantum de 295.000,00 lei, conform facturii fiscale din 11 februarie 2005 și a scrisorii de garanție bancară din 09 februarie 2005, emisă de BRD G.S.G. Piatra Neamț.

SC E. SRL Piatra Neamț a livrat motorină tip euro și benzină fără plumb în baza contractului și actului adițional menționate în valoare de 103.575,74 RON, după cum urmează:

- cu factura fiscală din 25 februarie 2005 s-a livrat benzină fără plumb în valoare de 21.096,32 lei;

- cu factura fiscală din 25 februarie 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 90.820,80 lei;

- cu factura fiscală din 11 martie 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 82.369,42 lei;

- cu factura fiscală din 09 mai 2005 s-a livrat benzină fără plumb în valoare de 12.261,76 lei;

- cu factura fiscală din 09 mai 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 77.873,63 lei;

- cu factura fiscală din 13 mai 2005 s-a livrat benzină fără plumb în valoare de 11.698,17 lei;

- cu factura fiscală din 17 august 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 34.392,66 lei.

Întrucât, în perioada iunie - august 2005 SC E. SRL Piatra Neamț nu și-a mai respectat obligația de livrare combustibil conform art. 11.1 din contractul de furnizare din 02 noiembrie 2004, CNE-PROD Cernavoda a expediat adresele fax din 13 iunie 2005, 27 iunie 2005, 08 august 2005 și 19 august 2005 prin intermediul cărora a atenționat societatea în privința nerespectării clauzelor contractuale. Prin adresa fax din 21 septembrie 2006, CNE-PROD Cernavodă, actuala Sucursala CNE Cernavoda, a comunicat SC E. faptul că urmare a nerespectării clauzelor contractuale privitoare la livrarea lunară a cantităților de combustibili menționate în contract, începând cu data de 01 octombrie 2005 va fi reziliat contractul de furnizare combustibil în conformitate cu art. 21.1 „nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una din părți dă dreptul părții lezate de a cere rezilierea contractului și de a pretinde plata de daune interese.”

De asemenea, a notificat SC E. SRL faptul că vor întreprinde măsuri pentru executarea scrisorii de garanție bancară din 09 februarie 2005 emisă de BRD Piatra Neamț, în vederea recuperării avansului acordat în baza Actului adițional nr. 1 la contractul din 02 noiembrie 2004. La data de 25 octombrie 2005, prin adresa nr. 24451 din 25 octombrie 2005 CNE-PROD Cernavoda a înaintat către BRD Piatra Neamț originalul scrisorii de garanție bancară în scopul recuperării avansului rămas, respectiv suma de 191.424,26 lei. Cu adresa nr. 2202 din data de 04 noiembrie 2005, BRD Piatra Neamț a comunicat faptul că nu poate executa scrisoarea de garanție bancară întrucât documentul nu a fost eliberat și înregistrat de la respectiva unitate bancară. Prin scrisoarea cu nr. 26687/29 noiembrie 2006 CNE-PROD Cernavoda a transmis BRD Piatra Neamț, în copie, factura de acordare a avansului, contractul de furnizare din 02 noiembrie 2004 și actul adițional nr. 1 la contractul menționat cu precizarea că banca avea atât obligația clarificării situației create precum și virarea în contul bancar la societății noastre a sumei specificate îh scrisoarea de garanție bancară.

După numeroase schimburi de corespondență dintre societatea noastră și bancă, la data de 23 ianuarie 2006, SC E. SRL s-a solicitat prin adresa nr. 129 din 23 ianuarie 2006 acordul cu privire la restituirea părții restante a avansului în cuantum de 191.424,26 lei prin plăți eșalonate până cel târziu 31 martie 2006.

Cu adresa nr. 2975 din 30 ianuarie 2006, i s-a comunicat debitoarei acordul cu privire la restituirea sumei de 191.424,26 lei în plăți eșalonate în termenul specificat, cu mențiunea că se va proceda la calcularea penalităților de întârziere în cuantum de 0,06% zi întârziere până la achitarea efectivă și i s-a solicitat imperativ clarificarea situației privitoare la scrisoarea de garanție bancară din 09 februarie 2005. La 31 ianuarie 2006, prin faxul din 31 ianuarie 2006 SC E. SRL a informat că va începe plata sumelor restante în cel mai scurt timp, astfel încât până la data de 31 martie 2006 să achite integral suma de 191.424,26 lei.

Deși, SC E. SRL Piatra Neamț s-a obligat prin adresele menționate anterior să achite suma datorată până la 31 martie 2006, această obligație nu a fost respectată, societatea debitoare nereușind să vireze vreo sumă aferentă restului de avans. La data de 4 aprilie 2006, cu adresa fax din 04 aprilie 2006 SC E. SRL a solicitat din nou o amânare pentru restituirea sumelor datorate, fapt ce ne-a determinat să apelăm la instanța de judecată întrucât, am avut convingerea că SC E. SRL Piatra Neamț nu își va respecta angajamentele asumate. La data de 2 mai 2006, a depus la Tribunalul Constanța o acțiune în despăgubiri prin care am solicitat instanței obligarea debitoarei SC E. SRL Piatra Neamț la plata restului de avans în cuantum de 191.424,26 lei și a penalităților de întârziere în sumă de 82.746,01 lei, calculate conform contractului de furnizare din 02 noiembrie 2004, în cuantum de 0,06%/zi întârziere. Prin sentința civilă nr. 6665/COM din 17 octombrie 2006, pronunțată în dosarul civil nr. 2750/COM/2006, Tribunalul Constanța a admis acțiunea noastră și a obligat debitoarea SC E. SRL Piatra Neamț la plata debitului - 191.424,26 lei, a penalităților - 82.746,01 lei și a cheltuielilor de judecată. Sentința respectivă a rămas irevocabilă prin nerecurare, motiv pentru care SNN CNE-PROD Cernavoda a procedat la inițierea procedurii de executare silită prin depunerea documentelor la BEJ „M.I.” din Piatra Neamț. A fost constituit dosarul de executare nr. 116/2007 și s-a trecut la cercetarea disponibilului debitorului la toate băncile in Piatra Neamț precum și la identificarea bunurilor mobile și imobile din proprietatea SC E. SRL Executorul judecătoresc nu a putut identifica disponibilități bănești în conturile debitoarei și nici bunuri mobile sau imobile cu care aceasta să figureze în evidențele Primăriei Piatra Neamț.

