Decizia nr. 496/2013 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 87 din 2 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul București – secția a II-a penală, a fost admisă cererea formulată de către inculpații A.H.B.M., A.A.S., M.C., M.K.A.N., S.W.R. și E.K.N.H., de schimbare a încadrării juridice dată faptei prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 rep. în fapta prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică dată faptei reținută în sarcina inculpaților A.H.B.M. și A.A.S. din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 rep. în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică dată faptei reținută în sarcina inculpaților M.C., M.K.A.N., S.W.R. și E.K.N.H. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 rep., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în fapta prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 rep. în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 9 lit. c) teza a II-a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului M.K.A.N. din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a), b) din Legea nr. 87/1994 rep., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 rep., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 rep., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului P.A. (descrisa la pct. 5 din Rechizitoriu) din complicitate la fals intelectual prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Au fost admise cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpații P.A., M.C. și M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F.S.A.T., E.K.N.H. și A.A.H.H.B., din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul A.A.H.H.B. în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. și respectiv art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. pentru inculpatul A.A.H.H.B.

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică dată faptei reținută în sarcina inculpaților P.A., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F.S.A.T. și E.K.N.H. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică dată faptei reținută în sarcina inculpatului A.B. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cea prevăzută și pedepsită de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților P.A., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F.S.A.F., E.K.N.H. și A.A.H.H.B. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

S-a constatat că inculpata M.C. nu și-a mai susținut cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 rep., în cea prevăzută și pedepsită de art. 9 lit. d) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatului P.A., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizata prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 - pct. l R.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în forma complicității.

În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 23 pct. 1 lit. a)-c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani - pct. 3 R.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. pen. combinat cu art. 10 lit. b) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 (două infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) - pct. 4 din R.

În baza art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual - pct. 5 R, sub forma complicității.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul P.A. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - pct. 6 R.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. raportat la art. 122 lit. d), art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva aceluiași inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. - pct. 7 R.

În baza art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. a fost condamnat inculpatul P.A. la 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea instigării la infracțiunea de fals intelectual - pct. 8 R.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - pct. 9 R.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. raportat la art. 122 lit. d), art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva aceluiași inculpat cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de uzurpare de calități oficiale prevăzută de art. 240 C. pen. - pct. 10R.

În baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată - pct. 11 R.

În baza art. 290 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată - pct. 12 R.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 25 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea complicității la instigare la fals în înscrisuri oficiale - pct. 13 R.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea complicității la instigare la fals în înscrisuri sub semnătura privata-pct. 14 R.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. b) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul cercetat sub aspectul săvârșirii instigării la complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994-pct. 15 R.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul P.A. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la complicitate la fals în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) - pct. 16 R.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul P.A. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la uz de fals prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. - pct. 17 R.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. proc. pen. inculpatul P.A. va executa pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. s-a computat timpul prevenției pentru inculpatul P.A. de la 18 noiembrie 2004 (data reținerii acestuia prin ordonanța nr. 207 din 18 noiembrie 2004) la 18 mai 2005 (dată până la care măsura arestării preventive dispusă de Tribunalul București - Secția I Penală prin încheierea din 19 noiembrie 2004 - MAP nr. 597 a fost prelungită succesiv).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A.H.B.M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la evaziune fiscală și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul A.H.B.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. s-a computat timpul prevenției pentru inculpat de la 23 noiembrie 2004 (data reținerii prin ordonanța nr. 210) până la 18 mai 2005 (dată până la care măsura arestării preventive dispusă față de inculpat prin încheierea Tribunalului București - Secția a II a Penală din 24 noiembrie 2004 - MAP nr. 517 a fost prelungita succesiv).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. pen. a fost achitat inculpatul A.A.S., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul A.A.S. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. s-a computat timpul prevenției față de inculpat de la 23 noiembrie 2004 (data reținerii acestuia prin ordonanța nr. 211) la 18 mai 2005 (dată până la care măsura arestării preventive dispusă față de inculpat prin încheierea din 24 noiembrie 2004 a Tribunalului București - Secția I Penală - MAP nr. 518 a fost prelungită).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata M.C. cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la evaziune fiscală și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. b) C. proc. pen. a fost achitată inculpata cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a) C. pen. din Legea nr. 87/1994 (doua infracțiuni) - pct. 3 R.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata cercetată sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. - pct. 4 R.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani.

În baza art. 25 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea instigării la fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea instigării la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

S-a dispus, în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., ca inculpata M.C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. s-a computat timpul prevenției de la 19 noiembrie 2004 (MAP 598 emis de Tribunalul București - Secția I Penală) la 15 martie 2005 (încheierea nr. 112 a Curții de Apel București - Secția I Penală).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului M.K.A.N., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea complicității la fals privind identitatea.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de spălare de bani.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. b) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul M.K.A.N. cercetat sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - pct. 5 R (prima fapta).

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală - pct. 5 R (cea de-a doua faptă) și 1 (un) an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea complicității la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul M.K.A.N. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul M.H.S.M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea complicității la fals privind identitatea.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul M.H.S.M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul M.A.F.S.A.T. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.A.F.S.A.T. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la evaziune fiscală și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la spălare de bani.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea complicității la fals privind identitatea.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea complicității la fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul M.A.F.S.A.T. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul S.W.R., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la spălare de bani.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 și art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea complicității la evaziune fiscală.

S-a dispus ca în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul S.W.R. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. s-a computat timpul prevenției pentru inculpat de la 15 iulie 2004 (data reținerii acestuia prin ordonanța nr. 128) la 27 septembrie 2004 (dată până la care măsura arestării preventive dispusă prin încheierea din 16 iulie 2004 de Tribunalul București - Secția I penală a fost prelungită - MAP nr. 403).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului E.K.N.H., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizata prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul E.K.N.H. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală sub forma complicității și 1 (un) an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în forma complicității.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală sub forma complicității.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea complicității la fals privind identitatea.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea complicității la fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul E.K.N.H. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. s-a computat timpul prevenției de la 15 iulie 2004 (data reținerii prin ordonanța nr. 123) la 24 septembrie 2004 (dată până la care măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea din 16 iulie 2004 a Tribunalului București - Secția I Penală - MAP nr. 401 - a fost prelungită).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului E.B.N.G.E.S., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul E.B.N.G.E.S. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în forma complicității.

În baza art. 293 C. pen. combinat cu art. 74 lit. c), art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 288 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea complicității la fals material în înscrisuri oficiale.

S-a dispus, în baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., ca inculpatul E.B.N.G.E.S. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului A.A.H.H.B., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. combinat cu art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul A.A.H.H.B. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și 1 (un) an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II a și lit. b) C. pen.

În baza art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), c), art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 288 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea complicității la fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul A.A.H.H.B. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. a fost computat timpul prevenției de la 15 iulie 2004 (data reținerii acestuia prin ordonanța nr. 125) la 24 septembrie 2004 (dată până la care măsura arestării preventive dispusă față de inculpat prin încheierea din 16 iulie 2004 a Tribunalului București - Secția I penală - MAP nr. 402 - a fost prelungită succesiv).

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.

