Counterfeit ring convictions upheld; theft and organized-crime acquittals stand on appeal

1. Tribunalul Dolj, secția penală, prin Sentința penală nr. 551 din 8 decembrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 15961/63/2011 în baza art. 1608a alin. (6) C. proc. pen. a respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații S.V., R.Z. și P.M.D., ca neîntemeiate.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, așa cum a fost modificată a condamnat pe inculpatul S.V., zis “N.”, fiul lui G. și E., , deținut în PMS Craiova, la pedeapsa închisorii de 5 ani și 6 luni și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul S.V. pentru infracțiunea prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul S.V. a executat pedepsele cele mai grele de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

A interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului S.V. perioada reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2011 la zi și a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, așa cum a fost modificată a condamnat pe inculpatul R.Z., deținut în PMS Craiova, la pedeapsa închisorii de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul R.Z. a executat pedepsele cele mai grele de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c C. proc. pen. a achitat pe inculpatul R.Z. pentru infracțiunea prev. de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului R.Z. perioada reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2011 la zi și a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul P.M.D., deținut în PMS Craiova, la pedeapsa închisorii de 5 ani și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza II lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani.

În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul P.M.D. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II lit. b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul P.M.D. pentru infracțiunea prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul P.M.D. a executat pedepsele cele mai grele de 5 ani și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit a teza II, lit. b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului P.M.D. perioada arestului preventiv de la 25 mai 2011 la zi și a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul M.M., zis “C.”, fără antecedente penale, la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul M.M. pentru infracțiunea prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul M.M. a executat pedepsele cele mai grele de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza II, lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

A constatat că prin încheierea din 9 februarie 2011 a Tribunalului Dolj s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M.M. pentru 30 de zile, începând cu data prinderii.

În baza art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul L.I.A., fără antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 5 ani și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

A respins cererea de schimbare a încadrării juridice din art. 281 alin. (1) și (2) C. pen. în art. 282 alin. (2) C. pen. și din art. 282 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul L.I.A. la pedeapsa închisorii de 4 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul L.I.A. a executat pedepsele cele mai grele de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

A constatat acoperit prejudiciul cauzat părților civile.

În baza art. 346 alin. (3) C. proc. pen. a respins acțiunea civilă formulată de S.C.R. S.A.

În baza art. 118 lit. a) C. pen. a confiscat 4 bancnote din cupiura de 500 RON, toate cu seria 031A0000000; 3 bancnote din cupiura de 100 RON toate cu seria 058A0235649; două bancnote din cupiura de 200 RON, ambele cu seria 064C0106717; 7 bancnote din cupiura de 500 Euro, toate cu seria X01574273351; o bancnotă din cupiura de 200 Euro, cu seria S00160242775; trei bancnote din cupiura de 100 RON cu seria 000A0000000.

A obligat pe fiecare dintre inculpații S.V., R.Z., M.M., P.M.D. și L.I.A. la câte 2000 RON cheltuieli judiciare statului, cheltuieli avansate de stat la urmărirea penală și instanță.

A obligat pe fiecare dintre inculpații R.F., deținut în PMS Craiova, M.T., deținut în PMS Craiova și P.V.O., deținut în PMS Craiova, la câte 150 RON cheltuieli judiciare statului.

A obligat pe fiecare dintre inculpații M.M., P.M.D., L.I.A., P.V.O. la câte 400 RON onorariu avocat oficiu.

A obligat pe inculpatul M.M. la 400 RON onorariu avocat oficiu și în cauza cu nr. 13694/63/2011 a Tribunalului Dolj.

Instanța a fost sesizată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova nr. 273/D/P/2011 din 28 aprilie 2011 consecutiv căruia potrivit art. 300 C. proc. pen. s-a și învestit cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpaților S.V., R.Z., R.F., M.T., P.V.O., astfel:

1. inculpatul S.V., zis "N.", pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

2. inculpatul R.Z., , pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

3. inculpatul R.F., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

4. inculpatul M.T., , pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.,

5.inculpatul P.V.O., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin același rechizitoriu s-a dispus și trimiterea în judecată, în lipsă, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

1. M.M., zis „C.”, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

2. P.M.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Totodată, prin același act de inculpare s-a dispus și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului:

1. L.I.A., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În esență, actul de inculpare a reținut că în perioada 4-14 noiembrie 2010, constituind un grup infracțional, inculpații au falsificat și pus în circulație pe raza municipiului Craiova și a comunelor doljene Podari, Bucovăț, Plenița, Galicea Mare, Maglavit și Desa bancnote de 500 RON, 200 RON și, respectiv 100 RON. De asemenea, în sarcina inculpaților S.V., R.Z., P.M.D. și M.M. actul de sesizare a instanței a mai constatat că în 20 noiembrie 2010, aceștia în mod repetat au sustras cablul telefonic de pe stâlpii de susținere a rețelei aparținând SC R. care străbăteau localități ce țin de comuna Vela.

Hotărând soluționarea în fond a cauzei penale prin condamnare în conformitate cu disp. art. 345 alin. (2) C. pen., dar și prin achitare, potrivit art. 345 alin. (3) C. proc. pen. după efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art. 288 - art. 291 C. proc. pen., în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărirea penală și alte probe noi - instanța fondului a examinat și apreciat materialul amintit, confirmând parțial existența faptelor ilicite deduse judecății și vinovăția penală a autorilor acestora, în care sens a reținut următoarele:

La data de 29 aprilie 2011, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova.

Prin actul de sesizare care s-au dispus următoarele:

1. Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților S.V., R.Z., R.F., M.T., P.V.O., astfel:

1. inculpatul S.V., zis "N.", pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

2. inculpatul R.Z., , pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

3. inculpatul R.F., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

4. inculpatul M.T., , pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

5. inculpatul P.V.O., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. p.

Prin același rechizitoriu s-a dispus și trimiterea în judecată, în lipsă, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

1. M.M., zis „C.”, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

2. P.M.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Totodată, prin același act de inculpare s-a dispus și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului:

1. L.I.A., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților:

1. S.V., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen.;

2. R.F., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen.;

3. M.T., , pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen.

În perioada 4 -14 noiembrie 2010, membrii grupului infracțional au falsificat și pus în circulație pe raza municipiului Craiova și a comunelor doljene Podari, Bucovăț, Plenița, Galicea Mare, Maglavit și Desa, 4 (patru) bancnote din cupiura de 500 RON, toate cu seria 031A0000000, 2 (două) bancnote din cupiura de 200 RON, ambele cu seria 064C0106717 și 3 (trei) bancnote din cupiura de 100 RON, toate cu seria 058A0235649.

În urma investigațiilor efectuate au fost identificați mai mulți membri ai grupului infracțional organizat, după cum urmează : S.V. zis,, N.", R.Z. zis, R.F., M.T. zis, M.M. zis “C.” P.V.O. și L.I.A., având rol în punerea în circulație a bancnotelor contrafăcute.

Prin Ordonanțele nr. 273 D/P/2010 din 17 noiembrie 2010 și 31 ianuarie 2011 s-a dispus delegarea lucrătorilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova - Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor în vederea efectuării mai multor activități pentru identificarea persoanelor care se ocupau de contrafacerea și punerea în circulație a bancnotelor, furturile de cabluri din rețelele telefonice S.C. R. S.A., a celorlalți membrii ai grupului infracțional organizat și a stabilirii întregii activități infracționale.

Pentru stabilirea legăturilor dintre membrii grupului infracțional organizat și a întregii activități infracționale au fost identificate mai multe posturi telefonice folosite de către aceștia și s-a obținut de la Tribunalul Dolj autorizarea interceptării convorbirilor purtate de la acestea.

În timpul ascultării și înregistrării convorbirilor telefonice în baza autorizațiilor eliberate de către instanță, s-a stabilit faptul că o parte a membrilor grupului infracțional respectiv S.V. zis,,N.", R.Z. zis, P.M.D., M.M. zis “C.” au participat împreună și la furturi de conductori electrici aparținând rețelei telefonice R., fapte săvârșite în perioada 10 - 20 noiembrie 2010 în zona comunelor Vela - Terpezița, județul Dolj, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 100 000 RON.

Pentru aceste motive s-a reținut în sarcina inculpaților S.V., R.Z. și R.F. săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituirea unui grup infracțional organizat în scopul falsificării și punerii în circulație a bancnotelor și a comiterii de furturi. La acest grup infracțional organizat au aderat alți inculpați, respectiv M.T. zis, P.M.D., M.M. zis,,C.", P.V.O. și L.I.A.

Efectuându-se cercetări a rezultat faptul că în cursul anului 2011 inculpatul R.F. s-a întâlnit cu inculpații S.V. zis,,N.,, și R.Z. zis, pe care îi cunoștea de mai mulți ani, la restaurantul D. din mun. Craiova, iar aceștia din urmă i-au propus să falsifice banii cu ajutorul calculatorului, pe care ei au urmat să-i pună în circulație pe raza mun. Craiova, jud. Dolj, precum și în localitățile limitrofe.

Fiind pasionat de calculatoare și de acord cu propunerea celorlalți inculpați, R.F. s-a documentat prin intermediul rețelei de internet despre posibilitatea de a copia bancnote, iar la următoarea întâlnire cu S.V. zis,,N." și R.Z. zis le-a spus că au nevoie de o imprimantă laser color performantă pe care să o lege la calculatorul pe care îl utiliza la domiciliu.

Astfel, într-una din zile, inculpatul R.F. s-a întâlnit în apropierea restaurantului D. din municipiul Craiova, județul Dolj, cu ceilalți inculpați S.V. zis,,N.", R.Z. zis, M.M. zis,,C." și alți doi cetățeni de etnie rromă neidentificați și s-au deplasat la supermarketul M. din Craiova cu un autoturism vișiniu marca D.E., care pe parcursul cercetărilor, a fost identificat ca fiind utilizat de către inculpatul M.T. zis și condus de către inculpatul P.M.D., având nr. de înmatriculare DJ-XX-XXX.

Aceștia au cumpărat o imprimantă laser color marca K.M. pentru care inculpații R.Z. zis, M.M. zis,,C." au achitat suma de 560 RON.

În perioada care a urmat, respectiv octombrie-noiembrie 2010, potrivit declarației sale, inculpatul R.F. a reușit să copieze pe suport de hârtie mai multe bancnote la cupiura de 100 RON, 200 RON, 500 RON, 200 Euro și 500 Euro pe care i-a înmânat în vederea plasării lor pe piață inculpaților S.V. zis,,N.", R.Z. zis, M.M. zis,,C.".

În vederea stabilirii legăturilor infracționale între membrii grupului infracțional organizat și a întregii activități infracționale au fost identificate mai multe posturi telefonice utilizate de către inculpați, motiv pentru care s-a solicitat instanței de judecată autorizarea interceptării și înregistrarea convorbirilor purtate.

Astfel, Tribunalul Dolj a eliberat autorizațiile numerele 92 din 19 noiembrie 2010, 92A din 24 noiembrie 2010, 92B din 26 noiembrie 2010, 92C din 26 noiembrie 2010, 92E din 7 decembrie 2010 și 92F din 20 ianuarie 2011.

S-a reținut că pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că postul telefonic cu nr 07xxxxxxxx, interceptat inițial sub numele de S.C.I., a fost utilizat în fapt de către fratele său, respectiv inculpatul S.V.

Analizând conținutul notelor telefonice a rezultat că persoana care a coordonat întreaga activitate de contrafacere și punere în circulație a bancnotelor a fost inculpatul S.V., persoană care a ținut legătura atât cu inculpatul R.F. cel care falsifica bancnote pe suport de hârtie, cu inculpatul P.V.O. cel care îl aproviziona cu bancnote false pe inculpatul L.I.A., cât și cu inculpatul R.Z. cel care i-a aprovizionat cu bancnote pe cetățenii de etnie rromă, respectiv inculpații M.T. și P.M.D.

S-a reținut că, așa cum a rezultat din declarația inculpatului R.F., după ce a fost cumpărată imprimanta s-a deplasat acasă de unde a luat unitatea centrală a calculatorului său și împreună cu R.Z. și M.M. zis „C.” s-au deplasat la domiciliul acestuia din urmă.

După ce a legat unitatea centrală la monitorul care i-a aparținut lui M.M. zis „C.” cei doi au încercat să copieze bancnote pe suport din plastic însă imprimanta topea suportul bancnotei și au renunțat la folosirea acestui material continuând să folosească hârtie xerox.

S-a mai arătat în cuprinsul actului de sesizare că inculpatul R.F. a reușit să falsifice astfel mai multe bancnote la cupiura de 100 RON însumând circa 6-7000 RON care au rămas în posesia lui M.M. zis „C.”. După ce l-a condus acasă inculpatul R.Z. i-a promis că o să-l plătească după ce va reuși plasarea pe piață a unei părți din bancnote.

După câteva zile, împreună cu S.V., R.Z. și M.M. zis „C.” s-au deplasat la domiciliul acestuia din urmă pe str. R. din mun. Craiova unde a reușit să imprime mai multe bancnote la cupiura de 100 RON, 200 RON, 500 RON, precum și 500 Euro.

Astfel, s-a reținut că le-a imprimat celorlalți inculpați suma de 12900 RON și 27000 Euro care au rămas imprimați pe hârtie în format A4, iar inculpatul S.V. a urmat să se ocupe de tăierea lor.

De asemenea, s-a mai arătat că în cursul lunii octombrie 2010 inculpații S.V. și R.Z. i-au solicitat inculpatului R.F. să-i falsifice suma de 22 000 RON, întrucât primiseră o comandă de bani de la o persoană din orașul Calafat.

Datorită faptului că tonerul din cartușul imprimantei s-a consumat, inculpatul R.F. a reușit să imprime numai suma de 1600 RON în bancnote la cupiura de 100 RON.

Cu ocazia percheziției din data de 1 februarie 2010 la domiciliul inculpatului R.F. au fost descoperite un număr de 4 bancnote a 100 RON și o bancnotă de 100 euro, toate falsificate.

La data de 23 februarie 2011 inculpatul P.V.O. a fost de acord să dea declarație în prezența apărătorului ales av. C.D., ocazie cu care a precizat că în toamna anului 2010 a discutat cu inculpatul S.V., care i-a relatat faptul că are un prieten care falsifică bani, iar el căuta modalități de a a-i plasa pe piață.

După aproximativ o săptămână de la data acelei discuții inculpatul P.V.O. s-a întâlnit cu inculpatul L.I.A. căruia i-a relatat despre faptul că S.V. s-a ocupat cu falsificarea de bancnote, iar acesta a părut interesat să le pună în circulație.

După ce l-a contactat pe inculpatul S.V., acesta din urmă împreună cu doi cetățeni de etnie rromă s-au deplasat în com. Ciupercenii Noi, sat Smîrdan, jud. Dolj, la barul pe care l-a administrat inculpatul P.V.O. și i-a oferit acestuia suma de 1500 RON contrafăcuți, înțelegerea fiind ca el să-i returneze 750 RON autentici după punerea în circulație a celor falși.

După plecarea inculpatului S.V. și a celor doi cetățeni de etnie rromă, inculpatul P.V.O. l-a chemat pe inculpatul L.I.A., căruia i-a dat bancnotele contrafăcute și împreună au reușit să le plaseze în localități din județele Dolj și Mehedinți.

Fiind audiat, inculpatul L.I.A. a declarat că în perioada octombrie - noiembrie 2010, având o datorie de 500 RON la inculpatul P.V.O., care a deținut un bar în satul Smârdan, acesta din urmă i-a propus să-l ajute să pună în circulație mai multe bancnote contrafăcute, pe raza jud. Dolj.

În urma discuțiilor purtate cu inculpatul P.V.O., acesta a aflat că bancnotele respective au fost falsificate în mun. Craiova, de către un tânăr, cu ajutorul unei imprimante, iar de la acesta bancnotele erau preluate de către S.V., care le-a predat mai departe către alte persoane în vederea punerii în circulație. Înțelegerea dintre inculpatul S.V. și persoanele care preluau bancnotele contrafăcute în vederea punerii în circulație era ca persoanele respective să restituie către S.V. 50 % din valoarea bancnotelor contrafăcute, în bani adevărați.

În cursul lunii noiembrie 2010 inculpatul L.I.A. s-a aflat la barul lui P.V.O., din satul Smârdan, moment în care în jurul orelor 20.00 au venit două autoturisme, respectiv un D.E., culoare vișiniu, având numărul de înmatriculare DJ-XX-XXX, din care au coborât trei bărbați de etnie rromă, iar din celălalt autoturism marca O.A.C., de culoare argintiu, înmatriculat în Bulgaria, au coborât S.V. și un alt rrom.

Motivul vizitei acestor persoane a fost să recupereze de la inculpatul P.V.O. procentul de 50 % bani autentici, obținuți în urma plasărilor de bancnote contrafăcute.

În urma prezentării mai multor fotografii, inculpatul L.I.A. a recunoscut doi dintre cetățenii rromi prezenți cu acea ocazie în satul Smârdan, împreună cu S.V., respectiv R.Z., și M.T.

La data de 26 februarie 2011 a fost audiat în calitate de martor, în prezența avocatului R.E.F., numitul C.E.A., care a declarat că în perioada octombrie - noiembrie 2010 a purtat discuții cu inculpații L.I.A. și P.V.O. în legătură cu bancnotele contrafăcute pe care aceștia le puseseră în circulație, persoanele care s-au ocupat de confecționarea acestora și procentul în bani autentici care trebuia restituit acelor persoane, după plasarea bancnotelor pe piață.