Prin adresa S.N.N. – C.N.E. Cernavoda din 28 martie 2008 a comunicat I.P.J. Piatra Neamț Serviciul Investigare Fraude cu referire la dosarul penal nr. 700059 din 15 februarie 2008 faptul că s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 282.150,27 lei.

De asemenea, prin sentința penală nr. 198 din 03 martie 2009, pronunțată în dosarul penal nr. 1419/279/2008 s-a dispus obligarea inculpatului L.A. la plata sumei de 274.170,27 lei, reprezentând daune materiale cauzate S.N.N. SA Sucursala C.N.E. Cernavodă.

În cererea de completare a motivelor de apel, apelanta a arătat că a reiterat în cererea de apel faptul că prin adresa S.N.N. Sucursala C.N.E. Cernavodă nr. 631 din 06 iunie 2011, depusă la dosarul cauzei, a răspuns scrisorii instanței transmisă la 26 mai 2011, prin intermediul căreia i s-a solicitat să comunice dacă prejudiciul cauzat de SC E. a fost acoperit și dacă mai există diferență nerecuperată. A specificat prin acel înscris faptul că subscrisa mai are de recuperat la data de 06 iunie 2011 suma de 170.726.01 lei, sumă care reprezentă diferența rămasă din totalul sumei de 282.150,27 lei (191.424,26 lei contravaloare avans + 82.746,01 lei penalități de întârziere + 7.980 lei cheltuieli de judecată), prejudiciu cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal.

De asemenea, prin adresa nr. 481 din 17 mai 2011, ca răspuns la solicitările instanței transmise în datele de 18 aprilie 2011 și 05 mai 2011, a comunicat că la acea dată se recuperase suma de 111.424,26 lei din prejudiciul cauzat în cuantum de 282.150,27 lei.

Date fiind considerentele detaliate coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, s-a apreciat ca fiind dovedit prejudiciul cauzat de administratorul SC E. SRL Piatra Neamț, precum și care a fost temeiul pagubei pricinuite.

În consecință, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și obligarea inculpatului L.A. la plata sumei de 170.726,01 lei, reprezentând diferența rămasă de recuperat din totalul sumei de 282.150,27 lei, compusă din 191.424,26 lei contravaloare avans, 82.746,01 lei penalități de întârziere și 7.980 lei cheltuieli de judecată.

Instanța de apel a reținut că, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că părții vătămate i s-a comunicat copia dispozitivului sentinței penale apelate la data de 13 martie 2012-fl.361 dosar instanța de fond, iar apelul a fost promovat la data de 11 mai 2012, cu mult peste termenul prevăzut de art. 363 alin. (1) C. proc. pen.

Însă legiuitorul a prevăzut în ceea ce privește termenul de declarare a căilor ordinare de atac, două remedii procesuale, cea a repunerii în termenul de apel, respectiv, recurs, prevăzut de art. 3853 alin. (2), cu art. 364 C. proc. pen., respectiv, apelul și recursul peste termen, prevăzut de art. 3853 alin. (2), cu art. 365 C. proc. pen.

Analizând actele și lucrările dosarului s-a constatat că partea vătămată nu a fost prezentă, desigur, prin reprezentanți, pe tot parcursul judecării cauzei la instanța de fond și nici la pronunțarea hotărârii apelate.

În aceste condiții, Curtea a examinat apelul declarat de apelanta-parte vătămată Societatea Națională „Nuclear-electrica” SA Cernavodă, ca un apel peste termen.

Prezent în fața Curții, instanța i-a prezentat apelantului-inculpat învinuirile care i s-au adus prin actul de sesizare al instanței și faptele pentru care au fost condamnat de instanța de fond, precum și prevederile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., respectiv, faptul că are dreptul să nu facă nici o declarație la instanța de control judiciar, că tot ce declară poate fi folosit și împotriva sa, iar dacă acceptă să dea declarații are obligația să spună tot ce știe cu privire la învinuirile care i se aduc.

Apelantul-inculpat a fost de acord să dea declarație, condiții în care Curtea a procedat la audierea acestuia.

Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate de apelantul-inculpat și de apelanta Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA Cernavodă, precum și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea a constatat că apelul inculpatului urmează a fi admis, iar al Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA Cernavodă urmează a fi respins, pentru considerentele care au fost prezentate.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, curtea de apel a constatat că instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, însă în mod greșit a reținut ca temei al contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiunile dedusă judecății și a pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 33/P din data de 11 februarie 1010, pronunțată de Tribunalul Neamț, a dispozițiilor dispozițiile art. 35 alin. (1) C. pen., în loc de art. 35 alin. (3) C. pen., a omis să rețină ca temei al contopirii dispozițiile art. 36 alin. (1) C. pen., a omis să deducă din pedeapsa principală rezultantă perioada executată din pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 33/P din data de 11 februarie 1010, pronunțată de Tribunalul Neamț, respectiv, de la data de 25 octombrie 2011, la zi și în mod greșit a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 162.746,01 lei, în loc de 80.000 lei.

În alt plan, determinat de faptul că apelantul-inculpat nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor astfel cum au fost reținute în catul de sesizare, nu s-a dat curs cererii acestuia de aplicarea a procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.

Apelantul-inculpat a mai solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea continuată de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. proc. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de înșelăciune în convenții, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. proc. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., susținând că valoarea prejudiciului cauzat celor două societăți este sub 200.000 lei, deoarece, pe de o parte, părții vătămate S.N. Nuclear-electrica SA Cernavodă i s-a plătit suma de 80.000 lei, iar partea civilă SC R.I.G. SA București, nu trebuia să includă și T.V.A-ul întrucât, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, fiind vorba de deșeuri furnizorul nu datorează T.V.A., iar pe de altă parte, o hală a fost reținută de vânzător.