În baza art. 998-999 C. civ., art. 15 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. a fost admisă acțiunea civilă promovată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și în consecință au fost obligați inculpații la plata sumei totale de 67.887.626.620 lei reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat, la care s-au adăugat majorări de întârziere și penalități de întârziere conform O.G. nr. 11/1996, O.G. nr. 26/2001 și O.G. nr. 92/2003, de la data când obligația a devenit scadentă și până la executarea integrală a prejudiciului (obligații fiscale accesorii), sumă defalcată în raport cu producerea acestui prejudiciu, după cum urmează:

- pentru SC M.S.C. SRL Craiova au fost obligați inculpații P.A., M.C., M.K.A.N., M.A.F. și A.A.H.H.B., în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 9.979.940.000 lei;

- pentru SC G. SRL Filiași au fost obligați inculpații P.A., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F., E.K.N.H., E.B.N.G.E.S. și A.A.H.H.B., în solidar, la plata către partea civila a sumei de 19.985.750.020 lei;

- pentru SC C.I. SRL Filiași au fost obligați inculpații P.A., A.H.B.M., A.A.S., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F. S.A.T., S.W. și E.K.N.H., în solidar, la plata către partea civila a sumei de 19.547.986.600 lei;

- pentru SC P.I. SRL Filiași au fost obligați inculpații M.C., E.K.N.H., M.H.S.M., M.K.A.N. la plata, în solidar, către partea civilă a sumei de 18.373.950.000 lei.

În baza art. 163 C. proc. pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților M.K.A.N., P.A., M.A.F.S.A.T., M.H.S.M. instituita prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului Î.C.C.J. din 5 noiembrie 2004 (fila 272 voi. 7 dup), precum și cea dispusa prin ordonanța nr. 34/P/2004 din 21 iulie 2004 privind bunurile mobile și imobile ale inculpaților M.K.A.N. și M.C. (fila 281 vol. I dup) și prin ordonanța nr. 320/P/2004 din 26 noiembrie 2004 (fila 324 vol. I dup) privind pe inculpatul P.A.

În baza art. 163 - 168 C. proc. pen. a fost admisă cererea formulată de petentul M.A. la data de 5 septembrie 2007 (fila 307 vol.III d.i) și în consecință, a fost ridicat sechestrul asigurător instituit asupra imobilului situat în București, măsura dispusa prin ordonanța nr. 320/P/2004 din 5 noiembrie 2004 (proces verbal de aplicare a sechestrului din 10 ianuarie 2005 - fila 322 vol.7 dup).

În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații P.A., A.H.B.M., A.A.S., M.K.A.N., E.K.M.H., M.H.S.M., M.C., S.W.R., E.B.N.G.E.S., M.A.F.S.A.T. și A.A.H.H.B. la câte 45.000.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

S-a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpații A.A.S., E.K.N., A.A.H.H.B., E.N.G.E.S., M.H.S.M. și M.A.F. să fie avansate din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 16 aprilie 2004 Banca Națională a României - Direcția Supraveghere a sesizat faptul că, în urma desfășurării acțiunii de supraveghere la B.T. SA - Sucursala Lipscani s-a constatat că SC G. SRL Craiova a beneficiat la data de 19 noiembrie 2003, de rambursarea sumei de 19.985.750.020 lei. Suma obținută din rambursare a fost apoi transferată în conturile SC E.O.D.C. SRL, fie ridicată în numerar de către o persoană cu numele H.R., fie transferată în contul unei alte firme.

Din cercetările efectuate, a rezultat că și alte societăți comerciale având aceeași asociați au solicitat și obținut rambursări ilegale de TVA, după cum urmează:

La data de 16 ianuarie 2004 SC P.E. SRL a solicitat Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj rambursarea sumei de 18,373 miliarde lei, sumă aprobată la data de 24 februarie 2004, iar la data de 23 ianuarie 2004 SC P.I. SRL a solicitat Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj suma de 19,547 miliarde lei, sumă aprobată la data de 23 martie 2004.

Avându-se în vedere că o parte din suma obținută din rambursări de TVA de SC G. SRL a fost virată în contul SC E.O. SRL, administrată de inculpatul P.A., s-au extins cercetările și asupra firmei E. SRL, administrată tot de P.A., stabilindu-se că, în luna septembrie 2003, această firmă a primit în cont în numele SC M.S.C. SRL, suma de 9,9 miliarde lei, obținută tot din rambursări ilegale de TVA.

În vara anului 2003, având în vedere că înv. S.A.H. (20 iunie 2003) și numitul E.T.M.K. au fost arestați, iar înv. A.S.N. părăsise România, inc. M.K., i-a solicitat inculpatului E.K.N., să ia legătura cu inculpatul A.T.B., inculpatul E.G.N. și B.J. pentru a le cere fotografii tip pașaport, fără a i se preciza scopul. După obținerea acestor fotografii, inculpatul E.K.N. i le-a dat inculpatului M.K., fără a cere lămuriri.

După circa două săptămâni inculpatul M.K. i-a adus inculpatului E.K.N. trei pașapoarte italiene pe care erau aplicate fotografiile inculpaților A.T.B., E.G.N. și B.J., după cum urmează:

- fotografia inc. A.T.B. pe pașaportul cu numele G.M.;

- fotografia înv. E.G.N.E.B. pe pașaportul cu numele L.P.;

- fotografia înv. B.J. pe pașaportul cu numele C.S.

În prezența inculpatului E.K.N., inculpatul M.K. i-a dat inculpatului H.S.M.M. pașapoartele, iar după o lună inculpatul M.M., i-a adus inculpatului M.K., actele a trei societăți comerciale înființate pe raza județului Dolj, toate înființate în luna octombrie 2003, astfel:

- SC G. SRL - J 16/1580 din 24 octombrie 2003, având ca asociați pe: G.M. (A.T.B.), L.P.; (E.G.N.E.B.), C.S. (B.J.);

- SC P.E. SRL - J 16/1623 din 30 octombrie-2003, având ca asociați pe G.M. și L.P.;

- SC C.I. SRL - J 16/1631 din 31 octombrie 2003, având ca asociați pe G.M. și C.S.

La înființarea societăților comerciale inc. M.M. a fost ajutat de martorul Ș.F. zis F. (fata de care prin prezentul act de sesizare a instanței a fost disjunsa cauza).

Sediul social al societăților comerciale a fost stabilit în Filiași, într-un imobil cumpărat pe identitatea G.M., reprezentat de M.E.S.K., actul fiind încheiat la Biroul Notarului Public D.F. din Filiași, cu nr. 1479 din 25 august 2003.

Din cercetări a rezultat că martorul (în această cauză) Ș.F., având pașapoartele italiene asupra sa, a luat legătura cu martorul M.G. (deci. 1, filele ) funcționar al Camerei de Comerț Craiova, unde membru era numitul G.B., spunându-i că l-a trimis G.B. pentru a înființa trei societăți comerciale, solicitându-i să-l ajute pentru a evita aglomerația de la ghișeul Registrului Comerțului. Având în vedere faptul că martorul M.G. se cunoștea atât cu înv. Ș.F. - care se ocupa de toate actele firmelor numitului G.B. - cât și cu acesta din urmă, precum și faptul că G.B. era membru al Camerei de Comerț, iar membrii camerei, beneficiau de anumite facilități, a acceptat solicitarea învinuitului și astfel că l-a rugat pe martorul M.D.V. - funcționar la Registrul Comerțului Dolj să se ocupe de îndeplinirea formalităților, redactarea cererilor, redactarea actelor constitutive.

Martorul M.D. s-a ocupat de îndeplinirea formalităților, după care actele i le-a dat martorului M.G., în vederea semnării de către asociați. Acesta le-a dat mai departe lui Ș.F., iar în final au ajuns la martora C.L.A. - funcționar la Registrul Comerțului, care ținea locul șefului de serviciu, martorul D.P., acesta certificând actele constitutive ale celor trei societăți comerciale, actele fiind gata semnate la rubrica asociați.

Martorul C.G., directorul Registrului Comerțului Craiova a menționat că martorul M.G. i-a adus actele celor trei societăți comerciale pentru a le viza, dar nu i-a văzut niciodată pe asociații societăților. Și martorii M.G., C.L. și M.D. susțin că asociații nu au semnat actele constitutive în fața lor.