Arătându-se interesat de implicarea în activități de punere în circulație a bancnotelor contrafăcute, inculpatul P.V.O. a luat legătura telefonic cu inculpatul S.V. și i-a relatat despre faptul că numitul C.E.A. a fost interesat să intre în posesia sumei de 15.000 RON contrafăcuți, așa cum a rezultat și din conținutul notelor convorbirilor telefonice.

Martorul C.E.A. a fost sunat de către un bărbat care i-a dat întâlnire la supermarketul S. din mun. Craiova, jud. Dolj. Acolo s-a întâlnit cu doi bărbați, dintre care unul de etnie rromă, care i-au prezentat mai multe bancnote contrafăcute, atât lei cât și euro. În cele din urmă numitul C.E.A. a renunțat să mai intre în posesia sumei de 15.000 RON contrafăcuți, motivând că nu sunt bine realizați, declarând că oricum nu avea intenția de a-i pune în circulație.

Cu ocazia prezentării mai multor fotografii a rezultat că cei doi bărbați care dețineau bancnote contrafăcute, atât în lei cât și în euro, și cu care s-a întâlnit în parcarea supermarketului S. Craiova, au fost S.V.și R.Z.

La data de 1 februarie 2011, cu ocazia reținerii inculpatului S.V., pe raza com. Galicea Mare, jud. Dolj, în autoturismul acestuia marca O.A.C., culoare argintiu, înmatriculat în Bulgaria, au fost descoperite un număr de șapte bancnote din cupiura 500 Euro, toate cu seria X01574273351, două bancnote din cupiura 500 RON, ambele cu seria 031A240000000 și o bancnotă din cupiura 100 RON, cu seria 058A0235649, toate contrafăcute.

Potrivit buletinelor de expertiză, emise de Banca Națională a României - Direcția emisiune, tezaur și casierie - Serviciul emisiune, precum și a Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 119508 din 10 noiembrie 2010 toate bancnotele plasate de către membrii grupului infracțional organizat, condus de către inculpatul S.V., precum și cele ridicate cu ocazia perchezițiilor și găsite asupra inculpaților S.V. și R.F., au fost contrafăcute.

Totodată, s-a mai reținut că în perioada 4 - 14 noiembrie 2010, membrii grupului infracțional organizat condus de către inculpatul S.V. au reușit să plaseze pe raza mun. Craiova și a mai altor localități din jud. Dolj mai multe bancnote contrafăcute după cum urmează:

1. La data de 4 noiembrie 2010 în jurul orelor 22:30, inculpații M.T. și P.M.D. s-au deplasat cu un autoturism D.E. cu numărul de înmatriculare DJ-XX-XXX condus de către acesta din urmă în comuna Podari, județul Dolj, la stația de distribuție carburant auto tip GPL aparținând S.C. S. SRL Podari, unde s-a aflat de serviciu martorul V.I.

După ce inculpatul P.M.D. a parcat autoturismul în dreptul stației GPL, celălalt inculpat M.T. a coborât din autoturism și i-a înmânat martorului V.I. o bancnotă de 500 RON contrafăcută solicitându-i alimentarea cu carburant în valoare de 50 RON.

În momentul în care numitul V.I. a terminat de alimentat autoturismul s-a deplasat în interiorul stației unde i-a înmânat inculpatului M.T. restul de 450 RON.

În ziua de 5 noiembrie 2010 numitul V.I. a sesizat organele de poliție în legătură cu plasarea bancnotei false în cupiură de 500 RON pe care a predat-o aceasta având seria 031A0000000.

Aceleași aspecte au fost confirmate de către martorul P.C. aflat la fața locului în jurul orelor 23:00 și care a purtat discuții cu numitul V.I. în legătură cu bancnota primită și suspectă de contrafacere, precum și cu privire la persoanele care o puseseră în circulație.

Partea vătămată S.C. S. SRL s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 500 RON prin administratorul V.P.S..

La data de 6 decembrie 2010, s-a procedat la prezentarea pentru recunoaștere a mai multor fotografii în prezența martorului V.I. care i-a recunoscut pe inculpații M.T. și P.M.D. ca autori ai faptei săvârșite în data de 4 noiembrie 2010 în jurul orelor 22:30 - 23:00.

S-a reținut în sarcina inculpaților M.T. și P.M.D. săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și punerea în circulație, în orice mod a valorilor falsificate prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. și art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

2. La data de 4 noiembrie 2010 în jurul orelor 08:00, inculpatul M.T. împreună cu alte două persoane s-au deplasat cu un autoturism D.E. cu numărul de înmatriculare DJ-XX-XXX în com. Galicea Mare, jud. Dolj, la stația distribuție carburanți auto tip GPL aparținând S.C. G. SRL, unde s-a aflat de serviciu martorul C.O.

După ce conducătorul auto a parcat autoturismul în dreptul stației GPL, i-a solicitat lui C.O. alimentarea cu carburant în valoare de 50 RON.

În acest timp inculpatul M.T. s-a aflat pe bancheta din spate a autoturismului împreună cu un alt tânăr rămas neidentificat și care i-a înmânat martorului C.O. o bancnotă de 500 RON contrafăcută, coborând împreună din autoturism în momentul efectuării plății carburantului.

După alimentarea autoturismului, numitul C.O. i-a înmânat persoanei care a făcut plata restul în sumă de 450 RON.

În ziua de 6 noiembrie 2010, numitul C.O. a sesizat organele de poliție în legătură cu plasarea bancnotei false în cupiură de 500 RON pe care a predat-o organelor de poliție, aceasta având aceeași serie 031A0000000 cu cea pusă în circulație în comuna Podari, județul Dolj, în aceeași zi.

Partea vătămată S.C. G. SRL s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 500 RON reprezentând contravaloarea carburantului și suma de bani restituită din gestiune.

La data de 24 decembrie 2010, s-a procedat la prezentarea pentru recunoaștere a mai multor fotografii, ocazie cu care martorul C.O. l-a recunoscut pe inculpatul M.T. ca fiind unul dintre autorii faptei săvârșite în data de 4 noiembrie 2010 în jurul orei 08:00.

S-a reținut în sarcina inculpatului M.T. săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și punerea în circulație, în orice mod a valorilor falsificate prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

3. La data de 7 noiembrie 2010 în jurul orelor 19:30 - 20:00, inculpații M.T. și P.M.D. s-au deplasat cu un autoturism D.E. cu numărul de înmatriculare DJ-XX-XXX condus de către acesta din urmă în comuna Bucovăț, județul Dolj, la stația distribuție carburanți auto tip GPL aparținând S.C. F. SRL punct de lucru Bucovăț, unde s-a aflat de serviciu martorul P.A.

După ce inculpatul P.M.D. a parcat autoturismul în dreptul stației GPL, celălalt inculpat M.T. i-a solicitat martorului P.A. să-i alimenteze autoturismul cu carburant, în valoare de 30 RON, oferindu-i în același timp o bancnotă de 100 RON contrafăcută.

În momentul în care a terminat alimentarea cu combustibil, martorul P.A. i-a restituit din gestiune suma de 70 lei inculpatului M.T. . În aceeași zi de 7 noiembrie 2010 numitul P.A. a sesizat organele de poliție în legătură cu plasarea bancnotei false în cupiură de 100 RON pe care a predat-o, aceasta având seria 058A0235649.

Partea vătămată S.C. F. SRL, prin administratorul T.I., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100 RON reprezentând contravaloarea carburantului și suma de bani restituită drept rest din gestiune de către martorul P.A.

La data de 7 decembrie 2010, s-a procedat la prezentarea pentru recunoaștere a mai multor fotografii în prezența martorului P.A. care i-a recunoscut pe inculpații M.T. și P.M.D. ca autori ai faptei săvârșite în data de 7 noiembrie 2010 în jurul orelor 22:30 - 23:00.

S-a reținut în sarcina inculpaților M.T. și P.M.D. săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și punerea în circulație, în orice mod a valorilor falsificate prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. și art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

4. La data de 7 noiembrie 2010 în jurul orelor 08:00, inculpatul M.T. s-a deplasat la magazinul lui I.I.M.M. din comuna Vîrtop, județul Dolj și a cumpărat de la numita M.I. un pachet de țigări plătind cu o bancnotă de 100 RON contrafăcută.

Pentru că, în magazin, martora nu a avut suficienți bani să-i dea rest, acesta a venit în ziua următoare și a luat restul chiar de la martora M.I.

În ziua de 7 decembrie 2010, numita M.I. a sesizat organele de poliție în legătură cu plasarea bancnotei false în cupiură de 100 RON pe care a predat-o, aceasta având aceeași serie 058A0235649 cu cea pusă în circulație în comuna Bucovăț, județul Dolj, în aceeași zi.

Partea vătămată I.I. M.M. s-a constituit constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 100 RON reprezentând contravaloarea țigărilor și suma de bani restituită din gestiune.

La data de 22 decembrie 2010, s-a procedat la prezentarea pentru recunoaștere a mai multor fotografii în prezența numitului M.M. care l-a recunoscut pe inculpatul M.T. ca fiind autorul faptei săvârșite în data de 7 noiembrie 2010.

S-a reținut în sarcina inculpatului M.T. săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și punerea în circulație, în orice mod a valorilor falsificate prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

5. La data de 7 noiembrie 2010, în jurul orelor 21:00, inculpatul M.T. zis împreună cu un alt cetățean de etnie rromă s-au deplasat cu autoturismul D.E. cu numărul de înmatriculare DJ-XX-XXX, pe raza comunei Plenița, județul Dolj, la stația de distribuție carburanți auto tip GPL aparținând S.C. V.O.T.I. S.R.L. unde s-a aflat de serviciu martorul G.D.G.

Inculpatul M.T. i-a solicitat acestuia să-i alimenteze autoturismul cu carburant în valoare de 20 RON oferindu-i drept plată o bancnotă din cupiura de 500 RON.

După alimentarea autoturismului, martorul G.D.G. i-a restituit inculpatului M.T., drept rest, suma de 480 RON din gestiunea sa, iar, după plecarea acestuia a observat că bancnota de 500 RON avea seria 031A0000000 și era falsă.

În ziua de 7 decembrie 2010, martorul G.D.G. a sesizat organele de poliție în legătură cu plasarea bancnotei false în cupiură de 500 RON pe care a predat-o, aceasta având aceeași serie 031A0000000 cu cele puse în circulație în comunele Podari și Galicea Mare județul Dolj, în ziua de 4 noiembrie 2010.

Partea vătămată S.C. V.O.T.I. S.R.L. - Comuna Vulpeni, județul Olt, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 500 RON, reprezentând contravaloarea carburantului și suma de bani restituită din gestiune.

La data de 7 decembrie 2010, s-a procedat la prezentarea pentru recunoaștere a mai multor fotografii în prezența martorului G.D.G. care l-a recunoscut pe inculpatul M.T. ca fiind autorul faptei săvârșite în data de 7 noiembrie 2010.

S-a reținut în sarcina inculpatului M.T. săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și punerea în circulație, în orice mod a valorilor falsificate prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

6. La data de 7 noiembrie 2010, în jurul orelor 20:00, inculpatul R.Z. s-a deplasat pe str. Popoveni din municipiul Craiova, unde s-a aflat o stație GPL aparținând S.C. G.G. S.R.L. După ce a comandat o cafea a observat că lucrătorul din stație S.I.F. număra banii din casieria punctului de lucru, întrebându-l dacă aceea a fost toată suma încasată.

După câteva ore în incinta stației GPL a oprit un autoturism marca D.E. cu numărul de înmatriculare DJ-XX-XXX condus de către inculpatul P.M.D. și în care s-a mai aflat și inculpatul M.T. .

Acesta din urmă i-a solicitat martorului S.I.F. să-i alimenteze autoturismul cu carburant tip GPL în valoare de 20 RON, cumpărând și un pachet de țigări, ceea ce s-a și întâmplat, primind rest suma de 417 RON.

În ziua următoare, după ce administratorul firmei D.M. a aflat despre faptul că inculpatul M.T., pe care îl cunoștea din cartier, i-a plasat o bancnotă falsă la cupiură de 500 RON, tatăl acestuia, inculpatul R.Z. , din proprie inițiativă, s-a oferit să îi achite prejudiciul motivând că acesta a fost sub influența băuturilor alcoolice în momentul în care a făcut plata și i-a restituit suma de 400 RON.

De asemenea, inculpatul R.Z. a rupt bancnota de 500 RON contrafăcută și a aruncat-o la coșul de gunoi de unde a fost recuperată și predată organelor de poliție, constatându-se că aceasta avea aceeași serie cu cele puse în circulație anterior, respectiv 031A0000000.

În aceeași zi, la un alt punct de lucru al S.C. G.G. SRL din municipiul Craiova, județul Dolj, situat pe str.R. a fost pusă în circulație o altă bancnotă la cupiura de 100 RON cu seria cunoscută 058A0235649, fără a fi putut fi identificată persoana care a făcut acest lucru.

Partea vătămată S.C. G.G. SRL s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 200 RON reprezentând diferența dintre cei 600 lei contravaloarea bancnotelor false pentru care au fost efectuate servicii și s-a achitat restul de plată și suma de 400 RON restituită de către inculpatul R.Z. .

La data de 30 noiembrie 2010, s-a procedat la prezentarea pentru recunoaștere a mai multor fotografii în prezența numitului S.I.F. care i-a recunoscut pe inculpații R.Z., M.T. și P.M.D. ca fiind autorii faptei săvârșite în data de 7 noiembrie 2010.

S-a reținut în sarcina inculpaților R.Z. zis, M.T. zis și P.M.D. săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și punerea în circulație, în orice mod a valorilor falsificate prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. și art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

7. La data de 14 noiembrie 2010, numitul A.R.M. a sesizat organele de poliție despre faptul că în perioada 8-14 noiembrie 2010 a primit o bancnotă falsă la cupiura de 100 RON de la un client care a cumpărat 2 (două) pachete de țigări de la magazinul său aparținând I.I. A.R.M. pe care a predat-o constatându-se faptul că are aceeași serie 058A0235649.

La data de 22 decembrie 2010, s-a procedat la prezentarea pentru recunoaștere a mai multor fotografii în prezența martorei G.M., în calitate de vânzătoare, care l-a recunoscut pe inculpatul L.I.A. ca fiind autorul faptei săvârșite în perioada 8-14 noiembrie 2010.

Partea vătămată I.I. A.R.M. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100 RON reprezentând contravaloarea țigărilor și suma de bani restituită din gestiune.

S-a reținut în sarcina inculpatului L.I.A. săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și punerea în circulație, în orice mod a valorilor falsificate prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. și art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

8. La data de 14 noiembrie 2010, numitul M.I. din municipiul Craiova, județul Dolj a sesizat organele de poliție, despre faptul că în perioada 8-14 noiembrie 2010, mama sa M.Ma., în calitate de vânzătoare, a primit o bancnotă falsă din cupiura de 200 RON de la un client care a cumpărat o sticlă de 2,5 l cu bere de la magazinul aparținând S.C. Z.I. SRL., pe care a administrat-o.

Acesta a predat bancnota organelor de poliție constatându-se faptul că a avut aceeași serie 058A0235649 cu cele recuperate anterior și puse în circulație de către membrii grupului infracțional organizat.

La data de 22 decembrie 2010, s-a procedat la prezentarea pentru recunoaștere a mai multor fotografii martorei M.Ma. care l-a recunoscut pe inculpatul L.I.A. ca fiind autorul faptei săvârșite în perioada 8-14 noiembrie 2010.

Partea vătămată S.C. Z.I. S.R.L. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 200 RON reprezentând contravaloarea sticlei cu bere și suma de bani restituită din gestiune.

S-a reținut în sarcina inculpatului L.I.A. săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și punerea în circulație, în orice mod a valorilor falsificate prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. și art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

9. În noaptea de 13/14 noiembrie 2010, în jurul orelor 24:00, inculpatul L.I.A. a pus în circulație o bancnotă falsă la cupiura de 200 RON având seria 064C0106717 pe care i-a înmânat-o numitului A.M., solicitându-i să cumpere un pachet de țigări de la magazinul aparținând S.C. M.C. S.R.L. din comuna Poiana Mare, județul Dolj.

Fără să cunoască faptul că bancnota respectivă era contrafăcută, numitul A.M. a cumpărat un pachet de țigări "P.M." și a primit restul în sumă de 190 RON, bani pe care i-a restituit inculpatului L.I.A.

De asemenea, inculpatul L.I.A. i-a înmânat numitului T.D. o bancnotă la cupiura de 500 RON spunându-i să meargă și să cumpere două pachete de țigări de la un PECO din comuna Desa, județul Dolj. Acesta din urmă nu a reușit să cumpere țigările deoarece lucrătorul din stația PECO a sesizat faptul că banii nu erau reali.

Numitul T.D. i-a restituit bancnota contrafăcută inculpatului L.I.A. ocazie cu care i-a spus că bancnota a fost falsă și operatorul PECO nu a primit-o.

Partea vătămată S.C. M.C. S.R.L., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 200 RON reprezentând contravaloarea produselor și suma de bani restituită din gestiune.

S-a reținut în sarcina inculpatului L.I.A. săvârșirea infracțiunii de participație improprie la înșelăciune și punerea în circulație, în orice mod a valorilor falsificate prev. și ped. de art. 31 alin. (2) rap. la art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Față de numiții A.M. și T.D. s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen. art. 282 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. deoarece, faptele lor nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni sub aspectul laturii subiective, fiind săvârșite fără vinovăție.