Așa cum a fost cunoscut, la încadrarea juridică a faptelor cauzatoare de prejudiciu, cu deosebire la infracțiunile în forma agravată, referitoare la consecințe deosebit de grave, s-a avut în vedere valoarea prejudiciului din momentul consumării infracțiunii, fiind lipsit de relevanță, sub acest aspect al încadrării juridice, aspectele ulterioare, privind plata unei sume din prejudiciul cauzat.

În conformitate cu dispozițiile art. 146 C. proc. pen.: „Prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei, sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.”

Ori, așa cum a rezultat din lucrările dosarului, numai valoarea contractului cu partea vătămată S.N. Nuclear-electrica SA Cernavodă este de 1.036.440 lei, deci cu foarte mult peste 200.000 lei.

Chiar dacă s-ar lua în calcul numai valoarea avansului acordat, care a fost în valoare de 295.000 lei, valoarea prejudiciului cauzat, la momentul consumării infracțiunii, a fost peste 200.000 lei și deci în cauză au fost incidente dispozițiile art. 215 alin. (5) C. pen.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a dat dovadă de multă înțelegere prin reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) și c) C. pen. și prin coborârea pedepsei principale sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită și aplicarea unei pedepse principale de doar 6 (șase) ani închisoare.

Așa cum este cunoscut, în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., la individualizarea pedepselor instanțele ar fi trebuit să țină seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, de gardul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorului și de circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Ori, instanța a avut în vedere faptul că limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. sunt de la 10 la 20 de ani închisoare și interzicerea unor drepturi, modul cum a fost concepută și desfășurată activitatea infracțională, valoarea deosebit de mare a prejudiciului cauzat, cu foarte mult peste 200.000 lei, faptul că inculpatul mai are o condamnare tot pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave-fl.95-100, precum și faptul că circumstanțele atenuante au intrat în concurs cu o cauză de agravare a răspunderii penale, respectiv, art. 41 alin. (2) C. pen., condiții în care erau incidente și dispozițiile art. 80 C. pen., iar potrivit acestor dispozițiile legale coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite nu mai era obligatorie.

La individualizarea tratamentului penal, instanța a efectuat o corectă analiză și evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cât și a împrejurărilor săvârșirii faptelor, în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

Din perspectiva criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., gravitatea concretă a unei activități infracționale a fost stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorilor.

Existența uneia sau unora din împrejurările enumerate exemplificativ în art. 74 C. pen., sau a altora asemănătoare, nu a obligat instanța de judecată să le considere circumstanțe atenuante și să reducă sau să schimbe pedeapsa principală, deoarece, din redactarea dată textului art. 74 C. pen., a rezultat că recunoașterea unor atari împrejurări drept circumstanțe atenuante a fost lăsată la aprecierea instanței de judecată. În această apreciere s-a ținut seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârșit infracțiunea, de urmările produse, ca și de orice elemente de apreciere privitoare la persoana infractorului.

Recunoașterea circumstanțelor atenuante a fost atributul instanței de judecată și deci lăsată la aprecierea acesteia.

Având în vedere aceste aspecte, gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, fiind vorba atât de săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la furt calificat, comise de mai multe persoane împreună, pe timp de noapte și prin efracție și de mai multe acte materiale ale unei infracțiuni de tâlhărie, comise într-un loc public, de modul în care a fost concepută comiterea acestei infracțiuni, Curtea de Apel a constatat că nu se impunea reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și pe cale de consecință nu trebuia redus cuantumul pedepselor principale aplicate de instanța de fond și, pe cale de consecință, nici pedeapsa rezultantă.

De altfel, față de modul în care a fost concepută săvârșirea infracțiunii, inculpatul onorându-și la început obligațiile contractuale, tocmai pentru a induce în eroare pe reprezentanții celor două părți vătămate, precum și poziția sa de negare a săvârșirii a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, Curtea a apreciat că nu se impunea reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) și c) C. pen.

Desigur că, având în vedere principiul non reformatio in pejus, înscris și în dispozițiile art. 372 alin. (1) C. proc. pen., instanța nu a putut înlătura circumstanțele atenuante reținute de instanța de fond în favoarea inculpatului și, pe cale de consecință, nu a putut majora cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, deoarece instanța ar fi agravat situația acestuia în propria cale de atac.

Referitor la apelul peste termen declarat de apelanta S.N. Nuclearelectrica SA Cernavodă, Curtea de Apel a reținut că este nefondat.

Împotriva acestei decizii nr. 115 din 18 septembrie 2012 a Curții de Apel Bacău în termen legal s-au exercitat recursuri de către aceleași persoane, inculpatul și partea vătămată „Nuclear-electrica”.

Inculpatul invocă că în mod greșit se reține la încadrarea juridică dată infracțiunii de înșelăciune, alin. (5) al art. 215 C. pen., deoarece cuantumul pagubei produs prin infracțiunile pe care i se impută nu depășește valoarea de 200.000 lei.

Inculpatul a mai arătat că prin decizia nr. 1483 din 08 noiembrie 2011 a Curții Constituționale s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., în condițiile în care nu se permite aplicarea acestor dispoziții în speța supusă cercetării sub legea veche și continuă să fie judecată sub legea nouă.

Atât Legea nr. 202/2010, cât și Codul de procedura penala nu prevăd norme tranzitorii.

Pe această cale, în baza principiului constituțional prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, a solicitat aplicarea legii mai favorabile, raportat la art. 13 C. pen.

În continuare, inculpatul a arătat că la data de 09 iunie 2011 nu i s-a citit niciun act de sesizare, deoarece nu a fost prezent, fiind prezent pentru prima dată pe data de 07 decembrie 2011, la restul termenelor fiind citat în penitenciar și nefiind adus, iar înainte de a fi încarcerat pe 24 octombrie 2011 a fost citat necorespunzător, nefiind îndeplinită procedura de citare, așa cum rezultă și din adresa nr. 9 din 14 martie 2012, eliberată de Asociația de locatari.