Martorul Ș.F. a declarat cu privire la aceste aspecte, că într-adevăr B.G. îi solicita să se ocupe de formalitățile de la Registrul Comerțului, dar pentru firmele la care era el asociat sau administrator, însă nu exclude că pentru aceste societăți B.G. să-i fi dat un plic cu acte pentru a i le transmite martorului M. să se ocupe de înființarea societăților; a mai susținut că de fiecare dată când mergea la Camera de Comerț, anterior era stabilit între B. și M. ce acte trebuiau întocmite. Mai mult, actele adiționale, la actele constitutive ale celor trei societăți comerciale au fost întocmite în timp ce el era internat în spital unde a suferit o intervenție chirurgicală.

La data de 28 septembrie 2002, cu nr. J 16/852/2002 a fost înființată SC M.S. SRL Craiova, având ca asociați pe G.S.S.G. și M.E.S.K.M.

Din cercetări a rezultat că în dosarul aflat la Registrul Comerțului, pe copia pașaportului cu numele G.S.S.G., este aplicată fotografia înv. S.A.H., iar pe copia pașaportului M.E.S.K., este aplicată fotografia înv. A.S.N.

Cu privire la activitatea SC M.S. SRL Craiova:

Din dosarul de rambursare aflat la Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, a rezultat că la data de 13 august 2003, cu numărul 42601 SC M.S.C. SRL Craiova, a solicitat rambursarea sumei de 9.979.940.000 lei, aferentă decontului lunii iulie 2003, dar nu în contul său, ci în contul SC E. SRL, deschis la R.I.B. - Sucursala Voluntari.

Pentru efectuarea controlului fiscal a fost desemnat la data de 28 august 2003 numita N.M., inspector la Serviciul de control fiscal III, al cărei șef de serviciu era G.E.

În aceeași zi, 28 august 2003 în sediul RIB - Sucursala Moșilor, a fost surprins în timp ce transfera în conturi din afara României suma de circa 1 milion de dolari S.U.A., martorul C.H. (trimis în judecată prin rechizitoriul 258/P/2003) asupra căruia au fost identificate actele SC E.T. SRL.

Inspectorul N.M., a încheiat procesul verbal de control datat tot 28 august 2003, înregistrat la data de 01 septembrie 2003.

Inspectorul N.M. a stabilit că societatea are drept de rambursare suma de 9.979.940.000 lei.

La data de 02 septembrie 2003 se aprobă rambursarea sumei de 9.979.940.000 lei, virată în contul nr. 1053021, aparținând SC E. SRL București, deschis la B.T. - Sucursala Doamnei București.

Din cercetări s-a stabilit că cererea de rambursare a fost susținută cu documente comerciale fictive.

Concluzia expertului numit s-a coroborat atât cu declarația lui Ș.F. - care menționează că din dispoziția numitului G.B. depunea inițial cererea de rambursare direct la martora B.S. și ulterior se depunea decontul de TVA, cât și cu declarațiile altor martori, funcționari din cadrul Administrației Financiare Filiași.

Expertul numit a concluzionat că, procesul verbal de control fiscal nu este înregistrat și la registratura contabilității controlate, conform O.G. nr. 70/1997 art. 11 alin. (5), (6), (12).

Cu privire la acest aspect, expertul parte a emis o opinie separată, menționând că legislația în vigoare nu prevedea că nedepunerea concomitentă a decontului cu cererea de rambursare duce la prevederea dreptului de rambursare a TVA-ului.

Organul fiscal nu și-a exercitat drepturile conferite de reglementările legale privind controlul fiscal, pentru a se asigura de realitatea, legalitatea și sinceritatea declarațiilor contribuabilului M.S.C. SRL (O.G. nr. 70/1997 art. 1, art. 6 lit. e), art. 8 lit. a), b).

Și cu privire la acest aspect expertul parte a emis o opinie interpretabila menționând următoarele: „faptul că procesul verbal de control nu a fost înregistrat la contabilitate nu este o condiție prevăzută de lege ce ar atrage nulitatea acestuia".

Probele administrate în cauză, respectiv declarațiile funcționarilor fiscali care au efectuat controlul au fost în sensul că după încheierea procesului verbal de control, acesta era predat martorei B.S. pentru avizare, iar din acel moment dosarul nu se mai întorcea la ei pentru a-l duce la unitatea unde a efectuat controlul, astfel că aceste probe se coroborează cu concluziile expertului numit.

S-a stabilit că jurnalul de cumpărări, registrul inventar, balanța de verificare, registrul jurnal, jurnalul de cumpărare, fișe furnizor, fișă cont, nota contabilă, balanțele de verificare, notele de recepție și constatări diferențe, au fost completate de către martora I.E., la solicitarea înc. M.A.F.S.A.T., zis A.S., si inc M.K.

Inițial această sumă trebuia să ajungă în contul SC E.T.I.E. SRL, însă datorită faptului că la data de 28 august 2003 a fost reținut martorul C.H., asupra căruia au fost găsite ștampila și documentele SC E.T.I.E. SRL, s-a decis, de către un conducător al grupului infracțional organizat, rămas neidentificat, ca suma să fie virată în contul SC E. SRL București.

Din cercetări a rezultat că, până la soluționarea cererii de rambursare de TVA obținută de SC M.S.C. SRL Craiova și în care se solicita ca suma să fie virată în contul altei societăți decât cea care solicita rambursarea, alte două societăți se aflau în aceeași situație, una dintre acestea fiind SC R. SRL Craiova, care a solicitat ca suma să fie virată în contul SC I.U. SRL, astfel că martora B.S. care la acea dată era director al Serviciului de control fiscal, i-a cerut martorului M.I., șef de serviciu, să solicite serviciului juridic un punct de vedere cu privire la legalitatea virării sumei obținute din rambursare de TVA, direct în contul unei alte societăți comerciale.

La data de 27 august 2003 martorul a semnat o adresă către serviciul juridic prin care solicita cele cerute de martora B.S., adresă ce era deja semnată de directorul adjunct, martorul I.V. și de directorul general Z.L. În acea adresă se solicita serviciului juridic să se pronunțe în legătură cu posibilitatea ca Trezoreria Craiova să vireze suma din TVA de rambursat în favoarea SC E.T. SRL.

A doua zi, în 28 august 2003, aflând de arestarea inculpatului C.H., martora B.S. l-a chemat din nou pe martorul M.I., căruia i-a dat o adresă cu același conținut, mai puțin mențiunea ca virarea să fie efectuată în contul SC E. SRL București, pe care să o ducă la serviciul juridic pentru a fi semnată de șefa serviciului martora M.M. (decl. vol.2 filele) și apoi a-i fi adusă.

După acest eveniment, dosarul de rambursare a fost luat de S.B. la ea în birou și motivând că reprezentantul SC M.S. s-a răzgândit, i-a solicitat numitei N.M. să șteargă din dosar cu pastă albă mențiunea din opis privind SC E.T.I.E. SRL și să scrie, SC E. SRL București, apoi a înlocuit toate documentele care vizau SC E.T.I.E. SRL cu documentele care vizau SC E. SRL București.

Cu ocazia audierii numitei N.M. aceasta a confirmat cele descrise mai sus, și a pus la dispoziția procurorului în copie, toate documentele care purtau mențiunea SC E.T. SRL București, și care au fost înlocuite din dispoziția martorei B.S.

Și numita G.E. a confirmat cele menționate mai sus.