În perioada 10-20 noiembrie 2010, de la rețeaua de telefonie aparținând S.C. R. S.A., situată pe raza comunelor Vela și Terpezița, a fost sustras cablu telefonic pe lungime de 3360 metri liniari, prejudiciul fiind de 95162,54 RON, după cum a urmat:

- la data de 11 noiembrie 2010, organele de poliție din cadrul Poliției mun. Craiova s-au sesizat din oficiu despre faptul că în noaptea de 10/11 noiembrie 2010 persoane necunoscute au sustras cablu telefonic de pe stâlpii de susținere ai rețelei aparținând S.C. R. S.A. pe o distanță de aproximativ 200 de metri. Cu ocazia cercetării la fața locului s-a stabilit faptul că acel cablu telefonic a fost secționat cu ajutorul unui obiect tăietor, posibil topor. Potrivit declarației martorului E.M., în seara de 10 noiembrie 2010, în jurul orelor 23.30 - 23.45 a observat două autovehicule circulând în direcția Râpa Roșie - Bucovicior, com. Vela, respectiv un autoturism având caracteristici asemănătoare cu F.F. și un microbuz de culoare închisă.

Potrivit adresei nr. 10/05/02/02/05/04/274 din 22 noiembrie 2010, la data de 11 noiembrie 2010 s-a constatat că a fost sustras din rețeaua secundară aeriană, proprietatea S.C. R. S.A., din localitatea Vela, cantitatea de 270 metri cablu, rețeaua telefonică fiind în funcțiune și fiind întrerupți un număr de 90 de abonați telefonici.

Valoarea prejudiciului estimat a fost de 9857 RON.

La data de 16 noiembrie 2010, organele de poliție din cadrul Postului de poliție Vela, jud. Dolj s-au sesizat despre faptul că în noaptea de 15/16 noiembrie 2010 de la aceeași rețea telefonică autori necunoscuți au sustras cablu telefonic în continuarea celui sustras în noaptea de 10/11 noiembrie 2010, în același loc, pe o lungime de încă 440 metri.

Valoarea prejudiciului cauzat S.C. R. S.A. a fost de 16952 RON.

La data de 18 noiembrie 2010 organele de poliție din cadrul Poliției mun. Craiova -Biroul de Poliție de Ordine Publică pentru mediul rural au fost sesizate despre faptul că din rețeaua de telefonie fixă amplasată pe raza com. Terpezița, între satele Terpezița - Căciulatu, a fost sustras 1800 metri de cablu, aparținând S.C. R. S.A.

Valoarea prejudiciului cauzat S.C. R. S.A. a fost de 15532,54 RON, așa cum a rezultat din adresa nr. 100/05/02/02/05/04/294 din 12 decembrie 2010.

Cu ocazia cercetării la fața locului efectuată de organele de poliție s-a constatat că a fost secționat cablul folosindu-se un corp tăietor cu două suprafețe active și s-au identificat un număr de trei fragmente de urme papilare care au fost ridicate pentru cercetări.

La data de 19 noiembrie 2010, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Vela, jud. Dolj au fost sesizate despre faptul că din rețeaua telefonică aflată între satele Bucovicior și Gubaucea, pe o distanță de circa 610 metri a fost sustras cablul telefonic, aparținând S.C. R. S.A.

Valoarea prejudiciului cauzat S.C. R. S.A., așa cum a rezultat din adresa nr. 100/05/02/02/05/04/275 din 22 noiembrie 2010 a fost de 28866 RON.

Cu ocazia cercetării la fața locului, la baza unui stâlp de susținere a rețelei telefonice au fost identificate un număr de trei pânze de fierăstrău metalic, tip bomfaier, nefolosite, iar în imediata apropiere a locului faptei au fost identificate resturi din învelișul de protecție al cablului, precum și urme de pneuri lăsate de un autovehicul pe suprafața solului.

La data de 20 noiembrie 2010, lucrătorii de poliție din cadrul Postului de poliție Vela, jud. Dolj, au fost sesizați de reprezentații S.C. R. S.A. despre faptul că pe raza com. Vela, către satul Bucovicior s-a declanșat alarma amplasată pe rețeaua de telefonie.

Deplasându-se la fața locului organele de poliție au constatat faptul că din rețeaua de telefonie mobilă a fost sustras cablu telefonic în lungime de 480 metri.

În zona în care a fost săvârșită infracțiunea a fost identificat un autoturism marca R.L., de culoare gri, cu numărul de înmatriculare B-ZZ-ZZZ, în care s-a aflat inculpatul M.M. zis „C.” care a declarat că se află în zonă cu intenția de a cumpăra porci de la localnici.

Procedându-se la percheziționarea autoturismului, au fost identificate două fierăstraie cu pânză metalică tip bomfaier, o ruletă metrică, un cuțit cu lama de 19 cm, un cutter cu lamă metalică, un clește din metal, tip patent, precum și un certificat de garanție pentru o scară telescopică din aluminiu, împreună cu instrucțiunile de folosire.

Tot în această zonă a fost identificat și un autoturism marca V.V., în care se aflau R.M. și M.L., ambele din mun. Craiova, care au declarat că au rămas fără benzină, iar conducătorul auto a plecat pentru a face rost de carburant, deși organele de poliție au constatat faptul că rezervorul autoturismului era încărcat cu combustibil la circa 1/3 din capacitate, iar motorul autoturismului funcționa.

Procedându-se la percheziționarea autoturismului, au fost găsite mai multe înscrisuri și documente de identitate, atât ale persoanelor prezente cât și ale șoferului, inculpatul P.M.D.

De asemenea, pe scaunul dreapta față a fost găsită o bucată de cablu de circa 9 cm, asemănătoare cu cablul de susținere al rețelei telefonice.

Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului a fost identificat un topor cu coadă metalică și o scară telescopică din aluminiu, de tipul celei pentru care a fost eliberat certificatul de garanție găsit în autoturismul R.L. mai sus menționat.

De asemenea, cablul furat din rețea a fost găsit în apropierea locului de unde a fost tăiat.

Valoarea prejudiciului cauzat S.C. R. S.A. a fost de 23955 RON, așa cum a rezultat din adresa nr. 100/05/02/02/05/04/273 din 22 noiembrie 2010.

Având în vedere furturile repetate din rețeaua de telefonie a S.C. R. S.A. lucrătorii societății au montat o alarmă pe cablurile de telefonie în com. Vela, jud. Dolj, care a fost conectată la dispeceratul propriu.

În ziua de 20 noiembrie 2010 la ora 19,10 s-a declanșat alarma și imediat a fost anunțat un nou furt prin sistemul de urgență 112, dând posibilitatea organelor de poliție să se deplaseze urgent la fața locului și să-i surprindă pe făptuitori.

Cu ocazia continuării cercetărilor, în aceeași seară, în jurul orei 23.45, organele de poliție au depistat pe raza com. Vela, jud. Dolj, la intrarea în satul Bucovicior, un autoturism marca R.L., de culoare negru, cu numărul de înmatriculare B-YY-YYY, în care se aflau inculpații R.Z. zis și S.V. zis „N.”, conducătorul auto, care au precizat faptul că s-a aflat în zonă, întrucât s-au deplasat pentru a duce carburant pentru autoturismul V.V., staționat în zonă. Cu această ocazie R.Z. a predat cheia autoturismului respectiv organelor de poliție și a precizat că acesta a aparținut nepotului său pe nume”D.” identificat ca fiind P.M.D.

Inculpatul M.M., zis „C.” a declarat, în data de 20 noiembrie 2011, că împreună cu M.C., R.M., P.M.D. și o persoană pe nume „V.” s-au deplasat, în seara zilei de 20 noiembrie 2010, pe raza com. Vela, cu intenția de a cumpăra porci de la săteni, dar când au ajuns în această localitate, cei trei i-au spus că se duc să fure cablu de cupru, iar rolul lui este să îi avertizeze dacă se apropie vreo mașină de poliție. Aceștia s-au deplasat în zona de unde au intenționat să fure cablul și în timp ce M.M. a așteptat în autoturism, observând o mașină de poliție, l-a sunat pe “V.” pentru a-l avertiza cu privire la acest lucru, aspect rezultat și din analiza privind localizarea și traficul apelurilor efectuate de la postul telefonic cu nr. 07zzzzzzzz, folosit de inculpatul M.M. zis “C.” din care a rezultat faptul că în timp ce s-a aflat în raza releului din sat Plopșor, jud. Dolj, a efectuat un număr de 8 convorbiri telefonice cu postul telefonic cu nr. 07xxxxxxxx, utilizat de S.V.

În data de 21 noiembrie 2010, inculpatul M.M. zis “C.” a completat declarația, precizând că fratele său P.M.D. și “V.” au folosit scara de aluminiu și toporul, găsite la locul faptei, pentru a sustrage cablul telefonic.

În data de 21 noiembrie 2010, R.M. a declarat că împreună cu M.M. zis “C.”, P.M.D. și M.L. s-au deplasat în com. Vela pentru a cumpăra porci, dar la un anumit moment P.M.D. a luat din autoturism un topor cu coadă metalică și un butuc de lemn și s-a deplasat, pe jos, undeva în extravilanul comunei. Cu această ocazie R.M. a declarat că nu avea cunoștință de intenția inculpatului P.M.D. de a sustrage cablu telefonic.

M.L. a declarat că împreună cu M.M., P.M.D., R.M. și un bărbat pe nume “V.” s-au deplasat în satul Bucovicior pentru a cumpăra porci, dar când au ajuns în sat P.M.D., împreună cu “V.” au luat din autoturism o scară telescopică din aluminiu și un topor cu coadă metalică și s-au plecat spre com. Vela, dar nu a putut preciza unde s-au dus sau pentru ce aveau nevoie de topor și scară.

De asemenea, din cercetări a mai rezultat că imediat după comiterea infracțiunii de furt inculpatul P.M.D. a fugit de la locul faptei împreună cu R.Z. și S.V. zis “N.” ulterior telefonul fiindu-i restituit pentru a-l putea apela pe învinuitul T.V.C. după orele 20,30 care a venit cu autoturismul personal la fața locului și i-a preluat pe cei trei inculpați.

Din notele de redare a interceptării și înregistrării convorbirilor și comunicărilor telefonice, procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșele foto întocmite de organele de poliție cu ocazia constatării celor 5 (cinci) furturi de cabluri telefonice, procesele-verbale de constatare și planșele foto încheiate de organele de poliție cu ocazia comiterii furtului de cabluri telefonice din data de 20 noiembrie 2010, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 11932 din 11 decembrie 2010, declarațiile inculpatului M.M. zis “C”, declarațiile învinuiților R.M., M.L. și T.V.C., declarațiile martorilor și a martorilor asistenți audiați cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză, procesele-verbale întocmite privind localizarea și traficul posturilor telefonice utilizate de către inculpați în perioada comiterii furturilor și procesul-verbal de recunoaștere după planșa foto, a rezultat fără echivoc că inculpații R.Z., S.V. zis “N.”, M.M. zis “C.” și P.M.D. au fost autorii furturilor de cabluri din rețelele telefonice, aparținând S.C. R. S.A. comise pe raza comunelor Vela și Terpezița, jud. Dolj, în perioada 10-20 noiembrie 2010.

Astfel, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și față de inculpații S.V. și R.F. cercetați pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) din C. pen., deoarece aceștia nu au participat la plasarea în mod direct a bancnotelor contrafăcute, precum și față de inculpatul M.T. cercetat pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., deoarece din probele administrate în cauză nu a rezultat că a participat la comiterea furturilor de cabluri în perioada 10-20 noiembrie 2010.

Starea de fapt expusă în actul de sesizare s-a probat cu următoarele mijloace de probă: - procese-verbale de sesizare (vol. II și III); plângerile și declarațiile părților vătămate/părților civile( vol. II și III); declarații de martori (vol. II și III); ordonanțe de delegare (vol. II); procese-verbale de recunoaștere și planșe foto (vol. II și III); procese-verbale de percheziții domiciliare (vol. IV) bancnotele în lei/euro plasate de inculpați sau identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, corporale sau autovehiculelor (vol. II); rapoarte de constatare tehnico-științifică (vol. II și III); buletine de expertiză a Băncii Naționale a României - Direcția Emisiune, Tezaur și Casierie - Serviciul Emisiune (vol. II); autorizații pentru interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon, înregistrări audio-video în mediul ambiental, note de transcriere a convorbirilor telefonice (vol. V); procese-verbale de cercetare la fața locului (vol. III); procese-verbale, privind localizarea și traficul apelurilor posturilor telefonice folosite de inculpați în perioada comiterii furturilor de cabluri telefonice (vol.III); - adrese de prejudiciu ale părților civile (vol. III); declarații învinuiți (vol.II și III); declarațiile inculpaților (vol.IV) și procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (vol. I)

Prin Rezoluția nr. 273D/P/2010 din data de 31 ianuarie 2011, ora 15:30, s-a început urmărirea penală față de învinuiții R.F., S.V., R.Z., M.T., P.M.D., L.I.A., M.M. zis „C.”, pentru infracțiunile menționate mai sus, față de R.M. și M.L. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen. și față de T.V.C. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului prev. și ped. de art. 264 alin. (1) C. pen.

De asemenea, prin rezoluția din data de 1 februarie 2011, ora 23:20, s-a început urmărirea penală față de învinuitul P.V.O., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., ultimele cu aplic. art. 33 lit. a) C. p. și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin Ordonanța nr. 273D/P/2010 din 2 februarie 2011 ora 08,00 s-a dispus extinderea urmăririi penale față de învinuitul M.M. zis “C.” pentru art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., ultimele cu aplic. art. 33 lit. a) C. p. noua încadrare juridică a faptelor fiind art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

După audieri, în prezența apărătorilor aleși și din oficiu, prin ordonanțele din 1 februarie 2011 și 2 februarie 2011 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații R.F., S.V., R.Z. , M.T., P.V.O. și L.I.A., iar prin Ordonanțele nr. 6, 7, 8, 9 și 10 din datele de 1 februarie 2011 și 2 februarie 2011 s-a dispus reținerea inculpaților R.Z. , R.F., M.T., S.V. și P.V.O., pentru o perioadă de 24 de ore.

În lipsa inculpaților P.M.D. și M.M., zis „C.”, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.

La data de 2 februarie 2011, s-a solicitat Tribunalul Dolj, secția penală, arestarea preventivă a inculpaților reținuți, precum și arestarea preventivă, în lipsă, a inculpaților P.M.D. și M.M., zis „C.”.

Prin încheierea de ședința din data de 2 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 5243/63/2011, Tribunalul Dolj, secția penală, a admis propunerea de arestare preventivă, formulată de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova și a dispus arestarea preventivă a inculpaților R.F., R.Z. ,M.T., S.V. și P.V.O., pentru o perioadă de 29 zile, începând cu data de 2 februarie 2011 și până la data de 2 martie 2011, inclusiv, fiind emise mandatele de arestare preventivă numerele: 2, 3, 4, 5 și 6 din data de 2 februarie 2011.

În ceea ce privește pe inculpații P.M.D. și M.M. zis "C.", Tribunalul Dolj, secția penală, prin aceeași încheiere a disjuns propunerea de arestare preventivă și a fixat termen la data de 9 februarie 2011.

Prin încheierea de ședința din data de 9 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 5536/63/2011, Tribunalul Dolj, secția penală, a admis propunerea de arestare preventivă, formulată de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova și a dispus arestarea preventivă în lipsă, a inculpaților P.M.D. și M.M. zis "C.", fiind emise mandatele de arestare preventivă nr. 7 și nr. 8 din data de 9 februarie 2011, pe o perioadă de 30 de zile, de la data prinderii.

Prin referatul din data de 24 februarie 2011, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova a solicitat prelungirea arestării preventive a inculpaților R.F., S.V., R.Z. , M.T. și P.V.O., pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 3 martie 2011.

Prin încheierea de ședință din data de 25 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 9083/63/2011, Tribunalul Dolj, secția penală, în baza art. 155 C. proc. pen. a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pentru fiecare dintre inculpații R.F., S.V., R.Z. , M.T. și P.V.O., pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 3 martie 2011 și până la data de 1 aprilie 2011, inclusiv.

De asemenea, prin referatul din data de 30 martie 2011, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova a solicitat prelungirea arestării preventive a inculpaților R.F., S.V., R.Z. , M.T. și P.V.O., pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 2 aprilie 2011.

Prin încheierea din 30 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 12298/63/2011, Tribunalul Dolj, secția penală, a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, iar, în baza art. 115 și urm. C. proc. pen., a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților R.F., S.V., R.Z. , M.T. și P.V.O., pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 2 aprilie 2011 și până la 1 mai 2011, inclusiv.

Prin Sentința penală nr. 323 din 21 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 13694/63/2011 s-au dispus următoarele:

„În baza art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003 așa cum a fost modificată, cu aplic. art. 3201 alin (1)-(4) și alin. (7) C. pen. a condamnat pe inculpatul R.F. la pedeapsa închisorii de 5 ani și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II lit b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 282 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 3201 alin (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul R.F. a executat pedepsele cele mai grele de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

A interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b C. pen., pe durata prev, de art. 71 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului R.F. perioada reținerii și arestării preventive de la 01 februarie 2011 la zi și a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 1608a alin. (6) C. proc. pen. a respins, ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul R.F.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, așa cum a fost modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 alin. (1)-4 și alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul M.T., , f la pedeapsa închisorii de 5 ani și 6 luni și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul M.T. a executat pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa completară de 3 ani, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului M.T. perioada reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2011 la zi și a menținut starea de arest a inculpatului.

A respins, ca neîntemeiată cererea de revocare sau înlocuire măsură arestare preventivă, cerere formulată în baza art. 139 alin. (1) și 2 C. proc. pen.