În motivarea scrisă a recursului, partea vătămată a susținut următoarele:

Se arată că dovada faptului că a depus în cursul soluționării litigiului înscrisuri doveditoare ale prejudiciului nerecuperat o face cu copia adresei nr. 631 din 06 iunie 2011, prin care a răspuns adresei instanței de fond emisă în data de 26 mai 2011, în care a arătat următoarele:

- societatea noastră a recuperat, prin compensare, suma de 111.424,26 lei din prejudiciul cauzat în cuantum de 282.150,27 lei, compus din 191.424,26 lei contravaloare avans, 82.746,01 lei penalități de întârziere și 7.980 lei cheltuieli de judecată.

- diferența rămasă de recuperat la data de 06 iunie 2011 este de 170.726,01 lei.

Se precizează că prin sentința penală apelată s-a dispus anularea înscrisului intitulat „Scrisoare de garanție bancară” din 09 februarie 2005 și, în mod corelativ, trebuia ca inculpatul L.A. să fie obligat la acoperirea prejudiciului cauzat subscrisei prin utilizarea respectivului înscris constatat a fi fals.

Pe scurt, se reiterează derularea situației de fapt și de drept care a condus la prejudicierea C.N.E. Cernavoda.

Astfel, în baza contractului de furnizare produse din 02 noiembrie 2004 și a actului adițional din 10 februarie 2005, SC E. SRL Piatra Neamț, în calitate de furnizor, se obliga să furnizeze achizitorului C.N.E. Cernavoda 309,6 tone Motorină tip euro și 67,5 tone benzină fără plumb, în decurs de 12 luni de la data semnării contractului. Livrarea produselor specificate trebuia să aibă loc, conform art. 11.1 din contract, astfel:

- motorină tip euro - în tranșe lunare egale de 30.000 litri/lună;

- benzină fără plumb - în tranșe lunare egale de 7500 litri/lună;

- termenul comercial stabilit, franco depozit achizitor, sediul din Cernavoda, încărcat în mijlocul de transport asigurat de furnizorul SC E. SRL.

Societatea avea, conform art. 2.3, obligația achitării contravalorii combustibilului, valoarea totală a contractului fiind de 1.036.440 lei.

De asemenea, în baza prevederilor art. 15.4 -15.5 din contract, CNE Cernavodă a acordat SC E. SRL Piatra Neamț un avans în cuantum de 295.000,00 lei, conform facturii fiscale din 11 februarie 2005 și a scrisorii de garanție bancară din 09 februarie 2005, emisă de B.R.D. G.S.G. Piatra Neamț.

SC E. SRL Piatra Neamț a livrat motorină tip euro și benzină fără plumb în baza contractului și actului adițional menționate în valoare de 103.575,74 RON, după cum urmează:

- cu factura fiscală din 25 februarie 2005 s-a livrat benzină fără plumb în valoare de 21.096,32 lei;

- cu factura fiscală din 25 februarie 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 90.820,80 lei;

- cu factura fiscală din 11 martie 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 82.369,42 lei;

- cu factura fiscală din 09 mai 2005 s-a livrat benzină fără plumb în valoare de 12.261,76 lei;

- cu factura fiscală din 09 mai 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 77.873,63 lei;

- cu factura fiscală din 13 mai 2005 s-a livrat benzină fără plumb în valoare de 11.698,17 lei;

- cu factura fiscală din 17 august 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 34.392,66 lei.

Întrucât, în perioada iunie - august 2005 SC E. SRL Piatra Neamț nu și-a mai respectat obligația de livrare combustibil conform art. 11.1 din contractul de furnizare din 02 noiembrie 2004, CNE-PROD Cernavoda a expediat adresele fax din 13 iunie 2005, 27 iunie 2005, 08 august 2005 și 19 august 2005 prin intermediul cărora atenționa societatea în privința nerespectării clauzelor contractuale. Prin adresa fax din 21 septembrie 2006, CNE-PROD Cernavodă, actuala Sucursala CNE Cernavoda, a comunicat SC E. SRL faptul că urmare a nerespectării clauzelor contractuale privitoare la livrarea lunară a cantităților de combustibili menționate în contract, începând cu data de 01 octombrie 2005 va fi reziliat contractul de furnizare combustibil în conformitate cu art. 21.1 „nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una din părți dă dreptul părții lezate de a cere rezilierea contractului și de a pretinde plata de daune interese.”

De asemenea, a notificat SC E. SRL faptul că vor întreprinde măsuri pentru executarea scrisorii de garanție bancară din 09 februarie 2005 emisă de B.R.D. Piatra Neamț, în vederea recuperării avansului acordat în baza Actului adițional nr. 1 la contractul din 02 noiembrie 2004. La data de 25 octombrie 2005, prin adresa din 25 octombrie 2005 CNE-PROD Cernavoda a înaintat către B.R.D. Piatra Neamț originalul scrisorii de garanție bancară în scopul recuperării avansului rămas, respectiv suma de 191.424,26 lei. Cu adresa nr. 2202 din data de 04 noiembrie 2005, BRD Piatra Neamț a comunicat faptul că nu poate executa scrisoarea de garanție bancară întrucât documentul nu a fost eliberat și înregistrat de la respectiva unitate bancară. Prin scrisoarea din 29 noiembrie 2006 CNE-PROD Cernavoda a transmis B.R.D. Piatra Neamț, în copie, factura de acordare a avansului, contractul de furnizare din 02 noiembrie 2004 și actul adițional nr. 1 la contractul menționat cu precizarea că banca avea atât obligația clarificării situației create precum și virarea în contul bancar la societății noastre a sumei specificate îh scrisoarea de garanție bancară.