Martora M.M. a pus la dispoziția procurorului copia registrului secretariatului Administrației Finanțelor Publice Craiova din care rezulta că la poziția nr. 7131 din 27 august 2003 se află înregistrată adresa către serviciul juridic SC M.S. SRL, adusă de M.I. precum și situația corespondenței primite la serviciul juridic, din care rezultă că acea adresă nu a trecut prin registratură.

Martora M.M. a confirmat că răspunsul oficiului juridic în legătură cu virarea sumei către SC E.T.I.E. SRL este redactat la calculatorul serviciului juridic.

Suma de 9.979.940.000 lei a fost virată în contul SC E. SRL București la data de 02 septembrie 2003.

La data de 03 septembrie 2003 suma obținută din restituirea ilegală de TVA a fost constituită ca depozit pe perioada 03 septembrie 2003 - 04 septembrie 2003 și apoi pe perioada 04 septembrie 2003-05 septembrie 2003.

La data de 05 septembrie 2003 în baza unui Ordin de plată, suma de 9.979.940.000 lei, formată din suma rambursată plus dobândă la depozitul constituit s-a restituit inculpatului P.A. cu titlu restituire împrumut creditare societate.

Pentru a ridica în numerar această sumă, inculpatul a redactat în fals un contract de împrumut, pe care l-a prezentat la bancă. Inițial banca nu a fost de acord cu aceste operațiuni, dar C.I., avocatul inculpatului P.A., a susținut în fața funcționarului bancar legalitatea contractului întocmit.

Întreaga sumă s-a virat în contul personal al inculpatului P.A., deschis la F., de unde a fost ridicată în numerar de V.C., contabila firmelor inculpaților P.A., M.C., M.K. și predată ori inculpatului P.A. ori inculpatei M.C.

Ordinul de plată, fără număr, datat 05 septembrie 2003 a fost semnat de către P.A. (R.C.T.S. nr. 70/2004).

Inculpatul A.T.B., a declarat că cererile scrise din dosarul de rambursare nu sunt scrise sau semnate de acesta. Pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând participația sa la faptele unde a fost prezent.

Declarația acestuia a fost susținută cu declarația inculpatului E.K.N., precum și de probele administrate cu privire la rambursările la care apare ca reprezentant M.M., stabilindu-se în cursul urmăririi penale că acesta nu a participat în nici un fel la săvârșirea faptelor care fac obiectul acestui dosar, fiindu-i sustrasă cartea de identitate.

Și inculpatul E.K.N. a avut o atitudine sinceră declarațiile celor doi putând fi folosite ca mijloc de probă, servind la aflarea adevărului.

Inculpatul M.K. a avut o atitudine de negare constantă a tuturor faptelor reținute în sarcina sa. Declarațiile sale au fost contrazise de declarația martorei I.E. care a menționat că documentele care au susținut cererea de rambursare de TVA depuse de SC M.S. SRL Craiova au fost redactate și completate din dispoziția inculpatului M.K. și inculpatului M.A.T., precum și de declarațiile inculpaților A.B. și E.K.N., care a declarat că toate activitățile le desfășurau din dispoziția inculpatului M.K., acesta fiind și cel care îi plătea.

Inculpatul P.A. a declarat că a avut o relație de afaceri cu SC M.S. Craiova, vânzându-i acestei firme construcții metalice; întrebat asupra desfășurării acestor operațiuni comerciale, inculpatul a declarat că nu își amintește de la ce societăți a cumpărat utilajele, cine a reprezentat societatea, cum a plătit aceste mărfuri, întrucât din extrase de cont, nici ale sale personale și nici ale SC E. SRL, nu rezultă vreo operațiune cu SC M.S. SRL.

Inculpatul a menționat că Administrația Finanțelor Publice Craiova i-a comunicat că SC M.S. SRL a solicitat ca banii din TVA să fie virați în contul SC E. SRL.

Această apărare a fost combătută de concluziile raportului de expertiză cât și de constatările Băncii Naționale a României - Direcția Supraveghere.

De asemenea, s-a constatat că actele depuse inițial în susținerea cererii de rambursare erau întocmite în sensul virării sumelor de bani în contul SC E.T. SRL.

Inculpata M.C. - a declarat că nu cunoaște sursa banilor ce intrau în conturile inculpatului P.A., afirmație contrazisă de declarațiile martorului C.I. din care rezultă că aceasta participa întotdeauna la discuțiile inculpatului P.A.

Referitor la cesiunea părților sociale ale SC E. SRL București s-au reținut următoarele:

Societatea E. SRL București a fost înființată de inculpatul P.A. la data de 25 iulie 2000.

Începând cu data de 17 ianuarie 2002 pe contul deschis de SC E. SRL la F. - Sucursala Unirii, avea drept de semnătură inculpatul P.A., iar acesta a delegat să efectueze operațiuni, inclusiv ridicarea de numerar pe inc. M.C.

La data de 14 august 2003 la Notarul Public C.A. Brăila s-a prezentat contractul de cesiune datat 12 iunie 2003 prin care inculpatul P.A. cesiona părțile sociale ale SC E. SRL numitului L.P., contractat în baza căruia judecătorul delegat la Registrul Comerțului a admis la data de 18 septembrie 2003, cererea de mențiuni cu privire la schimbarea asociatului societății comerciale sus-menționate.

A fost identificat numitul L.P. în persoana inculpatului N.G.E.B., care a declarat că nu a semnat documentele de cesiune, fapt vizibil, deoarece înscrisul nu era semnat de un arab.

Experții din Institutul Național de Criminalistică din cadrul Ministerului Justiției a stabilit că semnăturile în litigiu au fost executate de B.N., aceste concluzii coroborându-se cu declarațiile martorei.

Cu ocazia percheziției efectuate la inculpatul P.A. au fost identificate două ștampile cu impresiunile SC E. SRL, care au fost aplicate pe documente emise după cesiune, ceea ce a dovedit că cesiunea a fost fictivă. Astfel, s-a stabilit că ștampila a fost aplicată pe următoarele înscrisuri (RCTS nr. 78/10.12 2004): decizia asociatului unic al SC E. SRL; contract comodat din 01 octombrie 2003, prin care se stabilește sediul social al SC E. SRL.

S-a reținut un motiv în plus pentru cesionarea părților sociale ale SC E. SRL de către inculpatul P.A., cu aportul inculpatei M.C. și sprijinul inculpatului M.K. și plata sumei de 1,5 miliarde lei, stabilită ca amendă contravențională de către Garda financiară, pentru utilizarea necorespunzătoare a unor facturi privind livrarea de produse petroliere, sancțiune devenită executabilă prin sentința civilă nr. 2235 din 27 martie 2003, definitivă și irevocabilă prin nerecurare.

Un alt motiv pentru cesiunea părților sociale a fost acela că, prin cesionarea fictivă, organele statului erau îndrumate greșit înspre identificarea unei persoane care nu există, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor datorate statului și ascunderii urmelor infracțiunilor săvârșite, o persoană cu numele L.P. neintrând niciodată în România.

Astfel, în necunoștință de cauză, organele de urmărire penală au început urmărirea penală față de L.P. cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 rep.

De asemenea, un motiv pentru cesiunea părților sociale ale SC E. SRL, este acela că inculpatul P.A., împreună cu alte persoane, în calitate de acționari ai SC G.T.I. SA au creat un prejudiciu AVAS de circa 22,197 milioane dolari S.U.A., fapt ce atrăgea exercitarea unei acțiuni de sechestru asigurător. Acest fapt s-a realizat, însă destul de târziu, prin încheierea Curții de Apel București - secția a II a Comercială din data de 03 noiembrie 2003.

Cu privire la rambursarea de TVA solicitată de SC G. SRL Craiova s-a reținut că, după înființarea societăților comerciale care aveau ca asociați cetățeni italieni, inculpatul M.M. a venit în București, luând apoi legătura cu inculpatul M.K. zis D., pentru întocmirea documentelor necesare rambursării de TVA.