În baza art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003 așa cum a fost modificată, cu aplic. art. 41 alin 2 C. pen. și art. 3201 alin. (1)-4 și alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul P.V.O. la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prev.d e art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic.art. 3201 alin. (1)-(4), alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 ani și 2 interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza II, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul P.V.O. a executat pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza a II-a, lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului P.V. perioada reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2011 la zi și a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 3201 alin. (5) și art. 313 și urm. C. proc. pen. a disjuns judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun cu privire la inculpații S.V., R.Z., M.M., P.M.D. și L.I.A. și a laturii civile și cu privire la inculpații R.F., M.T. și P.V.O.”.

După disjungere, cauza a fost înregistrată la data de 30 iunie 2011, sub nr. 15961/63/2011, primind termen de judecată la data de 12 septembrie 2011, C4 - cauze directe.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din 30 iunie 2011 pronunțată în dosarul anterior menționat s-a respins cererea de abținere formulată în temeiul art. 47 alin. (2) C. proc. pen. de către doamna judecător M.N., titular al completului C4 - cauze directe, cu motivarea că în procedura prev. de art. 320/1 C. proc. pen. care s-a aplicat în privința inculpaților R.F., M.T. și P.V.O. nu s-a făcut o analiză nemijlocită de către instanță a tuturor probatoriilor care să stabilească întreaga activitate infracțională, participarea tuturor inculpaților deduși judecății, astfel încât s-a apreciat că nu se poate susține că doamna judecător M.N. și-a exprimat părerea și în privința activității infracționale pentru care au fost trimiși în judecată inculpații S.V., R.Z., M.M., P.M.D. și L.I.A.

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații R.Z. (vol.II-fila 56), P.M.D. (vol.II-fila 57), S.V. (vol.II-fila 58), partea vătămată M.M. (vol.II-fila 62), partea vătămată D.M. - administrator SC G.G. SRL (vol.II-fila 63), V.P.S. - pentru partea vătămată SC. S.G. SRL (vol.II-fila 64), martorii C.E.A. (vol.II, fila 65), C.O. (vol.II-fila 66), V.I. (vol.II-fila 181), T.J.D. (vol.II-fila 182), S.I.F. (vol.II-fila 183), G.D.G. (vol.II-fila 184), A.C.F. (vol.II-fila 234), T.D.F. (vol.II-fila 235), M.I. (vol.II-fila 236), T.V.C. (vol.II-fila 237), V.C. (vol.III-fila 52), A.M. (vol.III-53 file), B.C. (vol.III-fila 54), P.Ș.A. (vol.III-fila 55), P.C. (vol.III-fila 56), E.M. (vol.III-fila 57), T.V.C. (vol.III-fila 58), M.J. (vol.III-fila 59), L.C.C. (vol.III-fila 60), P.I.Ș. (vol.III-fila 61), R.L.R. (vol.III-fila 52), L.G., D.Ș., I.F., M.D., C.F., I.O.

Asupra cererilor de liberare provizorie sub control judiciar formulate de către inculpații P.M.D., R.Z. și S.V., instanța a constatat netemeinicia acestor cereri, motivată pe următoarele considerente:

Deși ancheta judiciară s-a finalizat, acest aspect nu a creat totdeauna oportunitatea admisibilității unor asemenea cereri și, cu atât mai puțin, obligativitatea admisibilității lor.

Fără a sancționa poziția procesuală a inculpaților de nerecunoaștere a infracțiunii de furt calificat, instanța a constatat că probatoriul pe care l-a administrat în vederea stabilirii vinovăției inculpaților cu privire la această faptă nu este similar cu cel administrat la urmărirea penală, imposibilitatea administrării în totalitate a probelor testimoniale fiind determinată de imposibilitatea aducerii la instanță a acestor martori, din motive obiective. Ca atare, având în vedere caracterul devolutiv al apelului, posibilitatea continuării cercetării judecătorești prin reluarea în totalitate a probatoriului administrat la urmărirea penală nu este exclusă, context în care nu este exclus nici posibilitatea influențării acestor martori.

Totodată, instanța a apreciat că legăturile de rudenie care există între inculpați (tată-fiu), coroborat cu o presupunere rezonabilă a influențării probatoriului reprezintă motive temeinice menite să ducă la constatarea că, în continuare există riscul influențării anchetei judiciare.

Față de aspectele menționate, tribunalul a dat întâietate scopului măsurilor preventive care au vizat de fapt buna desfășurare a procesului penal, o finalizare în prima instanță a unei cauze neechivalând cu o finalizare a anchetei judiciare.

Sub aspectul termenului rezonabil, s-a apreciat o detenție preventivă insuficientă raportat la circumstanțele faptelor pentru care a fost sesizată instanța, circumstanțele personale ale inculpaților fiind nerelevante și secundare în aprecierea punerii în libertate, chiar în condițiile unei liberări sub supraveghere a inculpaților.

Reținând netemeinicia cererilor formulate de către inculpații S.V., R.Z. și P.M.D., le-a respins în baza dispozițiilor art. 1608a alin. (6) C. proc. pen.

Analizând probatoriul administrat la urmărirea penală, reluat de către tribunal prin audierea martorilor, s-au constatat următoarele:

Audiați în ședința publică din data de 20 iunie 2011, reaudiați după disjungerea cauzei la termenul din data de 26 septembrie 2011, inculpații S.V., R.Z., P.M.D. și-au menținut declarațiile date, venind cu unele precizări privind relațiile existente între ei și ceilalți inculpați ce au fost judecați în cauza cu nr. 13694/63/2011.

Din declarațiile pe care le-au dat au rezultat anumite relații de rudenie (R.Z. și M.T. - tată-fiu), de prietenie (R.Z. - S.V., R.F. - S.V., P.V.O. - S.V., P.V.O. - L.I.A.), acestea constituind un prim pas în crearea unei stări de încredere, dar și facilitării apariției, în contextul în care unele dintre persoane (S.V., R.Z.) erau predispuse activităților infracționale, atragerii acestor persoane către aceste activități, aspect ce a implicat din punct de vedere al dreptului penal o participație penală în care aceste relații să aibă o anumită ordine, structură, motivată de caracteristicile personale ale fiecărui inculpat.

Transcrierile convorbirilor telefonice au atestat relațiile strânse care au existat între inculpați ce au fost transpuse în coordonarea în fapt a activității infracționale, codificarea discuțiilor dintre inculpați venind să sublinieze pe de o parte o activitate infracțională ce a fost materializată în timp, iar pe de altă parte transmiterea de date privind locul, timpul și complicitatea fiecărui inculpat.

Astfel, sub aspectul vinovăției penale, s-a reținut că, pe fondul unor relații de prietenie mai vechi, S.V. și R.Z. au fost inițiatorii activității infracționale, atrăgând în această activitate infracțională și pe inculpatul R.F., datorită abilității acestuia din urmă manifestată în domeniul informaticii. Convorbirile telefonice dintre S.V. și R.Z., dintre S.V. și P.V.O., au confirmat acțiuni directe de sprijin nu numai moral, dar și material privind desfășurarea unor activități infracționale.

De altfel, chiar dacă relațiile dintre membrii grupului nu au fost întotdeauna directe, transmiterea de informații privind modul de desfășurare a activității infracționale s-a realizat ca urmare a legăturilor care existau între inculpații care inițial au avut inițiativa infracțională (S.V. - R.Z.) și alte persoane, respectiv inculpatul P.V.O., iar acesta din urmă care a avut legături de prietenie, spre exemplu cu inculpatul L.I.A..

Transcrierile convorbirilor telefonice și punerea în vânzare a bancnotelor falsificate a delimitat actele materiale desfășurate de fiecare dintre inculpați, o izolare a activității fiecăruia neputând contura o finalitate ca cea redată și, de altfel, recunoscută de către inculpați în actul de sesizare.

În concluzie, subliniind chiar exprimarea explicită de cele mai multe ori a inculpaților în convorbirile telefonice care au avut loc între ei, s-a atestat că activitatea grupului nu a fost întâmplătoare, ci era bine structurată, acțiunile lor fiind planificate atât în ceea ce privește falsificarea de monede, cât și ulterior punerea în circulație a acestora.

Din tot probatoriul administrat la urmărirea penală a reieșit fără dubii că coordonatorii grupului erau S.V. și R.Z., legăturile infracționale dintre aceștia doi și ceilalți inculpați, solidarizate inițial fie de anumite relații de prietenie, fie de rudenie fiind evidențiate, de altfel, de specificul actelor materiale, materializate fie în falsificarea de monedă, fie în punerea în circulație a acestor falsuri.

Ca atare, reținând vinovăția sub forma intenției directe pentru fiecare dintre inculpații S.V., R.Z., P.M.D., L.I.A. și M.M., instanța i-a condamnat pe fiecare la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, așa cum a fost modificată, iar în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 65 alin. (1) C. pen. și la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, precum cele prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit b C. pen. Această ultimă pedeapsă a fost justificată de pericolul concret pe care fiecare dintre inculpați l-a reprezentat pentru societate, pentru ordinea publică, pericol de fapt ce a reieșit din importanța relațiilor sociale ce au fost alterate.

Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, instanța a avut în vedere, pe de o parte, activitatea materială distinctă desfășurată de către fiecare dintre inculpați.

Ca atare, fiind coordonatorii grupului, dar și inițiatorii activităților materiale infracționale, instanța a avut în vedere acest aspect și a condamnat pe inculpații S.V., R.Z. și M.M. la pedepse peste limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea dedusă judecății.

Cu privire la ceilalți inculpați, având în vedere faptul că activitatea acestora a fost limitată numai la acte de executare propriu-zisă, s-a stabilit o pedeapsă la limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, așa cum a fost modificată.

Durata în timp a activității infracționale, dar și gravitatea faptei cea reieșit din însăși gravitatea infracțiunii scop a constituit elemente menite să înlăture reținerea unor circumstanțe personale, apreciind că scopul preventiv-educativ a putut fi atins numai printr-o privare de libertate în limitele precizate.

Aceste limite, de fapt, s-au impus având în vedere și poziția procesuală, context în care, dacă ar fi fost judecați la aceeași dată cu ceilalți coinculpați pentru care s-a soluționat cauza, tratamentul sancționator ar fi fost același. Singura faptă penală pe care inculpații nu au recunoscut-o a fost infracțiunea de furt calificat.

Ca atare, instanța a apreciat că susținerile formulate de către inculpați cu privire la neîndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, așa cum a fost modificată, au fost neîntemeiate, în declarațiile date inculpații precizând ei înșiși relațiile care existau între ei (P.M.D., R.Z., S.V.), iar anumite depoziții ale martorilor venind să confirme relații negate de către unii inculpați (declarația martorei L.G. care confirmă legătura între L.I.A. și P.V.O.).

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., faptă de altfel recunoscută de fiecare dintre inculpați, mai puțin inculpatul L.I.A., instanța a reținut vinovăția inculpaților S.V., R.Z., P.M.D., M.M. Sub aspectul stării de fapt, instanța a reținut că inculpații au întreprins acte materiale ce au intrat atât în conținutul constitutiv al infracțiunii de fals de monedă sau de alte valori prevăzut în alin. (1), dar și în conținutul constitutiv al alin. (2). Interceptările telefonice, coroborat cu declarațiile inculpaților, atestă acte materiale ale acestor inculpați care au fost circumscrise activității de falsificare, cât și de punere în circulație a monedelor de hârtie falsificate.

În acest sens, s-a impus a se sublinia că fiecare dintre inculpați era implicat în punerea în circulație a valorilor falsificate, motiv pentru care acestea au fost plasate altor persoane, în speță inculpaților L.I.A., P.M.D. și M.T. care, prin inducerea în eroare a unor persoane, încercau să valorifice monedele falsificate.

Fapta inculpaților S.V., R.Z., P.M.D., M.M. și L.I.A. de a falsifica și pune în circulație monedă de hârtie a realizat elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 282 alin. (1), (2) C. pen.

Deși din probele efectuate atât la urmărirea penală, cât și din probatoriul readministrat în instanță, a rezultat că cel care a falsificat efectiv bancnotele de hârtie a fost R.F., care a reușit să copieze pe suport de hârtie mai multe bancnote la cupiura de 100 RON, 200 RON, 500 RON, 200 Euro și 500 Euro, bancnote ce au fost înmânate în vederea punerii în circulație inculpaților S.V., R.Z., M.M., care la rândul lor le-au înmânat inculpaților P.M.D. și, ulterior, acesta din urmă inculpatului L.I.A., instanța a reținut în sarcina tuturor inculpaților infracțiunea de falsificare de monedă sau alte valori în modalitatea prevăzută de art. 282 alin. (1), (2) C. pen.

Ca atare, instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpatul L.I.A. din art. 281 alin. (1) și (2) C. pen. în art. 282 alin. (2) C. pen. și din art. 282 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ca neîntemeiată.

În motivarea acestei soluții de respingere a cererii, dar și în reținerea încadrării juridice precizate mai sus, s-au adus următoarele argumente:

Actele materiale descrise de către legiuitor în alin. (1) al infracțiunii ce are denumirea marginală de „falsificarea de monede sau alte valori” - art. 282 C. pen., nu au autonomie, fiind absorbite în infracțiunea scop, cea prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol. De altfel, numai această interpretare ar putea justifica rațiunea pe care a avut-o legiuitorul atunci când a incriminat fapta sub denumirea marginală de „falsificare de monedă sau alte valori” și care vizează, de fapt, două fapte ce nu se supun unor reguli de conexitate etiologică sau conexitate consecvențională, așa cum există de fapt în cazul unui concurs real de infracțiuni în formă tipică.

Chiar mai mult, s-a apreciat că infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (1), (2) C. pen. reprezintă o inovație a legiuitorului care are menirea să exprime legăturile extrem de strânse între acțiuni-inacțiuni, după caz, care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, legături uneori de la mijloc la scop.

Ca atare, reținând infracțiunea prev.de art. 282 alin. (1), (2) C. pen. ca o infracțiune complexă, unde infracțiunea mijloc (alin. (1)) nu are autonomie, dar al cărei obiect material devine ulterior mijloc de săvârșire pentru infracțiunea prevăzută în alin. (2), instanța nu poate reține decât prevederile art. 282 alin. (1), (2) C. pen.

Vinovăția penală a inculpaților sub forma intenției directe cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni a fost susținută în cauză de probele materiale state în dosarul cauzei, raportul de constatare tehnico-științifică (fila 199 - vol.IV dosar urmărire penală), recunoașterea inculpaților și nu în ultimul rând declarațiile martorilor audiați atât la urmărirea penală și reaudiați la instanța de fond care au confirmat punerea în circulație a bancnotelor falsificate: partea vătămată D.M. - administrator SC G.G. SRL (vol.II-fila 63), V.P.S. - pentru partea vătămată SC. S.G. SRL (vol.II-fila 64), martorii C.E.A. (vol.II, fila 65), C.O. (vol.II-fila 66), V.I. (vol.II-fila 181), T.J.D. (vol.II-fila 182), S.I.F. (vol.II-fila 183), G.D.G. (vol.II-fila 184), A.C.F. (vol.II-fila 234), T.D.F. (vol.II-fila 235), M.I. (vol.II-fila 236), T.V.C. (vol.II-fila 237), V.C. (vol.III-fila 52), A.M. (vol.III-53 file), B.C. (vol.III-fila 54), P.Ș.A. (vol.III-fila 55), P.C. (vol.III-fila 56), E.M. (vol.III-fila 57), T.V.C. (vol.III-fila 58), M.J. (vol.III-fila 59), L.C.C. (vol.III-fila 60), P.I.Ș. (vol.III-fila 61), R.L.R. (vol.III-fila 52).

Ca atare, reținând vinovăția penală a inculpaților în modalitatea precizată mai sus, instanța a condamnat pe fiecare dintre inculpații S.V., P.M.D., R.Z., M.M., L.I.A., la pedeapsa închisorii, limitele acesteia urmând a fi stabilite în funcție de activitatea infracțională distinctă a fiecăruia dintre inculpați, de circumstanțierea dată de către martorii audiați de instanță, dar și de importanța relațiilor sociale lezate ca urmare a activității infracționale. De subliniat, sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor ce s-au aplicat fiecărui inculpat, o constituie și împrejurările că, deși similitudinea între bancnotele falsificate și cele aflate în circulație este mică, sub aspectul încrederii publice în valorile pe care le tipizează statul român efectul s-a produs, dar în același timp se impune a se sublinia o frecvență sporită a acestor fapte de natură penală, aspect ce lezează ordinea publică.

Având în vedere regimul sancționator impus de prevederile art. 282 C. pen., raportat și la art. 65 C. pen., inculpaților li s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., motivată de aceleași considerente ca cele avute în vedere la stabilirea pedepsei complementare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, așa cum a fost modificată.

Actele materiale repetabile săvârșite de către inculpații P.M.D. și L.I.A., constând în inducerea în eroare a unor persoane (M.Ma., D.M., C.E.A., C.O., etc.) prin prezentarea ca reale a bancnotelor falsificate, în scopul de a obține un folos material injust, prin aceasta prejudiciindu-se persoane fizice și juridice, a realizat elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în modalitatea prev.de art. 215 alin. (1), 2 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Din analiza probatoriului administrat în ambele faze procesuale instanța a reținut că majoritatea actelor materiale care intră în conținutul infracțiunii precizate mai sus au fost săvârșite noaptea (după orele 23.00), atunci când, în cele mai multe cazuri, perceperea, gradul de observare scade fie datorită oboselii, fie datorită mediului în care este săvârșit actul material (de exemplu: luminozitatea scăzută). Aceste aspecte au evidențiat periculozitatea inculpaților, dar în același timp și reprezentarea că faptele săvârșite se circumscriu unei probabilități mai ridicate cu privire la consumarea acțiunii infracționale în condițiile eliminării cel puțin aparent a riscului prinderii.