După numeroase schimburi de corespondență dintre societatea noastră și bancă, la data de 23 ianuarie 2006, SC E. SRL ne-a solicitat prin adresa nr. 129 din 23 ianuarie 2006 acordul cu privire la restituirea părții restante a avansului în cuantum de 191.424,26 lei prin plăți eșalonate până cel târziu 31 martie 2006.

Cu adresa nr. 2975 din 30 ianuarie 2006, i s-a comunicat debitoarei acordul cu privire la restituirea sumei de 191.424,26 lei în plăți eșalonate în termenul specificat, cu mențiunea că se va proceda la calcularea penalităților de întârziere în cuantum de 0,06% zi întârziere până la achitarea efectivă și i s-a solicitat imperativ clarificarea situației privitoare la scrisoarea de garanție bancară din 09 februarie 2005. La 31 ianuarie 2006, prin faxul din 31 ianuarie 2006 SC E. SRL a informat că va începe plata sumelor restante în cel mai scurt timp, astfel încât până la data de 31 martie 2006 să achite integral suma de 191.424,26 lei.

Deși, SC E. SRL Piatra Neamț s-a obligat prin adresele menționate anterior să achite suma datorată până la 31 martie 2006, această obligație nu a fost respectată, societatea debitoare nereușind să vireze vreo sumă aferentă restului de avans. La data de 4 aprilie 2006, cu adresa fax din 04 aprilie 2006 SC E. SRL a solicitat din nou o amânare pentru restituirea sumelor datorate, fapt ce ne-a determinat să apelăm la instanța de judecată întrucât, am avut convingerea că SC E. SRL Piatra Neamț nu își va respecta angajamentele asumate. La data de 2 mai 2006, a depus la Tribunalul Constanța o acțiune în despăgubiri prin care am solicitat instanței obligarea debitoarei SC E. SRL Piatra Neamț la plata restului de avans în cuantum de 191.424,26 lei și a penalităților de întârziere în sumă de 82.746,01 lei, calculate conform contractului de furnizare din 02 noiembrie 2004, în cuantum de 0,06%/zi întârziere. Prin sentința civilă nr. 6665/COM din 17 octombrie 2006, pronunțată în dosarul civil nr. 2750/COM/2006, Tribunalul Constanța a admis acțiunea noastră și a obligat debitoarea SC E. SRL Piatra Neamț la plata debitului - 191.424,26 lei, a penalităților - 82.746,01 Iei și a cheltuielilor de judecată. Sentința respectivă a rămas irevocabilă prin nerecurare, motiv pentru care SNN CNE-PROD Cernavoda a procedat la inițierea procedurii de executare silită prin depunerea documentelor la BEJ „M.I.” din Piatra Neamț. A fost constituit dosarul de executare și s-a trecut la cercetarea disponibilului debitorului la toate băncile in Piatra Neamț precum și la identificarea bunurilor mobile și imobile din proprietatea SC E. SRL Executorul judecătoresc nu a putut identifica disponibilități bănești în conturile debitoarei și nici bunuri mobile sau imobile cu care aceasta să figureze în evidențele Primăriei Piatra Neamț.

Prin adresa S.N.N. – C.N.E. Cernavoda nr. 241 din 28 martie 2008 a comunicat I.P.J. Piatra Neamț Serviciul Investigare Fraude cu referire la dosarul penal nr. 700059 din 15 februarie 2008 faptul că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 282.150,27 lei.

De asemenea, prin sentința penală nr. 198 din 03 martie 2009, pronunțată în dosarul penal nr. 1419/279/2008 s-a dispus obligarea inculpatului L.A. la plata sumei de 274.170,27 lei, reprezentând daune materiale cauzate S.N.N. SA Sucursala C.N.E. Cernavodă.

În consecință, s-a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței penale apelate și a deciziei, și obligarea inculpatului L.A. la plata sumei de 170.726,01 lei, reprezentând diferența rămasă de recuperat din totalul sumei de 282.150,27 lei, compusă din 191.424,26 lei contravaloare avans, 82.746,01 lei penalități de întârziere și 7.980 lei cheltuieli de judecată.

La o analiză comparativă a motivelor de apel și a celor de recurs în cauză se constată că se suprapun.

Instanța de recurs reține următoarele:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă pe deplin vinovăția inculpatului recurent de față, atât privitor la infracțiunea de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cât și cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

De altfel, dincolo de consemnarea sau nu a incidenței instituției de la art. 3201 C. proc. pen., inculpatul a înțeles să se prevaleze de acestea, a recunoscut integral faptele imputate așa cum sunt ele inserate în rechizitoriu.

În ceea ce privește situația de fapt, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, sunt de reținut următoarele:

1. În baza contractului de furnizare produse din 02 noiembrie 2004 și a actului adițional din 10 februarie 2005, SC E. SRL Piatra Neamț, în calitate de furnizor, al cărui administrator era inculpatul L.A., se obliga să furnizeze achizitorului C.N.E. Cernavoda 309,6 tone Motorină tip euro și 67,5 tone benzină fără plumb, în decurs de 12 luni de la data semnării contractului. Livrarea produselor specificate trebuia să aibă loc, conform art. 11.1 din contract, astfel: motorină tip euro - în tranșe lunare egale de 30.000 litri/lună, benzină fără plumb - în tranșe lunare egale de 7500 litri/lună, termenul comercial stabilit, franco depozit achizitor, la sediul din Cernavoda, încărcat în mijlocul de transport asigurat de furnizorul SC E. SRL

Societatea achizitoare C.N.E. Cernavoda avea, conform art. 2.3 din Contract, obligația achitării către furnizor a contravalorii combustibilului, valoarea totală a contractului fiind de 1.036.440 lei.

De asemenea, în baza prevederilor art. 15.4 -15.5 din contract, C.N.E Cernavodă a acordat SC E. SRL Piatra Neamț un avans în cuantum de 295.000,00 lei, conform facturii fiscale din 11 februarie 2005 și a scrisorii de garanție bancară din 09 februarie 2005, emisă de B.R.D. G.S.G. Piatra Neamț.