Inculpatul M.K. a aluat legătura cu inculpatul M.A.T. care avea ca angajată pe martora I.E., care întocmise documentele necesare și pentru alte societăți comerciale care au obținut rambursări de TVA (care au făcut obiectul rechizitoriului nr. 165/P/2003).

Inculpatul E.K.N. i-a transportat pe inculpatul M.A.T. și pe martorii I.E. și P.D., la un birou situat în apropierea RIB - Sucursala Moșilor. După o perioadă de timp inculpatul M.A.T. l-a chemat pe inculpatul E.K.N. pentru a-i preda documentele întocmite. Acesta a luat documentele și i le-a predat inculpatului M.K., care le-a predat inculpatului M.M., iar acesta le-a dus la Craiova.

La data de 05 noiembrie 2003, s-a înregistrat, cererea SC G. SRL Filiași prin care se solicita rambursarea sumei de 19.985.850.020 lei, aferentă decontului lunii octombrie 2003, solicitându-se ca suma să îi fie virată în contul, deschis la B.T. - Sucursala Lipscani București.

În cerere s-a menționat că societatea era reprezentată de G.M. Din declarația martorului I.C., funcționar în cadrul A.F.P. Filiași, a rezultat că inițial cererea a fost depusă la Filiași, fiind înregistrată cu nr. 9709 la 03 noiembrie 2003, fără a fi însoțită de decontul de TVA. După ce i-a fost repartizată cererea, martorul s-a deplasat la sediul societății, constatând că la acest imobil nu funcționează nici o societate comercială. În data de 05 noiembrie 2003 la sediul AFP Filiași s-a prezentat, pentru a depune decontul de TVA, o persoană, de sex masculin, iar în momentul în care a dorit să o legitimeze, aceasta a refuzat. Cu ajutorul gardienilor l-a imobilizat, moment în care acesta a apelat o persoană. La scurt timp, martorul S.C., șeful AFP Filiași i-a adus la cunoștință că a fost sunat de către Z.L., la acea dată directorul general al DGFP DOLJ, care l-a apostrofat textual „cine este C., zmeul de I., ce faceți acolo sechestrați persoane, din cauza voastră mă sună Ministerul de Finanțe", solicitându-i să lase acea persoană să plece, întrucât toate actele privind soluționarea cererii de rambursare se află la directorul general pe masă. După acest eveniment, cererea de rambursare a fost înaintată DGFP DOLJ.

Pentru efectuarea controlului fiscal au fost desemnați inspectorii A.G. și G.E. ultima, șef serviciu control fiscal III.

Controlul s-a efectuat în perioada 07 noiembrie 2003 - 10 noiembrie 2003, fiind încheiat procesul verbal datat 10 noiembrie 2003 și înregistrat cu nr. 5081 din 17 noiembrie 2003.

Expertiza contabilă efectuată a constatat aceleași ilegalități comise de funcționarii Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj, cu privire la soluționarea cererii de rambursare, respectiv decontul de TVA nu a fost depus odată cu cererea de rambursare, procesul verbal de control nu are număr de înregistrare la SC G. SRL și organele fiscale nu și-au exercitat drepturile conferite de lege pentru a se asigura de realitatea, legalitatea și sinceritatea declarațiilor contribuabilului.

Aceste mențiuni – a apreciat instanța de fond - se coroborează cu declarațiile martorilor funcționari ai Administrației Finanțelor Publice Filiași, respectiv I.C., S.C., precum și A.G., G.E., C.N. și N.M., declarațiile acestora din urmă fiind în sensul că după ce încheiau procesul verbal de control îl predau martorei B.S. pentru avizare, însă acesta nu se mai întorcea la ei pentru a-l duce la unitatea unde se efectua controlul pentru a-l înregistra, și că nici nu cunosc ce se întâmpla mai departe cu acest act de control.

Cu privire la acest aspect, expertul ales a menționat ca legislația în vigoare la acea data nu prevedea obligația efectuării de verificări încrucișate respectiv la furnizor, custode, sau la organele fiscale de care aceștia aparțineau, astfel că o eventuală solicitare a organelor de control către alte organe financiare de a verifica realitatea documentelor prezentate ar fi condus la prelungirea perioadei de verificare peste termenul de 30 de zile lucrătoare prevăzut de lege.

Această mențiune a expertului parte nu s-a coroborat cu probele administrate, întrucât în cazul celorlalte rambursări care fac obiectul dosarului, termenul de soluționare era cu mult depășit.

Martora I.E. a declarat că a completat notele de recepție, registrul inventar, registrul jurnal, jurnalul pentru cumpărări, balanțe de verificare, susținând că a completat aceste documente din dispoziția inculpatului M.A.T. și inculpatului M.K.

Din declarația inculpaților A.B. și E.K.N. s-a stabilit că, din dispoziția inculpatului M.K., inculpatul E.K.N. s-a deplasat la Craiova cu inculpatul A.B., care avea asupra sa pașaportul italian cu numele G.M. La intrarea în Craiova, la vest de M.D., au fost așteptați de Ș.F. Acesta i-a preluat cu autoturismul său de teren și i-a condus într-o localitate situată la circa 20 km de Craiova. Aici, într-un imobil a urcat inculpatul A.B., însoțit de Ș.F., la scurt timp au urcat două persoane despre care nu știa cine sunt și ce căutau acolo.

Le-a văzut scriind ceva, în prezența lui Ș.F., timp în care inculpatul A.B. a stat în bucătărie. După circa 30 de minute toți trei s-au întors în Craiova, la locul unde au parcat autoturismul inc. E.K.N., iar apoi s-au deplasat la București.

La circa două zile, inculpatul M.K. i-a dat inculpatului E.K.N. suma de 200 dolari S.U.A. pentru a fi înmânată inculpatului A.B. pentru serviciile prestate.

Întrucât inculpatul E.K.N. era angajatul permanent al inculpatului M.K., fiind plătit cu 500 dolari S.U.A./lună, acesta nu a beneficiat de o plată pentru acest serviciu efectuat.

Martorii G.E. și A.G. au confirmat că la control a participat și F., care s-a recomandat ca fiind șoferul firmei, acesta le-a ajuns din urma, iar anterior B.S. le-a transmis că îi va ajunge din urmă șoferul firmei care le va direcționa către sediu. Aceasta a mai susținut că unul dintre administratori, care era prezent, vorbea bine românește.

Această declarație s-a coroborat cu declarațiile inculpaților A.B. și E.K.N.. De asemenea și martorul Ș. a confirmat cele menționate mai sus, precizând că a acționat în calitate de angajat al numitului B.G., executând dispozițiile acestuia. Martorul Ș.F. a mai precizat că, de fiecare dată când era trimis de B.G., pentru rambursări de TVA, acesta împreună cu B.S. stabileau detaliile necesare, apoi el primea de la B.G. cererea prin care se solicita rambursarea, pe care o ducea direct la B.S. în birou. După un timp,B. îi spunea sa se pregătească întrucât vin "BĂIEȚII" lui M., din București. În ziua în care aceștia soseau, primea un telefon de la B.S., pentru a-l chema la birou la ea, apoi aceasta chema unul dintre inspectori și îi spunea unde să-i conducă la sediul unde se efectua controlul. Având în vedere starea sa de sănătate care îi afectează memoria, Ș., nu a exclus ca faptele să se fi desfășurat așa cum au declarat martorii și inculpații.