Ca atare, a fost condamnat fiecare dintre inculpații P.M.D. și L.I.A. la pedeapsa închisorii peste limita minimă impusă de lege pentru infracțiunea săvârșită, pericolul social concret fiind evidențiat de repetabilitatea actelor materiale care intră în conținutul infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), 2 C. pen.

În ceea ce privește vinovăția inculpaților S.V., R.Z., M.M., P.M.D., cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată pentru care a fost sesizată instanța, s-au reținut următoarele:

Probatoriul administrat la urmărirea penală a confirmat prezența inculpaților la data de 20 noiembrie 2010 pe raza comunei Vela, dată la care autoritățile au fost sesizate de către reprezentanții SC R. SA despre faptul că pe raza comunei Vela, către satul Bucovicior, s-a declanșat alarma amplasată pe rețeaua de telefonie, ca urmare a secționării cablului. În actul de sesizare s-a reținut că în perioada 10-20 noiembrie 2010, inculpații, în mod repetat, au sustras la datele de 10/11 noiembrie 2010, 15/16 noiembrie 2010, 18 noiembrie 2010, 19 noiembrie 2010, respectiv cablul telefonic de pe stâlpii de susținere a rețelei aparținând SC R. care străbăteau localități ce țin de comuna Vela.

Faptul că mai multe persoane au identificat autovehicule în zonele respective care se aflau în circulație, precizând că o parte din caracteristicile acestora au fost identice cu autovehiculele deținute de către inculpați nu a putut constitui o probă menită să conducă la vinovăția inculpaților. Faptul că în noaptea de 19/20 noiembrie 2010 a fost identificat autoturismul R.L., de culoare gri, în zona în care pe o distanță de cca 610 m a fost sustras cablu telefonic, în contextul în care în niciunul dintre autoturismele conduse de către inculpați nu au fost găsite la percheziție bucăți de cablu aparținând rețelei telefonice, a indus, cel puțin aparent, la înlăturarea vinovăției inculpaților.

Probatoriul administrat la urmărirea penală a confirmat că o parte dintre inculpați au fost prezenți în zonă în perioada 10-20 noiembrie 2010 pentru a cumpăra porci. Astfel, martorul D.Ș. i-a prezentat pe inculpați ca fiind cinstiți și cunoscând că se ocupă cu achiziționarea de porci, confirmând venirea pe raza localității Vela a inculpaților de mai multe ori în luna noiembrie. Această apărare a inculpaților a fost invocată și de către martorul E.M. (fila 57-vol.III) care a atestat că inculpații, după ce au fost identificați de poliție, și-au motivat prezența în zonă pentru a cumpăra niște porci.

Martorul T.V.C. (fila 58- vol.III) a confirmat prezența inculpaților pe raza comunei Vela, fiind cel care i-a transportat pe inculpații S.V. și R.Z. la Craiova pentru a lua benzină, deoarece rămăseseră în pană de combustibil. Același martor a detaliat instanței că nu au prezentat diverse urme pe haine, mâini, dar a observat o anumită stare de agitație a acestora, manifestată printr-o atenție deosebită la participanții din trafic, respectiv la autoturismele care treceau pe lângă ei. Martorul a precizat că a avut mai multe apeluri telefonice cu inculpatul S.V. pentru identificarea zonei în care aceștia s-au găsit, deoarece era ceață, iar vizibilitatea era de circa 5-6 m, declarând și că nu a observat asupra lor obiecte tăietoare sau alte obiecte.

Declarația martorului a conturat, de asemenea, starea de nevinovăție a inculpaților, relatarea unei anumite stări de surescitație a inculpaților nefiind suficientă pentru a proba vinovăția inculpaților nici măcar pentru data de 19/20 noiembrie 2010. Simplul fapt că la percheziția autoturismelor au fost găsite niște instrucțiuni de utilizare și întreținere pentru o scară telescopică și un certificat de garanție valabil pentru produse electronice și electrocasnice necompletat nu au putut constitui indicii temeinice menite să atragă răspunderea penală a inculpaților nici măcar pentru actul material ce a intrat în conținutul infracțiunii de furt calificat din data precizată anterior.

În ceea ce privește bucata de cablu de circa 9 cm găsită pe bancheta din față a autoturismului, chiar în rechizitoriu s-a menționat că nu a fost identică cu cablul ce a fost sustras din rețeaua telefonică, fiind numai asemănătoare (fila 55 rechizitoriu).

Concluzionând, simpla sesizare a inculpaților în zonă în perioada 10 - 20 noiembrie 2010, fără a se putea delimita exact ziua, coroborat cu cele reținute mai sus, nu au putut contura sub aspectul laturii obiective și subiective a infracțiunii că inculpații, prin acte materiale repetabile ce au intrat în conținutul infracțiunii de furt calificat, au sustras cablu telefonic, context în care s-a constatat un dubiu foarte mare care le profită, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., au fost achitați fiecare dintre inculpații S.V., R.Z., P.M.D., M.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) și alin. (3) lit h C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. Rezolvarea juridică cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni nu a exclus sustragerea de cablu telefonic, actele materiale ce a intrat în conținutul infracțiunii de furt individualizate ca urmare a sesizărilor făcute de către SC R. SA au constituit obiectul continuării anchetei penale în vederea identificării persoanelor vinovate de către organele judiciare în drept.

Reținând concursul real, dar și prevederile art. 35 alin (3) C. proc. pen. pentru fiecare dintre inculpații S.V., R.Z., P.M.D., M.M. și L.I.A., s-a dispus ca aceștia să execute pedepsele principale și complementare cele mai grele.

S-au aplicat prevederile art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen. pentru fiecare inculpat în parte, pedepsele accesorii fiind justificate de gravitatea faptelor, după cum sunt și suficiente pentru a realiza scopul preventiv - educativ al pedepsei.

În baza dispozițiilor art. 350 C. proc. pen. rap. la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului S.V. perioada reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2011 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului; s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului R.Z. perioada reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2011 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului; s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului P.M.D. perioada arestului preventiv de la 25 mai 2011 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Cu privire la inculpatul M.M., s-a constatat că prin încheierea din 9 februarie 2011 a Tribunalului Dolj s-a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile, începând cu data prinderii.

Având în vedere înscrisurile depuse de către părțile civile, dar și ca urmare a audierii nemijlocite de către instanță, s-a constatat că prejudiciul cauzat părților civile SC S.G. SRL, SC G. SRL, SC F. SRL CRAIOVA, II M.M., SC V.O.T.I. SRL, SC G.G. SLS, II A.R.M., SC Z.I. SRL, SC M.C. SRL a fost acoperit.

În conformitate cu dispozițiile art. 346 alin. (3) C. proc. pen. s-a respins acțiunea civilă formulată de S.C. R. S.A., actele materiale ce au intrat în conținutul infracțiunii de furt calificat nefiind comise de către inculpați.

Avându-se în vedere rapoartele de constatare tehnico - științifică nr. 80414 din 2 februarie 2011 (fila 226- vol.IV dosar urmărire penală) și nr. 119508 din 10 noiembrie 2010 (fila 199 - vol.IV), s-a dispus, în baza dispozițiilor art. 118 lit. a) C. pen., confiscarea bancnotelor produse prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, respectiv: 4 bancnote din cupiura de 500 RON, toate cu seria 031A0000000; 3 bancnote din cupiura de 100 RON toate cu seria 058A0235649; două bancnote din cupiura de 200 RON, ambele cu seria 064C0106717; 7 bancnote din cupiura de 500 Euro, toate cu seria X01574273351; o bancnotă din cupiura de 200 Euro, cu seria S00160242775; trei bancnote din cupiura de 100 RON cu seria 000A0000000.

2. Împotriva acestei sentințe au formulat în termen legal apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova și inculpații S.V., R.Z., P.M.D., M.M. și L.I.A.

Reprezentantul parchetului a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței penale și reținând cauza spre rejudecare, să se pronunțe o hotărâre legală și temeinică, în sensul condamnării inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, întrucât au existat probe care confirmă vinovăția acestora, în condițiile în care motivarea primei instanțe au fost în contradicție cu probele administrate, depozițiile martorilor reținuți de către instanță nu a precizat decât că inculpații se ocupau cu achiziționarea porcilor, dar nu și că în ziua respectivă făceau acest lucru, raportat la obiectele ce au fost găsite la fața locului și în autoturismul O.V., respectiv o bucată de cablu de circa 9 cm, catter, clește, scară telescopică, așa încât s-a putut trage concluzia că o astfel de dotare nu este proprie achiziționării porcilor, ci de tăiere a cablurilor, probe ce s-au coroborat și cu convorbirile telefonice, inculpații ferindu-se de controalele organelor de poliție.

Pe cale de consecință, a fost admisă și acțiunea civilă formulată de R. și inculpații să fie obligați în solidar la plata despăgubirilor civile.

Inculpatul S.V. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și reținând cauza spre rejudecare, să fie achitat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar după schimbarea încadrării juridice în ceea ce au privit infracțiunile prev.de art. 282 C. pen., să fie redozată pedeapsa și să fie coborâtă sub minimul stabilit de lege, prin reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art. 74, 76 C. pen. A arătat că din probele administrate în cauză nu a rezultat existența unui grup organizat, în care membrii să aibă roluri prestabilite, urmând ca la reindividualizare să se țină seama că nu a fost cunoscut cu antecedente penale, nu a mai încercat din anul 2010 să săvârșească alte infracțiuni, s-a prezentat singur la poliție, nu a fost judecat pentru infracțiuni de violență, a avut o conduită bună la ultimul loc de muncă, a fost bine integrat în societate, iar privarea de libertate i-ar fi compromis șansele de reintegrare.

Inculpații R.Z., P.M.D. au solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței penale și reținând cauza spre rejudecare, să fie reținute în sarcina lor dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. și art. 74, 76 C. pen., cu reindividualizarea pedepsei și coborârea acesteia sub minimul prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare să fie stabilită suspendarea condiționată, prev.de art. 81 C. pen., întrucât au recunoscut faptele cu excepția furtului calificat, nu au antecedente, au avut un comportament sincer, prejudiciul a fost relativ mic și acoperit, iar în ceea ce privește modul de operare, a arătat că falsificarea a fost grosolană și ușor observabilă, făcându-se cu un aparat de copiat achiziționat de la un magazin, aceștia neconstituind o rețea de falsificare.

Inculpatul M.M. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și reținând cauza spre rejudecare în funcție de noua încadrare, să se reindividualizeze pedeapsa, prin reținerea circumstanțelor atenuante, prev.de art. 74, 76 C. pen. și coborârea pedepsei sub minimul prevăzut de lege, cu aplicarea art. 81 C. pen., falsificarea fiind grosolană, neprezentând un grad de pericol social, în condițiile în care bancnotele au fost realizate cu jet de cerneală, fiind simple copii de copiator.

A mai solicitat ca reținând spre rejudecare, să fie achitat, atât în ceea ce privește infracțiunea prev.de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cât și pentru art. 282 alin. (2) C. pen., iar în cazul în care s-ar fi constatat vinovăția, ca modalitate de executare să-i fie aplicate dispozițiile art. 861 C. pen.

Inculpatul L.I.A. a solicitat în principal, admiterea apelului, desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât cauza a fost soluționată de un complet nelegal constituit, judecătorul fondului devenind incompatibil atunci când a disjuns cauza cu privire la ei și a pronunțat o hotărâre cu privire la alți inculpați, deoarece în motivare s-a vorbit despre corelarea activităților tuturor inculpaților și în urma condamnării primilor pe încadrarea prev.de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., în primul dosar nu s-ar mai putea dezice în cauza de față, încât a făcut trimitere expresis verbis la același regim sancționator.

În cazul în care nu s-ar schimba încadrarea juridică, să se dispună achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu s-a putut susține că el a aderat la un astfel de grup organizat, care a presupus o structură internă cu un lider, persoanele să aibă reprezentarea calității și scopului grupului, acționează coordonat, având fiecare roluri prestabilite în cadrul unei ierarhii, în vederea obținerii unui beneficiu financiar, însă din probele administrate în cauză a rezultat că se afla în relații de prietenie cu inculpatul P.V., singurul pe care-l cunoștea, la care avea o datorie de achitat și neavând reprezentarea că acesta din urmă lucra pentru cineva, a acceptat să pună în circulație 3 bancnote falsificate, în valoare de 500 RON și care a fost acoperită prin restituire. Și în cazul în care s-a dispus schimbarea încadrării juridice în art. 323 C. pen., s-a impus tot achitarea inculpatului.

În măsura în care nu s-a schimbat încadrarea juridică a celorlalte infracțiuni în art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., a solicitat redozarea pedepsei, prin reținerea circumstanțelor prev.de art. 74, 76 C. pen. și stabilirea ca modalitate de executare cea prevăzută de art. 81 C. pen. sau art. 861 C. pen., întrucât a avut o atitudine procesuală constantă de recunoaștere, a pus în circulație 3 bancnote, eșuând la a 4-a, nu are antecedente penale, mama sa este bolnavă de cancer, tatăl nu are un loc de muncă, în prezent lucrează în Spania cu contract de muncă, putând fi resocializat.

Inculpatul M.T. a declarat apel împotriva sentinței penale în ceea ce privește latura civilă, fără a-l motiva.

Verificând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, atât prin prisma dispozițiilor art. 371 C. proc. pen., cât și a criticilor formulate, Curtea a constatat apelurile ca fondate pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește critica privind nelegalitatea hotărârii primei instanțe ca urmare a incompatibilității judecătorului care a soluționat cauza în primă instanță, Curtea a apreciat-o ca nefondată, astfel:

Prin Sentința penală nr. 323 din 21 iunie 20112, a Tribunalului Dolj, s-a dispus condamnarea inculpaților R.F., M.T. și P.V., pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 și art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., disjungându-se cauza cu privire la inculpații S.V., R.Z., M.M., P.M.D. și L.I.A., precum și a laturii civile cu privire la inculpații R.F. M.T. și P.V.

S-a constatat că nu există niciun caz de incompatibilitate dintre cele prevăzute de art. 47 C. proc. pen., în speță art. 47 alin. (2) C. proc. pen., întrucât judecătorul nu a examinat fondul cauzei privind pe inculpații față de care a disjuns cauza, în motivarea primei hotărâri, aplicând doar procedura simplificată față de inculpații R.F., M.T. și P.V. și nu a făcut o analiză nemijlocită a probatoriilor cu respectarea principiilor care guvernează activitatea de judecată.

S-a constatat că, din probele administrate în cauză, respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, procese-verbale de recunoaștere și planșe foto, proces-verbale de percheziții domiciliare, procese-verbale de cercetare la fața locului, procese-verbale privind localizarea și traficul apelurilor telefonice, rapoarte de constatare tehnico-științifică, buletine de expertiză ale Băncii Naționale a României, note de transcriere a convorbirilor telefonice, înregistrări audio-video în mediu ambiental, declarațiile inculpaților, prima instanță în mod corect a stabilit starea de fapt, în sensul că, în cursul anului 2010 inculpații S.V., R.Z. și M.M. i-au propus inculpatului R.F., pe care-l cunoșteau de câțiva ani și despre care știau că este pasionat de informatică, să falsifice bani cu ajutorul calculatorului, pe care ulterior să-i pună în circulație, fapt pentru care inculpatul R.F. s-a documentat în privința acestei activități, după care le-a comunicat că acceptă, urmând să primească „partea care îi revenea”.

Ca atare, după circa 2-3 zile, inculpatul R.Z. însoțit de inculpatul M.M. și alte două persoane de etnie rromă s-au deplasat împreună cu inculpatul R.F. și autoturismul marca D.E. de culoare vișinie număr de înmatriculare DJ-XX-XXX, la hipermarketul M., de unde au achiziționat o imprimantă marca K.M., pentru care inculpații R.Z. și M.M., au plătit suma de 560 RON.

După câteva zile, inculpatul R.F., apelat telefonic de către inculpatul R.Z. s-a deplasat cu unitatea centrală a calculatorului său la imobilul situat pe strada R. și care a aparținut inculpatului M.M., aflându-se în locuință și soția acestuia din urmă, respectiv M.L.

În perioada octombrie-noiembrie 2010, inculpatul R.F., după cum a rezultat din declarațiile sale, a reușit să copieze împreună cu inculpații R.Z., M.M. și S.V., pe suport de hârtie, mai multe bancnote în cupiura de 100 RON, 200 RON, 500 RON, 200 Euro și 500 Euro, în valoare de aproximativ 21.500 RON și 27.000 euro, bani imprimați pe hârtie A4, ce au trebuit decupați de către cei trei inculpați, după plecarea inculpatului R.F.

În toată această perioadă, potrivit notelor de redare a convorbirilor telefonice interceptate, activitatea a fost coordonată de inculpatul S.V., care a ținut legătura cu inculpatul R.F., pe care l-a contactat ori de câte ori a avut nevoie. Ulterior, după imprimarea bancnotelor și decuparea lor, inculpatul R.Z. a înmânat inculpatului M.T. bancnotele falsificate pentru a le pune în circulație, fiind însoțit de către inculpatul P.M.D. care a condus autoturismul, în timp ce inculpatul S.V. l-a aprovizionat pe inculpatul P.V. cu alte bancnote falsificate, cu înțelegerea ca, după punerea în circulație a sumei de 1.500 RON, în bancnote de 100 RON, 200 RON și 500 RON, în schimbul banilor falsificați să-i returneze 750 RON bani autentici.