SC E. SRL Piatra Neamț a livrat motorină tip euro și benzină fără plumb în baza contractului și actului adițional menționate în valoare de 103.575,74 RON, după cum urmează: cu factura fiscală din 25 februarie 2005 s-a livrat benzină fără plumb în valoare de 21.096,32 lei, cu factura fiscală din 25 februarie 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 90.820,80 lei, cu factura fiscală din 11 martie 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 82.369,42 lei, cu factura fiscală din 09 mai 2005 s-a livrat benzină fără plumb în valoare de 12.261,76 lei, cu factura fiscală din 09 mai 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 77.873,63 lei, cu factura fiscală din 13 mai 2005 s-a livrat benzină fără plumb în valoare de 11.698,17 lei și cu factura fiscală din 17 august 2005 s-a livrat motorină euro în valoare de 34.392,66 lei.

Întrucât, în perioada iunie - august 2005 SC E. SRL Piatra Neamț nu și-a mai respectat obligația de livrare combustibil conform art. 11.1 din contractul de furnizare din 02 noiembrie 2004, CNE-PROD Cernavoda a expediat adresele fax din 13 iunie 2005, 27 iunie 2005, 08 august 2005 și 19 august 2005 prin intermediul cărora atenționa societatea în privința nerespectării clauzelor contractuale. Prin adresa fax din 21 septembrie 2006, CNE-PROD Cernavodă, actuala Sucursala CNE Cernavoda, a comunicat SC E. SRL faptul că urmare a nerespectării clauzelor contractuale privitoare la livrarea lunară a cantităților de combustibili menționate în contract, începând cu data de 01 octombrie 2005 va fi reziliat contractul de furnizare combustibil în conformitate cu art. 21.1 „nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una din părți dă dreptul părții lezate de a cere rezilierea contractului și de a pretinde plata de daune interese.”

De asemenea, a notificat SC .E. SRL faptul că vor întreprinde măsuri pentru executarea scrisorii de garanție bancară din 09 februarie 2005 emisă de BRD Piatra Neamț, în vederea recuperării avansului acordat în baza Actului adițional nr. 1 la contractul din 02 noiembrie 2004. La data de 25 octombrie 2005, prin adresa din 25 octombrie 2005 CNE-PROD Cernavoda a înaintat către BRD Piatra Neamț originalul scrisorii de garanție bancară în scopul recuperării avansului rămas, respectiv suma de 191.424,26 lei.

Cu adresa nr. 2202 din data de 04 noiembrie 2005, BRD Piatra Neamț a comunicat faptul că nu poate executa scrisoarea de garanție bancară întrucât documentul nu a fost eliberat și înregistrat de la respectiva unitate bancară.

Inculpatul a recunoscut că scrisoarea de garanție bancară depusă la partea vătămată Societatea Națională „Nuclearelectrica” Cernavodă în momentul încheierii actului adițional al contractului de furnizare produse petroliere, era fals. Fără această scrisoare, emisă de inculpatul L.A. nu ar mai fi fost plătit avansul de 295.000 lei.

2. SC „R.I.G.” SA București era proprietara Fabricii din Lunca Bradului, jud. Mureș.

La data de 10 martie 2006, între SC „R.I.G.” SA București, reprezentată de martorul S.D. și SC „S.C.” SRL Piatra Neamț, reprezentată de inculpatul L.A., s-a încheiat contractul, prin care partea vătămată se obliga să vândă instalații, echipamente și clădiri dezafectate provenind din activele deținute de vânzător la susmenționata fabrică.

Prin contract s-a convenit ca lucrările de demontare și ridicare a bunurilor menționate să se desfășoare în perioada 10 martie-15 mai 2006, iar valoarea acestora, în sumă de 150.000 lei să fie achitată de către cumpărător eșalonat, pe măsura valorificării, plata urmând a fi făcută cu 3 file CEC, emise de SC „S.C.” SRL, scadente la 21, 42 și 63 zile de la data semnării procesului verbal de predare-primire (art. 3.1-3.3 contract).

Așa cum rezultă din lucrările dosarului de urmărire penală, inculpatul s-a obligat în mod expres să achite vânzătorului inclusiv T.V.A.-ul.

Deși inculpatul L.A. era administrator la SC „S.C.” SRL Piatra Neamț, atât anterior încheierii contractului, cât și în momentul realizării acordului de voință, acesta s-a prezentat sub o identitate falsă, recomandându-se ca fiind C.L., director general al societății, semnând în fals contractul cu partea vătămată, C.L. nefiind angajat al SC „S.C.” SRL, astfel cum rezultă din adresa din 1 martie 2007 a I.T.M. Neamț.

La data de 14 martie 2006 a avut loc predarea-primirea perimetrului în care urmau să se desfășoare lucrările de dezafectare, întocmindu-se procesului verbal de predare-primire, delegat din partea SC „S.C.” SRL fiind martorul C.V., care era însoțit de martorii C.G. și U.S., făcându-se pe verso mențiunea că nu au fost predate 11 ferme metalice și 9 stâlpi de susținere (mențiune confirmată prin semnătura ambelor părți). Cu acel prilej au fost înmânate reprezentantului vânzătorului, numitul R.S., 3 file CEC semnate și ștampilate de inculpatul L.A., după cum urmează: fila cec, în valoare de 59.500 lei, scadentă la 04 aprilie 2006, fila cec, în valoare de 59.500 lei, scadentă la 25 aprilie 2006 și fila cec, în valoare de 59.500 lei, scadentă la 16 mai 2006.

La data de 11 aprilie 2007, partea vătămată a emis o factură fiscală, în valoare totală de 178.500 lei, semnată de primire de C.L., în calitate de reprezentant al SC „S.C.” SRL, care fusese desemnat de către inculpatul L.A. să supravegheze lucrările de șantier și să valorifice deșeurile metalice rezultat din dezmembrări.

Ulterior emiterii acestei facturi, SC „S.C.” SRL a achitat părții vătămate doar suma de 52.000 lei, astfel cum rezultă din extrasul de cont al SC „R.I.G.” SA București, rămânând de achitat suma de 126.500 lei.