Din declarația martorului S.C. confirmată de ceilalți martori, funcționari ai Administrației Finanțelor Publice Filiași, a rezultat că în data de 17 noiembrie 2003 a fost sunat de către numitul Z.L., directorul general al Direcției Generale al Finanțelor Publice Dolj, arătând că în cursul aceleiași zile va sosi la Administrația Finanțelor Publice Dolj B.S. care la acea dată era director executiv pentru a aduce dosarul cu rezultatul controlului efectuat la SC G. SRL, cu recomandarea de a întocmi documentele premergătoare emiterii ordinului de plată către societate cu motivarea că solicitantul cererii de rambursare este un investitor în legătură cu care este și dumnealui presat de șefii din minister.

În aceeași zi, la ora 10:00 a venit martora B.S., care i-a prezentat dosarul de rambursare împreună cu procesul verbal de control. Până la întocmirea tuturor documentelor necesare virării banilor B.S. a așteptat în biroul său.

Până la această rambursare, funcționari din Administrația Finanțelor Publice Filiași nu mai întocmiseră documente pentru rambursare de TVA pentru o sumă așa de mare, astfel încât martorul S.C., a verificat de mai multe ori actele încheiate.

După ce inculpații E.K.N. și A.B. s-au întors de la Craiova, inculpatul M.K. l-a sunat pe C.I. (avocat), care colabora cu Biroul Notarului Public C.A. Brăila, situat în zona Pieței Unirii Biserica Sf. Vineri în vederea întocmirii unor procuri.

Apoi inculpatul M.K. l-a sunat pe inculpatul E.K.N. și i-a cerut să ia legătura cu inculpatul A.B. și cu inculpatul E.G.N. pentru a-i duce la notariat să semneze mai multe documente.

În zona menționată inculpatul M.K. i-a dat inculpatului E.K.N. un pașaport italian cu identitatea G.M. pe care era aplicată fotografia inculpatului A.B., pe care urma să îl înmâneze inculpatului la notariat.

Împreună cu inculpatul A.B., inculpatul E.K.N. s-a deplasat la Biroul Notarului Public C.A. Brăila unde erau așteptați de către av. C.I.; înainte de a intra în notariat inculpatul E.K. i-a înmânat inculpatului A.B. pașaportul menționat, sub identitatea G.M., inculpatul A.B. s-a prezentat în fața notarului public C.A. Brăila unde s-a încheiat procura din 11 noiembrie 2003 prin care era împuternicit inculpatul E.G.N. care a folosit identitatea M.M.E.M., să reprezinte SC G. SRL, în relațiile cu băncile.

Pentru această activitate inculpatul A.B. a primit de la inculpatul E.K.N. suma de 100 dolari S.U.A.

În data de 13 noiembrie 2003 inculpatul M.K. i-a solicitat inculpatului E.K.N. să ia legătura cu inculpatul E.G.N. pentru a-l chema la bancă în vederea deschiderii de conturi.

Toți trei s-au întâlnit în fața băncii Transilvania - Sucursala Lipscani. Inculpatul M.K. a intrat singur în bancă, unde a luat legătura cu martora C.L. - șef serviciu, pe care o cunoștea de mai mult timp, când aceasta avea aceeași funcție la B.T. - Sucursala Amzei, unde a desfășurat anterior operațiuni pe contul altor firme, căreia i-a precizat că prietenii săi doresc să deschidă cont la această bancă. Martora i-a solicitat să-i prezinte, moment în care inc. M.K., prin telefon, i-a solicitat inc. E.K.N. să-l trimită în bancă pe E.G.N.

În ziua de 19 noiembrie 2003 pe contul SC G. SRL deschis la B.T. a fost împuternicit martorul B.J. care s-a prezentat sub identitatea falsă H.R., însă cel care a efectuat operațiunile pe cont era inculpatul E.G.N., sub identitatea falsă menționată mai sus.

Această persoană a fost recomandată inculpatului M.M. de către martorul G.K.; în aceeași zi SC G. SRL, a obținut de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj suma de 19.985.750.020 lei, cu titlu de rambursare TVA, care s-a virat în contul deschis la B.T. - Sucursala Lipscani.

A doua zi, a fost transferată în contul SC E.O.D.C. SRL suma de 10,9 miliarde lei, fracționată în 10 tranșe a câte 499.000.000 lei (total 4,9 miliarde lei și 3 tranșe a câte 2 miliarde lei, total 6 miliarde lei.

În baza unui ordin de plată semnat de inculpatul P.A. în data de 24 noiembrie 2003, suma de 5,2 miliarde lei a fost transferată în contul SC S. SRL, deschis la F. - Sucursala Unirii; în aceeași zi s-a efectuat schimbul valutar, rezultând suma de 151.900 dolari S.U.A.

În baza unor documente false, suma s-a transferat în contul SC G.W.H. LTD deschis la W.P.B.A.L.

La data de 21 noiembrie 2003 a fost transferat și restul sumei, de 4,8 miliarde tot în contul firmei S. SRL, suma fiind schimbată în dolari S.U.A., rezultând 140.000 dolari S.U.A. și apoi transferată tot în același cont al SC G.W.H. LTD.

Ordinele de plată fără număr, datate 24 noiembrie 2003 și 25 noiembrie 2003 prin care SC E.O.D.C. SRL, transfera către SC S.S.I. SRL suma de 5,2 miliarde lei și respectiv 4,8 miliarde lei au fost semnate de inc. P.A.

Din cercetări a rezultat că SC S. SRL nu figurează în evidentele Autorității Naționale a Vămilor cu operațiuni de import - export nu funcționează la sediul social declarat, în vederea sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate statului, iar împuterniciți pe contul deschis de SC S. SRL la F. au fost: A.B.A. (trimis în judecată prin rechizitoriul 319/P/2003) sub identitatea Y.L.Y., K.A.Y. (trimis în judecată prin rechizitoriul 319/P/2003) sub identitatea M.A.M., A.N. sub identitatea C.V.

La data de 08 octombrie 2002 C.C., în calitate de împuternicită, a solicitat la Registrul Comerțului preschimbarea certificatului de înmatriculare și a certificatului de înregistrare fiscală.

În baza autorizației de percheziție nr. 409 din 02 noiembrie 2004 emisă de Tribunalul București, la adresa din București, sediul grupului de firme care fac parte din grupul M. condus de inculpatul O.H., au fost identificate cărți de identități false, în original, pe numele C.V. și P.A., un dosar ce conține documente aferente livrărilor efectuate de SC S. SRL și SC R.C. SRL, swift-uri aferente viramentelor externe efectuate de SC S. SRL din 14 decembrie 2004, SC B. SRL – Tazlău din 23 ianuarie 2002, cărți vizită cu mențiunea SC S. SRL, privind contul în lei deschis la B.T., un înscris format A4 pe care sunt menționate numele, codul fiscal și asociatul unui număr de 15 societăți comerciale printre care și SC S. SRL.

Persoana împuternicită să efectueze operațiunile de schimb valutar și transfer în contul SC G.W.H. LTD, era martora C.C., angajată a grupului M., aceasta efectuând aceste operațiuni din dispoziția lui O.H.

Din rulajul contului SC S. SRL a rezultat că prin cont se efectuau operațiuni de ridicări de numerar a sumelor transferate din firmele grupului M. (SC R.B., SC A.C. SRL, M.E. SRL etc.)

În perioada 19 - 25 noiembrie 2003, suma de 8 miliarde lei apărea ca fiind ridicată în numerar de către persoana care s-a prezentat sub identitatea falsă H.R., în fapt martorul B.J., iar restul sumei este virată în contul SC T.I. SRL. Persoana care s-a prezentat sub identitatea H.R. a folosit un act de identitate falsificat, atât în ceea ce privește fotografia titularului cât și a altor elemente de identificare. A fost identificat adevăratul H.R., care a declarat ca persoana necunoscută i-a sustras din vestiarul unității unde lucra, buletinul de identitate.