Inculpatul P.V. a luat legătura cu inculpatul L.I.A. și întrucât acest din urmă inculpat s-a simțit obligat având o datorie de achitat primului, a acceptat să se deplaseze împreună cu autoturismul O.A., pe traseul Ciupercenii Noi - Drobeta Turnu Severin și au plasat o parte din sumă, achiziționând diverse produse ieftine, plasările fiind făcute de inculpatul L.I.A. pentru ca în urma schimbului să obțină acea parte care să echivaleze cu datoria pe care o avea, în timp ce era așteptat în autoturism de inculpatul P.V.

De asemenea, inculpatul L.I.A. a înmânat martorului A.M. o bancnotă de 200 RON, cu care martorul a achiziționat țigări, obținând restul de 190 RON schimbați în bani autentici.

Astfel, au reușit să schimbe din suma inițială, 450 RON autentici, suma de 250 RON fiind predată inculpatului S.V., celelalte bancnote rămânând în posesia inculpatului L.I.A., pe care a încercat să le pună în circulație prin intermediul martorului T.D., însă nu s-a realizat introducerea acestora pe piață ca urmare a observării falsului de către agentul comercial.

De asemenea, cu banii primiți de la inculpatul R.Z. în datele de 4 noiembrie 2010 și 7 noiembrie 2010, inculpatul P.M.D. l-a însoțit pe inculpatul M.T. și, în timpul ce primul l-a așteptat în autoturism, pentru că acesta conducea autoturismul D.E. cu număr de înmatriculare DJ-XX-XXX, celălalt inculpat a plasat două bancnote de 500 RON, respectiv 100 RON la stațiile de distribuire carburant auto tip GPL, aparținând SC S. SRL Podari și SC F. SRL Bucovăț, primind rest câte 450 RON, respectiv 70 lei, bani autentici, angajații depistând falsul și sesizând organele de poliție, cărora le-au predat bancnotele seriile 031A0000000 și 058A0235649.

Tot în ziua de 7 noiembrie 2010, orele 20:00, inculpatul R.Z., însoțit de P.M.D., ce conducea același autoturism, precum și de inculpatul M.T., s-au deplasat la altă stație de distribuție carburant, aparținând SC G.G. GRUP SRL, unde inculpatul M.T. folosind același procedeu, a alimentat autoturismul cu GPL, în valoare de 20 RON și a cumpărat un pachet de țigări, primind ca rest la o bancnotă de 500 RON falsă un rest de 417 lei autentici, participarea inculpatului P.M.D. fiind dovedită și de martorul S.I., care l-a recunoscut pe inculpat și care a afirmat că inculpatul obișnuiește să conducă autoturismele lui M.T.

Activitatea infracțională a inculpatului S.V. a fost confirmată și de procesul-verbal de constatare din 1 februarie 2011, încheiat în urma controlului efectuat asupra autoturismului marca O.A., unde au fost descoperite 7 bancnote de 500 Euro cu seria X01574273351, două bancnote de 500 RON cu seria 031A240000000 și o bancnotă de 100 RON seria 058A0235649 și care, potrivit buletinului de expertiză erau false, precum și de declarațiile inculpatului P.V., potrivit cărora inculpatul S.V. a avut o înțelegere cu diferite persoane cărora le-a încredințat bancnote falsificate, în vederea punerii în circulație cu obligația restituirii unui procent de 50% din valoarea bancnotelor contrafăcute în bani autentici.

Deși inculpații au solicitat reținerea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. și aplicarea consecințelor alin. (7) al acestui articol, Curtea a constatat nefondată cererea, întrucât, pe de o parte, recunoașterea a trebuit să intervină până la începerea cercetării judecătorești și să privească faptele reținute în actul de sesizare, moment depășit de către inculpați, iar, pe de altă parte, încă din faza de urmărire penală și audiați de către prima instanță, inculpații au avut o atitudine nesinceră, în calea de atac invocând o recunoaștere, dar de fapt, prin analiza declarațiilor acestora nu au confirmat cele reținute în actul de sesizare și probate prin înscrisuri și depozițiile martorilor, inclusiv procese-verbale de recunoaștere din grup, cât și declarațiile inculpaților R.F., M.T. și P.V., care au beneficiat de procedura simplificată în dosarul inițial.

În ceea ce privește încadrarea juridică, s-a constatat următoarele:

Codul penal în vigoare incriminează fapta de falsificare de monede sau alte valori în dispoziția din art. 282 alin. (1) C. pen., însă, alături de incriminarea faptei principale de „falsificare de monede sau alte valori”, incriminează și faptele derivate în dispoziția prevăzută de art. 282 alin. (2) C. pen., respectiv fapta de punere în circulație a monedelor sau valorilor falsificate și fapta de deținere de monede sau valori falsificate, în vederea punerii în circulație.

Deci, infracțiunile derivate sunt infracțiuni subsecvente care presupun o altă infracțiune antecedentă, respectiv preexistența infracțiunii de falsificare de monede sau alte valori. Ca atare, prima instanță în mod greșit a constatat că infracțiunea prev.de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., este o infracțiune complexă în care incriminarea din alineatul (1) este infracțiunea mijloc care nu are autonomie, dar al cărei obiect material devine ulterior mijloc de săvârșire pentru infracțiunea prevăzută de alineatul (2).

Astfel, având existență de sine stătătoare a existat un concurs de infracțiuni atunci când cel care falsifică monede sau alte valori, le pune și în circulație, în schimb, potrivit doctrinei, săvârșește o singură infracțiune persoana care falsifică monede sau alte valori și deține monedele sau valorile falsificate.

Având în vedere cele arătate mai sus, în ceea ce îi privește pe inculpații S.V., R.Z. și M.M., s-a constatat că faptele acestora de a confecționa bancnote în cupiura 100 RON, 200 RON, 500 RON, 200 Euro, 500 Euro, prin imprimarea pe hârtie în format A4 sume de bani deținute pentru a fi repartizate altor inculpați, acte materiale săvârșite la intervale de timp diferite, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, respectiv obținerea în schimbul banilor falsificați prin introducerea în circuitul financiar a banilor autentici și a unui profit din acele sume de 50%, au realizat conținutul constitutiv al infracțiunii prev.de art. 282 alin. (1) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. și nu al art. 282 alin. (1), (2) C. pen.

În schimb faptele inculpatului L.I.A. de a pune în circulație banii falsificați de către alți inculpați, pe care i-au obținut de la inculpatul P.V., inducând în eroare diverși comercianți, prin atestarea autenticității bancnotelor, obținând în schimb bani reali, fapte săvârșite la intervale de timp diferite, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, obținând un profit din suma schimbată, au realizat conținutul constitutiv al infracțiunilor prev.de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 282 alin. (2) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. și nu al infracțiunii prev.de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., întrucât acesta nu a fost autorul plăsmuirii bancnotelor, iar articolul 282 C. pen., conține două incriminări distincte.

Faptele inculpatului P.M.D. de a-l transporta pe inculpatul M.T. în locuri diferite și la intervale de timp diferite, respectiv în cursul lunii noiembrie 2010, pentru a introduce banii falsificați în circuitul monetar prin inducerea în eroare a unor agenți comerciali în vederea obținerii bancnotelor autentice și de aici a profitului din respectivele sume de bani, cunoscând caracterul fals al banilor, raportat și la cantitatea mică de combustibil cu care se alimenta autoturismul în respectivele deplasări, au realizat conținutul constitutiv al infracțiunilor prev.de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 282 alin. (2) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. și nu al infracțiunii prev.de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., întrucât acesta nu a fost autorul plăsmuirii bancnotelor, iar articolul 282 C. pen., conține două incriminări distincte.

În privința susținerii inculpatului L.I.A. privind schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de înșelăciune, în sensul înlăturării formei agravate prev.de art. 215 alin. (2) C. pen., nefiind dovedit mijlocul fraudulos în condițiile în care activitatea infracțională a constat în punerea în circulație a bancnotelor, Curtea a apreciat nefondată cererea, întrucât mijlocul fraudulos a constat în bancnotele false pe care le-a introdus în circuitul în care în mod normal își îndeplinesc funcția și valorile adevărate.

De asemenea, infracțiunea prev.de art. 282 C. pen., nu poate fi absorbită de cea prev.de art. 215 alin. (2) C. pen., întrucât prima infracțiune este o infracțiune de pericol și care vizează relațiile sociale privind încrederea populației în autenticitatea monedelor, iar cealaltă este o infracțiune de prejudiciu și care vizează relațiile sociale privind patrimoniul persoanei fizice sau juridice, patrimoniu care poate fi diminuat tocmai prin prezentarea ca adevărată a unei situații false, respectiv prezentarea autenticității unei monede care în realitate a fost plăsmuită în vederea realizării unui schimb între respectivele monede plăsmuite și bunuri ori monede autentice.

De asemenea, nu a putut fi reținută nicio singură infracțiune prev.de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., în loc de infracțiunea prev.de art. 282 alin. (2) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât pe de o parte, pentru existența formei agravate, prev.de art. 215 alin. (2) C. pen., nu a fost necesar ca acel mijloc fraudulos să constituie neapărat o infracțiune, în acest caz se aplică concursul de infracțiuni, însă bancnotele fiind falsificate, acestea constituie un mijloc fraudulos, concursul de infracțiuni intervenind ca urmare a actelor materiale săvârșite de către inculpat, respectiv punerea în circulație a bancnotelor falsificate și care realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev.de art. 282 alin. (2) C. pen. și prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin schimbarea bancnotelor falsificate cu bunuri sau bancnote autentice.

Nu poate fi reținută agravanta prev.de art. 215 alin. (3) C. pen., întrucât aceasta presupune ca inducerea în eroare să aibă loc cu prilejul încheierii sau executării unui contract astfel cum este el definit de Codul civil. În această situație, fapta de a induce sau menține în eroare trebuie să se realizeze cu prilejul încheierii sau executării unui contract, care presupune a avea și o formă scrisă, respectiv un contract de vânzare-cumpărare, de împrumut, etc. și care se referă și la intervalul de timp care s-ar scurge de la începerea tratativelor până la stabilirea acordului de voință, în vederea stabilirii obligațiilor contractuale.

Conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin „grup infracțional organizat”, se înțelege „grupul structurat format din 2 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”, precizându-se chiar în conținutul aceluiași alineat că „nu constituie grup infracțional organizat, grupul format ocazionat în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are conținut sau structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi, în cadrul grupului”.

Din analiza textului legal s-a observat că este necesar ca grupul să fie format din 3 sau mai multe persoane și să funcționeze pe o anumită perioadă de timp și în mod coordonat, în cadrul grupului să existe o subordonare ierarhică, prestabilită, o ierarhizare în rândul membrilor grupului, respectiv rolul fiecărui membru în comiterea infracțiunii să fie dinainte cunoscut.

O condiție de existență a grupului infracțional organizat a impus deci ca acesta să nu aibă un caracter ocazional, ci ar fi trebuit să aibă o continuitate în timp în care membrii să aibă roluri prestabilite și reguli specifice unei unități structurate, nefiind necesar un consimțământ expres, aderarea la acest grup fiind dedusă chiar din împrejurarea în care respectivul infractor comite acte materiale ce intră în conținutul acelor infracțiuni grave, cu atât mai mult cu cât repetă actele materiale la intervale de timp diferite, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale.

Din întreg materialul probator s-a constatat că activitatea de falsificare a fost inițiată de grupul celor trei inculpați S.V., R.Z. și M.M., care l-au abordat pe inculpatul R.F., ce avea cunoștințe în informatică pentru a achiziționa imprimanta în vederea plăsmuirii bancnotelor și punerii în circulație, prin intermediul altor inculpați, respectiv M.T., P.M.D., P.V., care fie prin achiziționarea de produse ieftine, fie prin alimentare cu combustibil a autoturismelor cu care s-au deplasat, au reușit obținerea unor bancnote autentice, sumele de bani fiind apoi împărțite, deci urmărind și un profit pe care îl împărțeau, astfel, cei care falsificau primeau un procent de 50%, iar ceilalți care i-a introdus în circuit un alt procent de 50% ce putea fi la rândul lui împărțit, cu un alt intermediar.

Aspectele invocate mai sus au fost susținute de inculpații R.F., M.T. și P.V. care, beneficiind de reducerea simplificată prev.de art. 3201 C. proc. pen., au recunoscut faptele astfel cum au fost descrise în actul de sesizare și care au implicat și participarea inculpaților din prezenta cauză.

Ca atare, a existat o grupare structurată în care membrii au avut roluri prestabilite, iar caracterul de continuitate a fost dovedit de intervalul de timp în care au acționat, repetivitatea acțiunii de falsificare și preluarea banilor pentru a fi puși în circulație în locuri diferite, pe raza județelor Dolj și Mehedinți și nu a putut fi vorba de un grup ocazional, activitatea infracțională putând fi continuată dacă nu ar fi fost stopată de intervenția organelor de urmărire penală.

În ceea ce privește situația inculpatului L.I.A., față de implicarea sa în grupul infracțional organizat, Curtea a constatat că nu este dovedită aderarea sa, nu prin lipsa exprimării consimțământului expres, întrucât repetabilitatea în timp a unor acte materiale ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii pentru care s-a constituit grupul poate îmbrăca forma aderării, ci prin forma faptului că acesta îl cunoștea doar pe inculpatul P.V., la rândul lui unul dintre cei care plasau bancnotele false, neavând cunoștință de ceilalți membri ai grupului, numărul bancomatelor plasate, acesta preluând o singură dată de la inculpatul P.V. bancnotele, fiecare le-a pus în circulație apoi într-un interval relativ scurt, așa încât se impune achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Cu privire la infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina inculpaților, Curtea a constatat că în mod corect prima instanță, a apreciat că inculpații nu sunt autorii sustragerii cablului de telefonie pentru următoarele considerente:

S-a reținut că sustragerile de cablu din rețeaua de telefonie aparținând SC R. SA pe raza comunelor Vela și Terpezița s-au desfășurat pe un interval de timp cuprins între 10-20 noiembrie 2010.

Faptul că martorii P.C., L.C., T.J.D. au confirmat prezența autoturismelor marca O.V. de culoare închisă și marca R.L. de culoare gri cu număr de înmatriculare B-ZZ-ZZZ și a inculpaților pe raza comunei Vela nu au echivalat cu probe directe care să confirme participarea inculpaților la sustragerea cablului.

De asemenea, obiectele găsite în autoturismul marca R.L., respectiv două fierăstraie cu pânză metalică tip bomfaier, o ruletă metrică, un cuțit cu lama de 10 cm, un cutter cu lamă metalică, un clește din metal tip patent, certificatul de garanție al unei scări telescopice din aluminiu, deși prin natura lor pot servi la tăierea cablului, nu au confirmat tăierea și sustragerea cablului de către inculpat, inclusiv obiectele găsite și la fața locului, respectiv un topor cu coadă metalică și o scară telescopică, asupra cărora nu s-a constatat existența vreunei urme papilare aparținând inculpaților și nici bucata de cablu de 9 cm găsită pe bancheta din spate a autoturismului cu privire la care nu s-a stabilit că această bucată provine din cablul sustras din rețeaua de telefonie.

În cadrul operațiunii de sinteză a probelor se analizează dacă acestea s-au confirmat unele pe altele și dacă ele au condus la o concluzie univocă.

Cum probele invocate au determinat incertitudinea în privința persoanei inculpaților de a fi autori ai sustragerii cablului, s-a constatat că în mod corect prima instanță a stabilit că dubiul profită inculpaților, așa încât s-a impus achitarea acestora în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Pe considerentele sus-menționate și având în vedere și dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Curtea a admis apelurile, a desființat în parte sentința penală atacată sub aspectul laturii penale, urmând ca în baza art. 334 C. proc. pen., să schimbe încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT nr. 273D/P/2010, astfel:

- în ceea ce îi privește pe inculpatul S.V., R.Z., M.M. dintr-o infracțiune prev. de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., într-o infracțiune prev. de art 282 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- în ceea ce privește pe inculpații P.M.D. și L.I.A. dintr-o infracțiune prev. de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., într-o infracțiune prev. de art 282 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Reținând vinovăția inculpaților și având în vedere și dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite (infracțiuni care afectează relațiile sociale referitoare la încrederea publică în autenticitatea monedelor sau altor valori, precum și cele care impun încredere și bună credință în relațiile cu caracter patrimonial), împrejurările concrete și modalitatea de săvârșire, constituirea unui grup organizat în vederea plăsmuirii monedelor și punerea în circulație, grup în cadrul căruia membrii aveau o structură organizată, unii efectuând falsificarea, ații pun în circulație, prin introducerea în circuit în urma achiziționării unor produse ieftine și obținerea restului în monede adevărate, fiecare membru urmărind un profit material, participația fiecăruia, atitudinea procesuală a inculpaților, faptul că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, urmând a-i condamna pe inculpații R.Z., S.V., M.M., P.M.D. la pedepse rezultante privative de libertate de 5 ani, iar inculpatul L.I.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 861 C. pen., apreciindu-se că numai astfel poate fi realizat scopul educativ-preventiv al pedepsei.

Deși s-a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante în sarcina inculpaților, Curtea a apreciat ca nefondată această critică, întrucât nu au existat împrejurări speciale care să impună reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art. 74 C. pen. Lipsa antecedentelor penale pentru inculpați nu au echivalat cu un comportament bun anterior săvârșirii faptelor, nefiind probe care să confirme că săvârșirea infracțiunilor ar constitui un accident în comportamentul general pozitiv al inculpaților, și chiar și în această situație conduita generală anterioară nu conduce automat la reținerea circumstanței prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen.