La sfârșitul lunii aprilie 2006 inculpatul L.A. a înstrăinat SC „S.C.” S.R.L către inculpatul A.D., astfel cum se convenise prin actul adițional din 28 aprilie 2006 la actul constitutiv al societății, încheindu-se procesul verbal de predare-primire gestiune din 01 mai 2006.

La data de 29 aprilie 2006 martorul S.D., reprezentantul SC „R.I.G.” SA București s-a deplasat la fabrica din Lunca Bradului, ocazie cu care a constatat că lucrările de dezafectare fuseseră finalizate în proporție de 80%, iar plățile se efectuaseră în proporție de 31%.

Tot atunci S.D. a constatat că cel cu care încheiase contractul inițial, și pe care îl știa sub numele C.L., este o altă persoană, deoarece pe adevăratul C.L. l-a văzut pentru prima dată la 29 aprilie 2006, în acea împrejurare, astfel cum rezultă din declarația martorului S.D.

Față de această situație, la data de 02 mai 2006, SC „R.I.G.” SA București a solicitat SC „S.C.” SRL Piatra Neamț, prin corespondență electronică, încheierea unui act adițional la contractul prin care să se prevadă noi termene de plată.

Astfel, a fost încheiat actul adițional din 11 mai 2006, la contract. Cu această ocazie inculpatul L.A. a menținut în eroare partea vătămată, semnând actul adițional tot cu numele C.L. și neînștiințând-o despre faptul că nu mai este asociat la SC „S.C.” SRL Piatra Neamț. Prin acest act adițional s-a convenit prelungirea termenului de finalizare al lucrărilor până la data de 30 mai 2006 și achitarea sumei restante în valoare de 126.500 lei în 2 etape, plata urmând să se facă prin emiterea de file CEC.

Așa cum rezultă din lucrările dosarului de urmărire penală, inculpatul s-a obligat în mod expres să achite vânzătorului inclusiv T.V.A.-ul.

După data de 01 mai 2006 exploatarea fabricii din Lunca Bradului a fost preluată de către inculpatul A.D., care la rândul lui a predat exploatarea, în perioada 1-7 mai 2006, unei persoane pe nume „F.” (probabil numitul V.Ș.), care a adus propria echipă de muncitori, astfel cum rezultă din declarația martorului U.S.

Din arhiva SC „S.C.” SRL a fost ridicat actul adițional din 11 mai 2006, document întocmit după modelul originalului cu excepția faptului că la rubrica cumpărător apare semnătura lui A.D., iar la rubrica reprezentant al cumpărătorului este menționat același inculpat ca administrator al societății.

Conform obligațiilor asumate prin actul adițional, au fost emise 2 noi file CEC, semnate probabil de către inculpatul A.D.

În realitate inculpatul a procedat astfel la semnarea contractului pentru a induce în eroare reprezentanții SC „R.I.G.” SA București și pentru a nu îi fi angajată răspunderea, iar la semnarea actului adițional și pentru a ascunde realitatea părții vătămate privind înstrăinarea societății.

Lucrările de dezafectare și de valorificare a materialului feros rezultat au continuat până la data de 30 mai 2006, însă termenele de plată stabilite nu au fost respectate, motiv pentru care partea vătămată a introdus instrumentele de plată la bancă unde au fost refuzate datorită lipsei disponibilului în cont, file CEC anulate, trăgătorul fiind în interdicție bancară.

Valoarea prejudiciului cauzat părții vătămate SC „R.I.G.” SA București este în sumă de 126.500 lei.

Așadar, din probele administrate în cauză rezultă, fără dubiu că inculpatul L.A. a indus în eroare partea vătămată SC „R.I.G.” SA București, la încheierea contractului.

Inculpatul a solicitat în fața instanței de fond aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.

Instanța de fond a respins această cerere a inculpatului, deoarece la data când inculpatul a formulat această solicitare, respectiv, 07 decembrie 2011, cercetarea judecătorească era începută, actul de sesizare fiind citit la termenul de judecată din 09 iunie 2011.

În mod corect instanța de fond nu a admis cererea inculpatului de aplicare a procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.

Art. 3201 C. proc. pen. a fost introdus prin Legea nr. 202/2010, publicată în M. Of. al României nr. 714 din data de 26 octombrie 2010, lege care a intrat în vigoare la data de 25 noiembrie 2010.

Procedura „Judecării în cazul recunoașterii vinovăției”, prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., așa cum rezultă și din alin. (1) al acestui articol, poate fi aplicată numai cauzelor penale în care inculpatul până la începerea cercetării judecătorești declară persona sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În conformitate cu dispozițiile art. 322 C. proc. pen., cercetarea judecătorească începe, în baza dispoziției președintelui de complet, prin citirea sau prezentarea succintă a actului de sesizare a instanței, după care, potrivit art. 323 și următoarele continuă cu audierea inculpaților, ascultarea celorlalte părți, a martorilor, etc.

Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă că cercetarea judecătorească a început la data de 09 iunie 2011, când instanța a dat citire actului de sesizare, iar inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate la data de 07 decembrie 2011, deci după începerea cercetării judecătorești.

Din examinarea actului de sesizare a instanței de fond, rezultă că acesta a fost emis la data de 06 decembrie 2010, dată la care a și investită prima instanță, deci după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, lege prin care a fost introdusă și procedura simplificată a recunoașterii vinovăției.

În aceste condiții, nu sunt incidente dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 121/2011 și nici ale Deciziei nr. 1470 din data de 08 ianuarie 2011 a Curții Constituționale, deoarece acestea se referă doar la situația cauzelor în care instanța de fond a fost sesizată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 și prima instanță începuse cercetarea judecătorească la data intrării în vigoare a acestei legi.

În cauză nu sunt incidente nici dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 121/2011 și nici ale Deciziei nr. 1470 din data de 08 ianuarie 2011 a Curții Constituționale, deoarece acestea se referă doar la situația cauzelor în care instanța de fond a fost sesizată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 și prima instanță începuse cercetarea judecătorească la data intrării în vigoare a acestei legi.