Cu privire la împrejurările folosirii actului de identitate falsificat pe numele H.R., martorul B.J. a declarat că, la sfârșitul anului 2003 i-a solicitat martorului G.B.A.K. să-i obțină ceva de muncă, întrucât nu are bani, iar acesta i l-a prezentat pe inculpatul M.M. Inculpatul i-a solicitat două fotografii și o copie a pașaportului, promițându-i că îl angajează sau îl ajută să plece în Iran. Pentru aceasta i-a spus că are nevoie de un extras de cont dintr-o bancă, dar că întrucât este cetățean străin nu i se va aproba astfel că va aranja el pentru a-i obține un act cu identitatea română. După ce acesta l-a condus la B.T. nu a semnat niște documente, despre care nu cunoaște nimic, împreună cu el și cu inculpatul E.K.N. s-a deplasat la un notariat din apropierea B.T. unde a semnat documente în numele lui H.R.

După un timp inculpatul M.M. i-a spus că nu îl mai poate ajuta să plece în Iran și nici nu l-a angajat.

Declarațiile sale s-au coroborat cu declarațiile martorului G.B.A.K. și ale inculpatului E.K.N.

Fiindu-i prezentate documentele de la B.T., respectiv cererea pentru depunerea specimenului de semnătură și de la Notarul Public C.A.B., respective actele în baza cărora este numit administrator la SC E.O. SRL, martorul B.J. și-a recunoscut atât scrisul cât și semnătura aplicate pe aceste documente.

Martorul C.I. l-a indicat pe inculpatul P.A. ca fiind cel care a recomandat pe acea persoană ca având calitatea de administrator al SC E.O.D. SRL.

În legătură cu cesiunea părților sociale ale SC E.O.D.C. SRL s-a reținut că la data de 23 ianuarie 2003 inculpatul P.A. a înființat SC E.O.D.C. SRL.

După săvârșirea de infracțiuni prin intermediul acestei societăți comerciale, la fel ca și în cazul SC E. SRL, inculpatul P.A. a dorit să scape de aceste societăți, dar numai scriptic, el continuând să dețină controlul asupra acestora și să obțină în mod ilegal mari sume de bani, fără a declara aceste venituri.

Astfel, inculpatul P.A. a solicitat avocatului C.I. să-l ajute în acest scop, fapt acceptat de acesta. Avocatul a luat legătura cu numitul G.R.N., care, la data respectivă era funcționar în cadrul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București și i-a cerut să-i găsească o persoană străină, dispusă să cesioneze părțile sociale ale SC E.O. SRL.

Numitul G.R.N., la solicitarea martorului A.Z.Y., s-a ocupat de cesionarea părților sociale ale SC T.M. SRL, SC L. SRL, SC L.M. SRL și SC P. SRL.

Martorul A.Z.Y. i-a dat numitului G.R. copii după pașapoartele martorilor G.G. și G.N., precum și mai multe coli format A4 semnate de cei doi.

Întrucât nu a folosit toate colile semnate de martorii G.G. și G.N., numitului G.R. a dat numitului C.I., copii ale pașapoartelor celor doi martori, precum și câteva coli semnate de aceștia în alb.

Avocatul C.I., care a fost angajat anterior la Biroul Notarului Public C.A. Brăila, a redactat un act de cesiune prin care inculpatul P.A., cesiona părțile sociale martorilor G.G. și G.N., actul fiind predat inculpatului P.A. pentru a semna la rubrica cedat, și apoi prezentat Biroului Notarului Public C.A. Brăila la data de 03 noiembrie 2003, dându-se o dată certă în baza încheierii nr. 9469/2003.

Ulterior, la același birou notarial au fost date încheieri de dată certă și pentru următoarele înscrisuri: act adițional la actul constitutiv al SC E. înregistrat cu nr. 9607 din 10 noiembrie 2003, declarație G.N. înregistrat cu nr. 9606 din 10 noiembrie 2003, specimen de semnătură a administratorului G.G., înregistrat cu nr. 10008 din 25 noiembrie 2003.

Actele menționate au fost depuse la Registrul Comerțului de către C.I. prin stagiarul său, iar la data de 26 noiembrie 2003, judecătorul delegat, a admis cererea de mențiuni privind schimbarea asociaților SC E.O. SRL.

La data de 25 octombrie 2003, Notarul Public C.A. Brăila a certificat faptul că în fața sa s-a prezentat G.G. și a depus specimen de semnătură.

Constatările tehnico - științifice dispuse în cauză, au stabilit că numai declarația lui G.N. și specimenul de semnătură al lui G.G. privind cesiunea SC E.O.D. SRL au fost semnate de G.N. și respectiv G.G., iar în cazul celorlalte cesiuni, în care apăreau ca asociați G.G. și G.N., apăreau ca fiind semnate de către cei doi martori următoarele înscrisuri cu privire la SC L.M. SRL: act adițional la actul constitutiv al SC L.M. SRL, declarație G.G., hotărâre AGA; cu privire la SC T.M. SRL: actul adițional la actul constitutiv, hotărâre AGA, declarație pe propria răspundere G.G.; cu privire la SC L. SRL: actul adițional la actul constitutiv și hotărâre AGA.

Aceste concluzii ale raportului de constatare tehnico - științifice s-au coroborat cu declarațiile martorilor G.G. și G.N. și ale martorilor A.Z.Y., E.G.M. (ginerele, respectiv cumnatul martorilor G.) și E.G.A. (fiica, respectiv sora martorilor G.).

La data de 30 ianuarie 2004, la Biroul Notarului Public C.A. Brăila, s-a dat data certă unei procuri nedatate, prin care G.G. și G.N. îl împuterniceau ca administrator al SC E.O. SRL pe H.R.I.

Cu privire la acest aspect, C.I. a declarat că inculpatul P.A. i-a adus la cunoștință că cei doi cetățeni moldoveni îl vor numi ca administrator pe H.R.I. urmând ca el să se ocupe de îndeplinirea formalităților.

Numitul C.I. a susținut că actele adiționale ale SC E.O. SRL privind numirea noului administrator le-a luat gata semnate de la inc. P.A., apoi s-a deplasat la biroul Notarului Public C.A. Brăila, unde la scurt timp persoana în cauză a fost adusă pentru specimenul de semnătură care se depune la Registrul Comerțului, de către inculpatul E.K.N.. Inculpatul E.K.N. a declarat că persoana în cauză a fost recomandată de către martorul G.B.A.K., la solicitarea inculpatului M.M. Martorul a confirmat cele relatate de inculpatul E.K.N., precizând că inculpatul M.M. i-a solicitat o persoană fără venituri pentru a lucra pentru el, el recomandând pe J. pe care l-a cunoscut întâmplător într-un bar.

După ce martorul B.J. care s-a prezentat în fața Notarului Public sub identitatea H.R. și a semnat în fața notarului public, numitul C.I. a dat actele adiționale și specimenul de semnătură martorului A.A.I. pentru a le depune la Registrul Comerțului.

Martorul A.A.I. a declarat că certificatul constatator al înscrierii de mențiuni, obținut de la Registrul Comerțului l-a lăsat la barul C. pentru inculpata M.C., că a văzut persoana care s-a prezentat sub identitatea falsă H.R. de mai multe ori la Barul C., dar nu știe cum o cheamă.

Pe contul deschis de SC E.O. SRL la F. - Sucursala Doamnei figura cu drept de semnătură de la data de 03 octombrie 2003 inculpatul P.A. iar inculpata M.C. figura ca delegată.

Înscrisurile prin care s-a ridicat în numerar sume din contul SC E.O.D.C. SRL, datate 19 noiembrie 2003, 20 noiembrie 2003, 21 noiembrie 2003, 24 noiembrie 2003, au fost semnate de către M.C. la rubrica „AM PRIMIT" și de către P.A. la rubrica „SEMNĂTURA ȘI ȘTAMPILA TITULARULUI".