De asemenea, nu a putut fi reținută nici circumstanța prev.de art. 74 lit. c) C. pen., întrucât prezența inculpaților în instanță s-a datorat stării în care aceștia se găseau, respectiv față de aceștia s-a luat măsura preventivă a arestării, iar atitudinea sinceră pe care aceștia o invocă nu poate fi luată în considerare, întrucât așa cum s-a arătat mai sus, în fața primei instanțe aceștia nu au recunoscut faptele, pentru ca apoi în calea de atac, deși invocă o „recunoaștere”, din declarațiile acestora și motivele de apel invocate, inculpații nu recunosc faptele, astfel cum sunt descrise în actul de sesizare.

Faptul că părțile vătămate, prin inducerea în eroare cu prilejul punerii în circulație a bancnotelor falsificate, nu s-au constituit părți civile, reținându-se că prejudiciul este acoperit, s-a constatat că acest aspect nu atrage reținerea circumstanței prevăzute de art. 74 lit. b) C. pen., privind stăruința depusă de către infractori pentru a repara paguba pricinuită, întrucât acoperirea prejudiciului s-a datorat intervenției organelor judiciare în urma sesizării acestora de către părțile vătămate și descoperirii ulterioare a persoanelor care au pus în circulație respectivele bancnote falsificate.

Având în vedere valorile sociale lezate prin săvârșirea infracțiunii, gradul de pericol social, jurisprudența Curții europene a Drepturilor Omului și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea a aplicat pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale, respectiv pe durata executării pedepsei principale.

În ceea ce privește pe inculpatul L.I.A. s-a stabilit ca termen de încercare al suspendării sub supravegherea pedepsei aplicate durata de 5 ani închisoare compusă din cuantumul pedepsei la care s-a adăugat intervalul de timp de 2 ani.

Văzând și dispozițiile art. 863 C. pen., a obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să de supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj; să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a atras atenția asupra disp. art. 864 C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a-II a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen.

Văzând și dispozițiile art. 369 alin. C. proc. pen., s-a luat act de retragerea recursului declarat, în ceea ce privește latura civilă, de către inculpatul M.T..

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale atacate.

În consecință Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a pronunțat Decizia penală nr. 281 din 28 septembrie 2012, în sensul celor evocate în precedent.

3. Împotriva acestei decizii au formulat în termen legal recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, apreciind-o ca fiind nelegală și netemeinică atât sub aspectul greșitei achitări a inculpaților S.V., R.Z., P.M.D. și M.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și alin. (3) lit. h) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., greșita achitare a inculpatului L.I.A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) și 3 din Legea nr. 39/2003, dar și sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepsei aplicate inculpatului- precum și inculpații.

Se arată în susținerea cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. că soluția de achitare pronunțată de instanța fondului și însușită de instanța de prim control judiciar privind pe inculpații S.V., R.Z., P.M.D. și M.M. pentru infracțiunea de furt este în mod evident contrară actelor și probelor administrate, probe ce conturează existența faptelor, participația și vinovăția inculpaților, dar ignorate de ambele instanțe, cu consecința pronunțării unei soluții inverse față de cea corectă.

Aceeași situație se impune a fi constatată în opinia procurorului și în ceea ce privește soluția de achitare a inculpatului L.I.A.

Invocând disp. art. 3, 4, 52, 66, 62, 63 C. proc. pen., procurorul apreciază că instanțele au nesocotit grav principiile enunțate în textele indicate.

Referitor la infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina inculpaților S.V., R.Z., P.M.D. și M.M., se arată că instanța de apel nu a avut în vedere faptul că există la dosar probe care valorificate împreună, duc la concluzia că inculpații sunt autorii infracțiunii, sens în care se menționează declarațiile martorului L.C.C., procesul verbal încheiat la 20 noiembrie 2012 de organele de poliție din comuna Vela, din cuprinsul căruia reiese că în zona în care a fost săvârșită infracțiunea a fost identificat un autoturism marca R.L., de culoare gri, nr. de înmatriculare B-ZZ-ZZZ, în care se afla inculpatul M.M. De asemenea, percheziționarea autoturismului a permis descoperirea a două fierăstraie cu pânză metalică tip bomfaier, o ruletă metrică, un cuțit cu lama de 19 cm., cu cutter cu lamă metalică, un clește din metal tip patent, dar și un certificat de garanție pentru o scară telescopică din aluminiu.

Alături de aceste indicii, probe, în sprijinul vinovăției inculpatului, procurorul evidențiază și declarația martorului prezent la efectuarea cercetărilor de către organele de poliție numitul M.J., declarația inculpatului M.M. zis C., care a confirmat că în data de 20 noiembrie 2011 a mers cu M.C., R.M., P.M.D. și o persoană “V.”, pe raza comunei Vela cu intenția de a cumpăra porci de la săteni, însă odată ajunși acolo, cei trei i-au spus să se ducă să fure cablu de cupru, rolul său fiind acela de a-i avertiza dacă se apropria vreo mașină.

S-ar fi impus ca la soluționarea acțiunii penale exercitate în cauză cu referire la acea infracțiune, instanțele să țină seama și de completările, detaliile, pe care același inculpat le-a adus ulterior cu privire la obiectele folosite la sustragerea de cablu telefonic, dar și de declarațiile martorelor R.M., M.L., precum și conținutul convorbirilor telefonice dintre inculpați și învinuitul T.V.

Se consideră de către procuror, în împrejurările existenței unor probe certe de vinovăție, că în mod eronat instanța a apreciat ca fiind verosimilă apărarea formulată de inculpat în sensul că în ziua respectivă se aflau în zona în discuție pentru a achiziționa porci, în împrejurarea în care dacă ar fi fost real, nu ar fi fost necesare toate măsurile de precauție pe care și le-au luat inculpații, uneltele găsite asupra lor, în plus, nici ora la care au fost depistați inculpații în zonă - 23,45- nu poate fi evaluată ca fiind o oră justificată pentru comerțul cu porcine.

Procurorul constată dovedită în planul acuzațiilor aduse și implicarea inculpatului L.I.A. în grupul infracțional organizat, repetabilitatea în timp a unor acte materiale ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii pentru care s-a constituit grupul, putând îmbrăca forma aderării, în lipsa exprimării consimțământului expres.

Astfel, se arată că deși inculpatul L.I.A. îl cunoștea numai pe inculpatul P.V., rolul său a fost acela de a plasa bancnote falsificate, acționând la cererea lui P.V. și având reprezentarea faptului că bancnotele falsificate provin de la inculpatul S.V., fiind falsificate de un alt inculpat cu ajutorul unei imprimante.

De asemenea, aspectul că inculpatul L.I.A. urma să primească un procent de 40% conduce la concluzia că acesta își urmărea propriul interes material în comercializarea bancnotelor false, aflându-se în fapt într-o coeziune psihică cu restul inculpaților, având conștiința apartenenței la grup asumându-și rolul de plasator a banilor falși, motiv pentru care se impunea condamnarea sa și pentru această infracțiune.

Recurentul inculpat M.M. a invocat drept cazuri de casare disp. art. 3859 pct. 9, 10, 12, 17 C. proc. pen., într-o primă teză, iar în plan secundar prevederile art. 3859 pct. 18 și, respectiv pct. 14 C. proc. pen.

Într-o primă critică avansată s-a arătat că nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au stabilit în mod indubitabil modalitatea în care inculpatul M.M. a constituit, a aderat sau a sprijinit grupul de criminalitate având drept scop falsificarea și punerea în circulație a monedei naționale, așa cum a prevăzut Legea nr. 39/2003. Se apreciază că instanța de prim control judiciar motivează doar în mod generic că din probele administrate în dosar rezultă că S.V., R.Z. și M.M., au constituit un grup de criminalitate infracțională, fără a ține seama de faptul că M.M. avea calitatea de conducător auto, nerealizând nici un act material.

În lipsa unei înțelegeri prealabile apărarea subliniază că nu se poate vorbi de constituirea grupului în înțelesul legii.

Referitor la incidența în cauză a cazului de casare reglementat în art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., se susține că instanțele nu s-au pronunțat, nici măcar incidental cu privire la cererea de achitare pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, în împrejurarea în care în cauză este certă existența a două grupuri, unul având drept scop falsificarea și punerea în circulație a monedei sau altor valori, iar altul, structurat, cu scopul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

Pentru infracțiunea de falsificare prev. de art. 282 alin. (1) C. pen. pentru care inculpatul M.M. a fost condamnat prin schimbarea încadrării juridice în cadrul apelului, se învederează că nu sunt întrunite elementele constitutive în sensul laturii obiective, în forma autoratului, în condițiile în care falsificarea monedei naționale a fost realizată de inculpații S.V. și R.Z., în sarcina lui M.M. putându-se reține cel mult forma de participație penală a complicității.

În aceste condiții, condamnarea pentru autorat la fapta de falsificare și nu pentru complicitate presupune, în viziunea recurentului inculpat M.M., o greșită încadrare juridică a faptei, făcând incidente disp. art. 3859 pct. 17 C. proc. pen. De asemenea, se mai arată că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 C. pen., întrucât față de disp. art. 7 din Legea nr. 39/2003, coroborat cu art. 2 lit. a) din aceeași lege, grupul infracțional organizat nu este grupul structurat, format din două sau mai multe persoane, așa cum eronat a reținut instanța de apel la pag.37 din decizia recurată.

Într-o teză subsidiară, apărătorul ales al recurentului inculpat M.M., solicită admiterea recursului și achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru constituirea, aderarea sau sprijinirea de grup organizat, în împrejurarea în care niciuna din probele administrate nu dovedesc vreo intenție infracțională a acestui inculpat, vreo participațiune infracțională cu vreuna din formele de vinovăție cerute de lege la faptele săvârșite de ceilalți coinculpați.

Simpla prezență a inculpatului ca șofer a lui R.Z. nu presupune și un anumit grad de participațiune la săvârșirea infracțiunilor. Pe de altă parte, apărarea invocă aspectul că nerecunoașterea de către inculpatul M.M. a faptelor de care este acuzat nu poate determina refuzul instanțelor de a aplica prev. art. 74-76 C. pen. Se mai apreciază că în mod eronat instanța de apel a considerat ca probe în dovedirea vinovăției, declarațiile inculpaților R.F., M.T. și P.V., în condițiile în care acești inculpați au recunoscut faptele descrise în actul de inculpare pentru a beneficia, potrivit procedurii simplificate prev. de art. 3201 C. proc. pen., de reducere a pedepsei, potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

În fine, criticile au vizat și greșita individualizare judiciară a pedepsei aplicate din perspectiva neaplicării circumstanțelor atenuante judiciare și a nevalorificării efectelor acestora.

Recurentul inculpat P.M.D., a invocat aceleași cazuri de casare ca și inculpatul M.M. aducând argumente identice în susținerea lor și solicitând Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-o teză principală, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Craiova, iar în plan subsidiar, astfel cum recurentul inculpat M.M. a cerut, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Recurentul inculpat S.V., a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție admiterea recursului, casarea deciziei recurate și, în rejudecare, achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, iar în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 282 alin. (1) C. pen. - reindividualizarea judiciară a pedepsei aplicate, dându-se eficiența sporită circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C. pen.

Astfel, se apreciază de către apărare că faptei sancționate în art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003 îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, din probele administrate în cauză nerezultând în mod indubitabil că există un grup structurat, format din trei ori mai multe persoane, ce acționează coordonat în scopul comiterii de infracțiuni.

În viziunea apărării, se poate pune în discuție reținerea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 C. pen., context în care s-ar impune, sub incidența cazului de casare reglementat în art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei recurentului inculpat, prin apărătorul său, solicită Înaltei Curte de Casație și Justiție a avea în vedere aspectul că se află la primul conflict cu legea penală de la data săvârșirii infracțiunii (noiembrie 2010), a avut o conduită corespunzătoare, este căsătorit, bine integrat în societate, câștigând venituri licite.

Recurentul inculpat L.I.A. a invocat nulitatea hotărârii instanței de fond, arătând că instanța de fond a fost nelegal constituită, existând cazul de incompatibilitate prev. de art. 47 alin. (2) C. proc. pen., împrejurare ce determină incidența cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 3 C. proc. pen.

În acest sens se învederează că judecătorul care-și exprimase anterior părerea cu privire la soluția care ar putea fi dată în cauză este incompatibil să participe la judecarea cauzei, iar în speță judecătorul fondului care prin Sentința penală nr. 323 din 21 iunie 2011 a Tribunalului Dolj, soluționase cauza privind pe inculpații R.F., M.T., P.V.O. în procedura simplificată, prev. de art. 320 C. proc. pen., disjungând cauza cu privire la inculpații din prezentul dosar - se află într-o asemenea incompatibilitate.

Se mai susține în sprijinul cazului de casare înfățișat și aspectul că judecătorul cauzei, magistrat M.N., a formulat declarație de abținere de la soluționarea cauzei disjunse, apreciind că este incompatibilă, însă în mod nelegal, prin încheierea din 30 iunie 2011, cererea a fost respinsă.

Prin considerentele sentinței penale pronunțate, judecătorul cauzei și-a exprimat în mod indubitabil, potrivit apărării, părerea cu privire la soluția pe care urma să o dispună, din moment ce, după copierea stării de fapt descrisă în rechizitoriu, procedând la o analiză a probatoriului de la urmărirea penală și-a însușit situația de fapt, cu privire la toți inculpații trimiși în judecată, tranșând deja problema existenței unui grup infracțional organizat format din 8 participanți, antepronunțându-se astfel asupra unor inculpați din prezenta cauză, inculpați care nu au apelat la procedura simplificată a judecății.

Nelegalitatea hotărârii instanței de fond rezultă conform susținerilor recurentului inculpat L.I.A. și din faptul că s-a respins cererea de audiere a celor 3 inculpați judecați în procedura simplificată, astfel încât coinculpații din cauza disjunsă nu au avut posibilitatea să pună întrebări acestora și să demonstreze lipsa de temeinicie a acuzațiilor cu privire la vinovăția lor făcute de inculpații care au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

De asemenea, se mai învederează că judecătorul fondului și-a spus părerea cu privire la încadrarea juridică, respectiv art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., așa încât era evident că în cauza disjunsă urma a fi respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice dintr-o infracțiune complexă - art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. în două infracțiuni în concurs real - art. 281 alin. (1) C. pen. și respectiv art. 282 alin. (2) C. pen. - deși prin actul de inculpare și prin Sentința nr. 551 din 8 decembrie 2011 se reține că activitatea materială desfășurată de inculpat a fost numai aceea de punere în circulație de bancnote false. Instanța de apel a dispus schimbarea încadrării juridice în sensul cerut de inculpat.

Recurentul inculpat L.I.A. invocă și greșita individualizare judiciară a pedepsei aplicate de către instanța de prim control judiciar, atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei, cât și a modalității de executare, cu omisiunea reținerii în favoarea sa a circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen.

Se aduc ca argumente în această direcție, conduita bună a inculpaților anterior săvârșirii infracțiunii, comportarea sinceră în cursul procesului penal și înlesnirea descoperirii persoanelor care desfășurau activitatea de falsificare de monede, dar și circumstanțele reale ale faptei cu referire la scopul urmărit de inculpat și urmarea produsă constând într-un prejudiciu modic de 500 RON, recuperat.

Recurentul inculpat R.Z. a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei aplicate, coborârea cuantumului pedepsei sub minimul prevăzut de lege, iar ca modalitatea de executare suspendarea condiționată a executării, potrivit art. 81 C. pen., invocând circumstanțele personale favorabile, dar și circumstanțele reale ale faptei, modul de operare, mijloacele folosite, falsificarea grosolană și ușor observabilă, prejudiciul relativ mic, recuperat.

Examinând legalitatea și temeinicia deciziei recurate în raport cu motivele de critică invocate și cazurile de casare indicate, dar și în conformitate cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., față de întregul material probator aflat la dosarul cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție expune:

În speța supusă analizei, disjunsă din cauza 13694/63/2011 a Tribunalului Dolj - ulterior condamnării inculpaților R.F., M.T., P.V. în cadrul procedurii simplificate a art. 3201 C. proc. pen., pentru infracțiunile deduse judecății - inculpații S.V., R.Z., M.M., P.M.D. și L.I.A. au fost judecați conform procedurii de drept comun pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) și (3) raportat la art. 2 lit. b) pct. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 281 alin. (1) și (2) C. pen. - falsificare și punere în circulație de monedă de hârtie, dar și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată - sustragere cablu telefonie de pe stâlpii de susținere a rețelei aparținând S.C. R. - în cazul inculpaților S.V., R.Z., M.M. și P.M.D.

În raport cu critica vizând nelegala constituire a completului de judecată a instanței fondului, circumscrisă cazului de casare prevăzut în art. 3859 pct. 3 C. proc. pen., critica avansată de recurentul inculpat L.I.A. și evaluată în mod prioritar, Înalta Curte de Casație și Justiție arată:

Aplicarea procedurii simplificate a judecății în conformitate cu prevederile art. 3201 C. proc. pen. în cazul inculpaților R.F., M.T. și P.V.O. cu consecința pronunțării Sentinței penale nr. 323 din 21 iunie 2012 a Tribunalului Dolj - prin care s-a dispus și disjungerea cauzei privind pe inculpații S.V., R.Z., M.M., P.M.D. și L.I.A., precum și latura civilă a cauzei privind pe R.F., M.T., P.V.O. (dosar 13649/63/2011) - de către judecătorii fondului nu a creat o stare de incompatibilitate a acestuia în soluționarea cauzei disjunse, în cauză nefiind incidente prevederile art. 47 alin. (2) C. proc. pen.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012 (publicată în M.O., Partea I nr. 820 din 6 decembrie 2012) a statuat că judecătorul care a soluționat cauza conform procedurii prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. cu privire la unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate, precum în speța de față.

Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 3201 C. proc. pen. și-a exprimat opinia cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă.

Observând considerentele sentinței fondului, se poate constata că judecătorul a procedat la o analiză a condițiilor în care recunoașterea vinovăției proprii produce efectele prevăzute de lege, astfel că probele administrate, strânse în faza urmăririi penale față de persoana care solicită aplicarea acestei proceduri sunt suficiente pentru a permite stabilirea unei pedepse pentru fapta proprie - chiar dacă acțiunea penală este indivizibilă, extinzându-se asupra tuturor celor care au participat la comiterea infracțiunii, caracterul personal al acțiunii penale subzistând, ca o consecință directă a caracterului personal al răspunderii penale - ceea ce înlătură posibilitatea ca instanța de judecată să se refere la vinovăția persoanei față de care cercetarea judecătorească va continua în cauza disjunsă.

În cauză, contrar susținerilor apărării, instanța fondului nu a „tranșat” nicio chestiune juridică vizând situația inculpaților S.V., R.Z., P.M.D., M.M. și L.I.A., în cuprinsul Sentinței penale nr. 323 din 21 iunie 2012 a Tribunalului Dolj, nu s-a antepronunțat cu privire la vinovăția acestora, ci dimpotrivă s-a mărginit în analiza efectuată conform art. 3201 C. proc. pen. la faptele și persoanele față de care era incidentă recunoașterea vinovăției, din considerentele hotărârii de condamnare (și nu din soluția de condamnare) neputând fi identificat vreun element care să contureze incompatibilitatea judecătorului fondului.

Criticile formulate în fața instanței de prim control judiciar și reiterate în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt, din această perspectivă, lipsite de fundament, soluționarea cauzei cu privire la cei 3 inculpați conform procedurii reglementată în art. 3201 C. proc. pen. oferind suficiente garanții de imparțialitate, din punct de vedere al legii, pentru ca același judecător să poată da o soluție în cauza disjunsă, cu privire la inculpați diferiți, în împrejurările în care caracterul răspunderii penale este personal, există o nouă cercetare judecătorească în care să fie evaluate faptele, în condiții de nemijlocire, contradictorialitate, publicitate, fără referire la sentința anterioară, noi probe referitoare la fiecare inculpat, inclusiv administrarea recunoașterii acelora care au beneficiat de art. 3201 C. proc. pen. în fața persoanelor acuzate în cauza disjunsă. Prin urmare, declarațiile inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptei împreună cu alte persoane au fost analizate în cauza disjunsă, astfel încât dreptul la apărare al inculpaților R.Z., S.V., P.M.D., M.M. și L.I.A. nu a fost în vreun fel încălcat, administrarea probelor în procedura disjunsă de cea în care a operat recunoașterea vinovăției diferențiind cele două cauze. Judecătorul a procedat la o evaluare a faptelor celorlalți inculpați în raport cu noile probe, fără referire la probele administrate în cauza anterioară, și nu exclusiv în baza celor strânse, administrate la urmărirea penală, ceea ce i-a permis să se pronunțe în condiții de deplină obiectivitate. Efectuând propriul demers analitic cu privire la activitatea infracțională ce se impune a fi reținută în sarcina inculpaților S.V., R.Z., P.M.D., M.M. și L.I.A., în raport cu întregul material probator administrat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat, prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în sensul că în cursul anului 2010 inculpații S.V., R.Z. și M.M. i-au propus inculpatului R.F., persoană pasionată de informatică, să falsifice bani cu ajutorul calculatorului, în scopul punerii lor în circulație, urmând ca acesta să fie recompensat financiar pentru prestația sa.

În atingerea scopului stabilit, inculpații R.Z. și M.M. au executat acte de achiziționare a unei imprimante marca K.M., apoi de copiere, împreună cu coinculpatul R.F., pe suport de hârtie a mai multor bancnote în cupiură de 100, 200, 500 RON, 200 Euro, 500 Euro - valoare totală de 21500 RON, respectiv 27000 Euro - bani imprimați pe hârtie A4.

Actele materiale ilicite efectuate de către inculpați constau apoi în înmânarea (ulterior imprimării și decupării lor) bancnotelor inculpatului M.T. pentru a le pune în circulație, dar și inculpatului P.V.O., instanțele reținând în mod corect și detaliat operațiunile pe care inculpații le-au derulat cu banii falși, în achiziționarea anumitor bunuri, la anumite intervale de timp, în realizarea unei rezoluții infracționale unice.

În raport cu infracțiunea de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, reținută în sarcina inculpaților S.V., R.Z., M.M., P.M.D. (infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003) și față de care recurenții inculpați au invocat neîntrunirea elementelor constitutive, cerând achitarea lor în sensul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. - Înalta Curte de Casație și Justiție constată:

Tabloul factual al cauzei descrie o activitate de falsificare inițiată de inculpații S.V., R.Z. și M.M., care îl contactează pe coinculpatul R.F., ce deținea vaste cunoștințe în domeniul informaticii, dar și pe coinculpații M.T., P.M.D., P.V.O. - inculpați care vor desfășura acte materiale de achiziționare a materialelor necesare falsificării bancnotelor, ori transportului cu autoturisme, acțiuni finalizate prin obținerea unor bancnote aparent autentice și împărțirea sumelor de bani, deci fiind de domeniul evidenței urmărirea unui profit, fiind stabilit procentul în cazul celor care falsificau (50%) ca și în cazul celor care introduceau în circuit bani falsificați (50%).

Rezultă așadar că în cauză se conturează existența, prin elemente bine definite, a unui grup infracțional organizat în accepțiunea art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, în sensul existenței unui grup format din două sau mai multe persoane ce a funcționat, acționat o perioadă bine determinată, în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, având continuitate în a obține direct sau indirect un beneficiu financiar ori alt beneficiu material. A mai rezultat, dincolo de orice îndoială, că la acel grup inițial la care au aderat ulterior ceilalți coinculpați, fiecare dintre membrii avea roluri și sarcini bine stabilite în vederea falsificării, punerii în circulație a bancnotelor falsificate, a obținerii profitului urmărit.

Ca atare, nu poate fi primită apărarea recurenților inculpați în sensul că grupul a fost format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni ori că în cauză s-ar putea pune, cel mult în discuție, săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 323 C. pen.

Susținerile potrivit cărora grupul nu ar fi avut continuitate ori că membrii lui nu ar fi avut roluri prestabilite nu pot fi primite atâta timp cât activitatea s-a derulat în timp - pornind de la cooptarea unor noi membri, după constituirea grupului cu obiective clare, în vederea desfășurării unor acțiuni ilicite în achiziționarea celor necesare falsificării bancnotelor, a falsificării propriu-zise de către inculpații având abilitățile cuvenite unor asemenea activități, apoi punerea în circulație a banilor falsificați.

Așadar, fiind întrunite cerințele grupului infracțional organizat, cum sunt ele reglementate în art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în cazul inculpaților R.Z., S.V., P.M.D., M.M. - sunt satisfăcute elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din aceeași lege, inculpații constituind și respectiv, aderând, sprijinind un grup infracțional organizat, astfel încât instanța în mod corect au procedat la tragerea lor la răspundere penală.

O situație specifică prezintă, din această perspectivă, inculpatul L.I.A., în sarcina căruia actul de inculpare a reținut, printre altele, și săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) și 2 din Legea nr. 39/2003, infracțiune pentru care instanța fondului l-a condamnat, însă instanța de prim control judiciar a făcut aplicarea dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., cu consecința achitării.

Efectuând propriul examen cu privire la implicarea inculpatului L.I.A. în activitatea grupului infracțional organizat, prin modalitatea aderării, Înalta Curte de Casație și Justiție constată, pentru început, că în adevăr, este dincolo de orice dubiu că în cauză inculpatul a manifestat un consimțământ expres în a acționa la cererea unuia dintre coinculpații cauzei (P.V.O.), dealtfel singurul pe care-l cunoștea, la plasarea acelor bancnote falsificate.

În concret, s-a reținut că inculpatul L.I.A. a preluat o singură dată de la inculpatul P.V.O. bancnotele, punându-le în circulație între-un interval scurt de timp, așa încât niciun element probator al cauzei nu permite identificarea unei coeziuni psihice a acestui inculpat cu membrii grupului, vreun rol prestabilit ori sarcină în cadrul grupului, ori vreo ierarhie în care să se încadreze și nici repetabilitatea unei conduite a inculpatului L.I.A. în raport cu grupul constituit, care să îmbrace forma aderării la acesta.

Singurul aspect ce poate crea legătura între inculpatul L.I.A. și grupul infracțional organizat este inculpatul P.V.O., însă unicitatea actului prin care acesta din urmă inculpat i-a predat bancnotele falsificate nu poate constitui, prin el însuși, element suficient în a dovedi aderarea inculpatului L.I.A. la grup, în împrejurările în care prin acțiunile sale, este evident că inculpatul nu a avut reprezentarea apartenenței sale la acel grup, nu și-a asumat un rol de plasator al bancnotelor falsificate cu caracter de continuitate.

Prin urmare, contrar susținerilor procurorului, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că soluția de achitare dispusă de instanța de apel, în cazul inculpatului L.I.A. pentru această infracțiune este legală și temeinică.

Se mai impune precizarea că, în raport cu soluția de condamnare a celorlalți inculpați pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1), 2 din Legea nr. 39/2003, criticile aduse de recurenții inculpați M.M. și P.M.D. vizând nemotivarea soluțiilor dispuse ori pretinsa incidență a cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. - sunt lipsite de fundament, urmând a fi respinse.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție observă, contrar celor susținute de apărare, că atât instanța de fond, cât și cea de prim control judiciar au stabilit, pe bază de probe administrate în mod complet și corect evaluate, modalitatea concretă în care inculpații au constituit, sprijinit grupul infracțional organizat cu scopurile ilicite evocate în precedent, motivând judicios activitatea infracțională a fiecăruia dintre inculpați, vinovăția lor.

De asemenea, instanțele s-au pronunțat asupra tuturor cererilor cu care au fost investite, a motivelor de apel, criticilor, în cazul instanței de apel, așa încât în cauză nu se află incident art. 3859 pct. 10 C. proc. pen.

În ceea ce privește criticile aduse de recurenții inculpați M.M., P.M.D., L.I.A. în planul încadrării juridice a faptei de falsificare de monede sau alte valori - se constată că, urmare unei interpretări judicioase a textelor incriminatorii, respectiv art. 282 alin. (1) și alin. (2) C. pen., a evaluării corespunzătoare a activității infracționale derulate, instanța de prim control judiciar a procedat la o corectă încadrare juridică a faptelor de falsificare de monedă sau alte valori și a celor derivate de punere în circulație a monedelor sau valorilor falsificate și de deținere de monede sau valori falsificate, în vederea punerii în circulație.

Astfel, ținând seama de caracterul subsecvent al infracțiunii derivate care implică o altă infracțiune antecedentă, în concret preexistența infracțiunii de falsificare de monede sau alte valori, instanța de apel a concluzionat în mod corect cu privire la existența infracțiunii prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul inculpaților S.V., R.Z. și M.M. și a infracțiunii prevăzută de art. 282 alin. (2) C. pen. cu art. 41 C. pen. în cazul inculpatului L.I.A., respectiv a infracțiunii prevăzută de art. 282 alin. (2) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. în situația inculpatului P.M.D.. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție își însușește argumentele aduse de instanța de apel în schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății în direcția celor evocate în precedent, apreciind ca fiind corespunzătoare motivarea în raport cu acțiunile ilicite comise de fiecare dintre inculpați.

Decizia instanței de apel a constituit obiect al criticilor procurorului și din perspectiva pretinsei greșitei achitări a inculpaților S.V., R.Z., P.M.D. și M.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e, g și alin. (3) lit. h) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Se reține că în rezolvarea acțiunii penale exercitate împotriva inculpaților privind această infracțiune, atât judecătorul fondului, cât și instanța de prim control judiciar au statuat în sensul achitării lor în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., în împrejurările în care au apreciat că probele determină incertitudine în privința persoanei inculpaților de a fi autorii sustragerii cablului de telefonie.

Materialul probator al cauzei a relevat în raport cu această acuzație că s-a confirmat staționarea autoturismului marca O.V. de culoare închisă și marca R.L. de culoare gri, dar și prezența inculpaților pe raza comunei Vela, în intervalul reținut a fi fost cel în care s-ar fi comis sustragerile (10-20 noiembrie 2010).

De asemenea, nu este contestată găsirea în autoturismul marca R.L. a unor obiecte, unelte (așa cum au fost enunțate în cuprinsul hotărârii), prin natura lor apte a servi la tăierea cablului, precum și necontestat este aspectul că inculpatul M.M. a declarat în 20 noiembrie 2011 că împreună cu M.C., R.M., P.M.D. s-au deplasat pe raza comunei Vela cu intenția de a cumpăra porci de la săteni, însă odată ajunsă, cei trei i-au spus că merg să fure cablu de cupru.

În același sens, pot fi invocate conținuturile convorbirilor telefonice dintre inculpați în care există referiri la elemente ce pot contura o anumită activitate infracțională.

Asemenea probe, privite în mod singular fără satisfacerea principiului coroborării cu ansamblul probator al cauzei și fără a se confirma unele pe altele și a conduce la o concluzie univocă nu pot determina decât incertitudine în privința vinovăției inculpaților, îndoială care profită acestora.

Astfel, identificarea acelor obiecte a autoturismului în zona vizată, declarația singulară a inculpatului M.M. în sensul susținerii acuzațiilor evidențiază existența unor probe nesigure și contradictorii care creează o îndoială rațională cu privire la veridicitatea lor, instanțele neputând trage altă concluzie în îndoială decât aceea afirmată de prezumția legală de nevinovăție.

În virtutea considerentelor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție îmbrățișează soluția de achitare a inculpaților S.V., R.Z., P.M.D., M.M. dispusă de instanțe, înlăturând ca neîntemeiate criticile aduse de procuror.

Ținând seama că hotărârea instanței de prim control judiciar a fost criticată atât de procuror, cât și de recurenții inculpați - desigur, în baza unor argumente total diferite - și din prisma unei pretinse greșite individualizări judiciare a pedepselor aplicate, Înalta Curte de Casație și Justiție efectuând propriul examen cu privire la operațiunea de stabilire a pedepselor, expune:

Pedepsele principale stabilite de instanța de prim control judiciar, în natura, cuantumul, modalitatea lor de executare, precum și pedepsele complementare, accesorii stabilite sunt rezultatul unei corecte evaluări a gradului de pericol social al faptelor a circumstanțelor reale ale cauzei, ale elementelor ce caracterizează persoanele inculpaților, asigurând restabilirea ordinii de drept încălcate, dar și o reală reinserție socială a inculpaților.

Nereținerea circumstanțelor atenuante judiciare în favoarea inculpaților R.Z., S.V., M.M., P.M.D., L.I.A. a fost corespunzător motivată, în cauză neputând fi identificate împrejurări speciale cu valoare de circumstanțe atenuante care să producă efectele art. 76 C. pen.

În acest sens, corect s-a arătat că simpla lipsă a antecedentelor penale - stare de normalitate, dealtfel pentru orice persoană - ori existența unor probleme familiale nu pot constitui, prin ele însele, împrejurări care să îndreptățească instanțele a reține dispozițiile art. 74 C. pen. în mod automat.

Individualizarea pedepsei trebuie să aibă ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept, cât și prin punctul de vedere al nevoii de reeducare a făptuitorului, întrucât numai în această manieră, retribuția justă realizează scopul pedepsei, cel de prevenție generală și specială.

În consecință, criticile aduse operațiunii de individualizare judiciară a pedepselor aplicate recurenților inculpați nu pot fi primite, pedepsele așa cum au fost stabilite de instanța de apel reflectând pe deplin gradul de pericol social al infracțiunilor comise de inculpați, fapte prin care au fost afectate relațiile sociale referitoare la încrederea publică în autenticitatea monedelor sau altor valori și cele care presupun, implică buna credință în relațiile cu caracter patrimonial, în împrejurările în care asemenea acțiuni ilicite au fost realizate urmare a constituirii unui grup infracțional organizat.

În virtutea considerentelor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție în conformitate cu prevederile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova și inculpații S.V., R.Z., P.M.D., M.M. și L.I.A. împotriva Deciziei penale nr. 281 din 28 Septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpaților S.V. și R.Z., durata reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2011 la 21 februarie 2013.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului P.M.D. durata arestului preventiv de la 25 mai 2011 la 21 februarie 2013.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.M. durata arestului preventive de la 24 octombrie 2012 la 21 februarie 2013.

Va obliga recurenții intimați inculpați S.V., P.M.D., M.M. și L.I.A. la plata sumei de câte 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Va obliga recurentul intimat inculpat R.Z. la plata sumei de 700 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova și inculpații S.V., R.Z., P.M.D., M.M. și L.I.A. împotriva Deciziei penale nr. 281 din 28 Septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpaților S.V. și R.Z., durata reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2011 la 21 februarie 2013.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului P.M.D. durata arestului preventiv de la 25 mai 2011 la 21 februarie 2013.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.M. durata arestului preventive de la 24 octombrie 2012 la 21 februarie 2013.

Obligă recurenții intimați inculpați S.V., P.M.D., M.M. și L.I.A. la plata sumei de câte 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul intimat inculpat R.Z. la plata sumei de 700 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 februarie 2013.

Procesat de GGC - DG