Forțând lucrurile, inculpatul a susținut că la termenele anterioare arestării sale în altă cauză, inclusiv la data la care s-a dat citire actului de sesizare a instanței, nu fost citat necorespunzător, fiind citat la o adresă la care nu mai locuia. Însă, încă de la termenul de judecată din data de 10 martie 2011-fl.65, acesta a avut avocat ales, avocat Z.M., care s-a prezentat în instanță pentru inculpat.

Singura condiție pentru aplicarea acestei proceduri simplificate este aceea ca declarația de recunoaștere a inculpatului, făcută personal, sau prin înscris autentic să fie făcută înainte de începerea cercetării judecătorești și atâta timp cât procedura de citare a acestuia a fost legal îndeplinită.

Mai mult, deși inculpatul a solicitat aplicarea acestei proceduri, a solicitat să fie audiat atât de instanța de fond, cât și de instanța de apel și în declarațiile laborioase date a negat săvârșirea infracțiunilor în forma reținută în actul de sesizare a instanței.

Astfel, acesta a susținut că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna S.N. Nuclearelectrica SA Cernavodă, deoarece scrisoarea de garanție nu trebuia să fie primită direct de la el, ci să fie solicitată de la unitatea bancară, iar în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune în dauna părții vătămate SC R.I.G.” SA București, a susținut că se consideră nevinovat deoarece actul adițional nu a fost încheiat de el, ci de inculpatul A.D.

Doar în fața instanței de recurs se rezervă în a nu mai face completări privitor la starea de fapt, deși nu omite în a solicita schimbări de încadrare juridică, raportat la împrejurarea că prejudiciul cauzat părții vătămate „Nuclearelectrica” nu ar fi cel consemnat în rechizitoriu ci unul mult mai mic.

Trecând așadar peste împrejurarea că recurentul dorește a i se aplicata o instituție juridică favorabilă, fără a fi însă de acord și cu conținutul, cu substanța sa, acesta a susținut că în cauză nu ar fi incidente dispozițiile art. 215 alin. (5) C. pen., aspect ce trebuie să primească un răspuns juridic din partea instanței.

Așa cum rezultă din lucrările dosarului, valoarea contractului cu partea vătămată S.N. Nuclearelectrica SA Cernavodă este de 1.036.440 lei, deci cu foarte mult peste 200.000 lei.

Chiar dacă s-ar lua în calcul numai valoarea avansului acordat, care a fost în valoare de 295.000 lei, valoarea prejudiciului cauzat, la momentul consumării infracțiunii, a fost peste 200.000 lei și deci în cauză sunt incidente dispozițiile art. 215 alin. (5) C. pen.

Nu rezultă elemente la dosar în sensul că acest prejudiciu ar fi mai mic precum și argumente faptice și juridice ce să explice o astfel de eventuală diminuare.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) și c) C. pen., prin coborârea pedepsei principale sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită și aplicarea unei pedepse principale de 6 (șase) ani închisoare.

Pedeapsa a fost stabilită în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., la individualizarea pedepselor instanța ținând seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, de gardul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorului și de circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Referitor la recursul declarat de S.N. Nuclearelectrica SA Cernavodă, sunt de reiterat considerentele expuse de Curtea de Apel, criticile fiind aceleași:

Tribunalul Neamț, anterior citirii actului de sesizare a instanței, cu adresa nr. 5390/103/2010, din data de 18 februarie 2011-fl.39, a solicitat părții vătămate să comunice dacă înțelege să se constituie parte civilă în cauză.

S.N. Nuclearelectrica SA Cernavodă, cu adresa nr. 231 din data de 03 martie 2011-fl.60 a comunicat că: „Urmare adresei dvs. din referință vă comunicăm faptul că nu formulăm pretenții civile în cauza penală ce face obiectul dosarului penal nr. 5390/103/2010”.

Având în vedere acest răspuns al părții vătămate, față și de faptul că la dosarul cauzei nu existau relații cu privire la recuperarea prejudiciului, în vederea aplicării dispozițiilor privind măsura de siguranță a confiscării, Tribunalul a solicitat părții vătămate să comunice dacă prejudiciul în valoare de 282.150,27 lei a fost recurperat-fl.70, S.N. Nuclearelectrica SA Cernavodă, cu adresele nr. 481 din data de 17 mai 2011-fl.86 și nr. 631 din 06 iunie 2011-fl.112 a comunicat că: „Urmare adresei dvs. din referință vă comunicăm faptul că societatea noastră a recuperat suma de 111.424,26 lei din prejudiciul cauzat în cuantum de 282.150,27 lei”, respectiv: societatea noastră a recuperat, prin compensare suma de 111.424,26 lei din prejudiciul cauzat în cuantum de 282.150,27 lei compus din 191,424,26 lei contravaloare avans, 82.746,01 lei penalități de întârziere și 7.980 lei cheltuieli de judecată, diferența rămasă de recuperat fiind de 170.726,01 lei.

Din examinarea înscrisurilor menționate mai sus rezultă că prin adresa nr. 231 din data de 03 martie 2011 a comunicat instanței în mod expres faptul că nu formulează pretenții civile în cauză, iar prin înscrisurile ulterioare, la solicitarea instanței, a comunicat doar sumele recuperate și cele rămase de recuperat, fără a reveni asupra voinței de „neformulare de pretenții civile”.

În aceste condiții, în mod corect instanța de fond, iar ulterior și instanța de apel, nu au dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile către această parte vătămată.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge ca nefondate ambele recursuri formulate.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul L.A. și de partea vătămată S.N. Nuclearelectrica - sucursala Cernavodă împotriva deciziei penale nr. 115 din 18 septembrie 2012 a Curții de Apel Bacău – Secția Penală, Cauze Minori și Familie.

Constată că inculpatul L.A. este arestat în altă cauză.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta parte vătămată la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 01 martie 2013.