S-a reținut astfel că cesiunea părților sociale ale celor două societăți SC E. SRL și SC E.O.D. SRL a fost efectuată de către P.A. în mod fictiv, fiind ajutat în acest scop și de M.C.

Cesiunea fictivă a rezultat și din extrasul de cont și documentele aferente operațiunilor pe contul SC E.O.D.C. SRL, după cum urmează:

La data de 07 noiembrie 2003 contul SC E.O. D. SRL deschis la F. - Sucursala Doamnei a fost alimentat de către SC R.U. SRL, administrată de către înv. P.D., în mod fracționat, în fracții de 490.000.000 lei, cu suma de 5,3 miliarde lei.

În aceeași zi, suma de 4,470 miliarde lei a fost ridicată în numerar de către inculpata M.C. cu titlu „restituire împrumut firmă”.

Banca Națională a României - Direcția Supraveghere a constatat că, contractul fără număr din data de 01 noiembrie 2003 în valoare de 5 miliarde lei, încheiat între P.A. și E.O. SRL, utilizat ca document justificativ de retragere a fondurilor, nu a generat operațiuni de încasare a acestui împrumut.

Numitul C.I. a susținut că inculpatul P.A. i-a cerut să întocmească mai multe contracte de împrumut, prin care el își credita firmele sale, după care acesta le prezenta băncii în vederea ridicării de numerar.

Cu privire la firma SC R.U. SRL s-a stabilit că cesiunea părților sociale ale acestei societăți a fost efectuată tot la Biroul Notarului Public C.A. Brăila, iar înv. P.D. s-a prezentat la notar însoțit de inc. M.A.T.

Au fost interceptate convorbirile telefonice dintre inc. M.K. și numitului C.I., stabilindu-se astfel implicarea celor doi în această cesiune. Astfel la data de 07 mai 2004, în ziua în care a avut loc cesiunea părților sociale ale SC R.U. SRL, cei doi au discutat despre vânzarea unei firme și despre posibilitatea de a efectua actele fără prezența cedentului. De asemenea s-a discutat despre comisionul care trebuia plătit (conținutul convorbirilor este redat la pag. din rechizitoriu, precum și în procesul verbal de redare (vol. 2 fil. 10-11).

La data de 12 noiembrie 2003, contul SC E.O. D. SRL, deschis la F. - Sucursala Doamnei, a fost alimentat de către SC R.U. SRL prin trei ordine de plată, cu suma totală de 1,1 miliarde lei (400.000.000 lei, 400.000.000 lei, 300.000.000 lei). În aceeași zi suma de 1,094 miliarde lei a fost ridicată în numerar de către inculpata M.C.; Banca Națională a României - Direcția Supraveghere nu a identificat nici un document justificativ, în baza căruia s-a efectuat operațiunea.

La data de 26 noiembrie 2003, din sumele încasate de la diferite societăți comerciale, în baza a două ordine de plată, din contul SC E.O. SRL au fost transferate în conturile SC P.A. SRL, cu titlu de avans, sumele de 470.000.000 lei și 450.000.000 lei în total de 920.000.000 lei.

Pe data de 27 noiembrie 2003, în baza a două ordine de plată au fost transferate din contul SC E.O. SRL, în contul SC G. SRL, sumele de 477.000.000 lei și respectiv 460.000.000 lei, în total 937.000.000 lei.

Suma a fost schimbată în dolari S.U.A., rezultând 27.500 dolari S.U.A. și apoi transferată în contul SC L.P.C. LTD deschis la C.E.I.B.B.

În data de 03 decembrie 2003, în baza a 3 ordine de plată au fost transferate din contul SC E.O. în contul SC G. SRL, sumele de 499.000.000 lei; 499.000.000.000 lei, 401.500.000 lei în total 1,399 miliarde lei.

Sumele au intrat în contul SC G. SRL, deschis la B.T., la data de 04 decembrie 2003, fiind apoi schimbate în dolari S.U.A. (împreună cu o altă sumă de 350.000.000 lei provenită dintr-o altă operațiune) cuantumul total fiind de 49.500 dolari S.U.A., sumă transferată în contul SC L.P.C. LTD, deschis la C.E.I. LTD Budapesta, în baza unor înscrisuri false, întrucât SC G. SRL nu figura în baza de date a Direcției Generale a Vămilor cu operațiuni de comerț exterior. Cu privire la transferurile efectuate în contul SC L.P.C. LTD, deschis la C.E.I. Bank Budapesta, s-a stabilit că acest cont a fost deschis de către martorul P.D.D., din dispoziția inc A.T., prin acest cont efectuându-se operațiuni de spălare a banilor proveniți din diferite infracțiuni săvârșite de administratorii altor societăți comerciale.

În data de 05 decembrie 2003 în contul SC G. SRL a fost transferată suma de 80.500.000 lei, din contul SC E.O. SRL.

În data de 08 decembrie 2003 în contul SC G. SRL a fost transferată suma de 775.000.000 lei (387.000.000 lei și respectiv 388.000.000 lei), tot din contul SC E.O. SRL. Din această sumă, în aceeași zi s-a schimbat în dolari S.U.A. suma de 642.884.679 lei rezultând suma de 19.350 dolari S.U.A. și se transferă în contul SC L.P.C. LTD, deschis la C.E.I. Bank Budapesta.

În data de 10 decembrie 2003, în baza a 4 ordine de plată au fost transferate în contul SC C.I. SRL sumele de 499.000.000 lei, 398.000.000 lei, 499.000.000 lei, 147.500.000 lei, în total 1.543.500.000 lei.

În data de 11 decembrie 2003, din contul firmei C.I., din suma transferată din SC E.O. SRL, s-a transferat suma de 704.000.000 lei, în contul SC M.C.P. SRL, iar restul de 840.000.000 lei în același cont, în data de 12 decembrie 2003, de unde sumele au fost ridicate în numerar, cu titlu plăți persoane fizice și achiziții produse agricole. Acest transfer a fost apreciat ca reprezentând o legătură în plus dintre inc. P.A. și înv. O.H., întrucât cele două societăți comerciale au fost folosite de acesta în relațiile cu firmele sale SC M.G. SA.

Din extrasul de cont și documentele aferente emise de SC E.O. D. C. SRL, semnate de P.A. și după data actului de cesiune a părților sociale, a rezultat controlul pe care acestea îl exercita atât asupra societății E.O. cât și asupra SC G. SRL.

Banca Națională a României - Direcția Supraveghere a stabilit că operațiunile pe contul SC E.O. SRL nu reflectau o activitate economică propriu zisă, având caracteristicile unui cont de transfer, în condițiile în care, sumele încasate de la diferite societăți comerciale, erau fie transferate mai departe cu titlu avans marfă, fie retrase în numerar, pentru restituirea unor împrumuturi, deși din activitatea desfășurată nu a rezultat că fondurile respective au fost puse la dispoziția societății.

S-a avut în vedere și faptul că la data de 14 decembrie 2003, împuternicit pentru a ridica facturi pentru SC E.O. SRL era martorul D.D., angajat al inc. M.C. și P.A., iar la data de 15 ianuarie 2004, tot în numele SC E.O. SRL, au fost ridicate facturi de martorul A.A.I., stagiar al av. C.I., avocatul inc. P.A. și M.C., deși pe împuternicire apărea ca administrator al firmei G.G.

În aceste facturi apăreau ștampilele SC E.O. SRL, concluzionându-se că la datele respective ștampila era încă în posesia inculpatei M.C. și a inculpatului P.A.

În legătură cu rambursarea de TVA solicitată de SC P.E. SRL s-a constatat că la data de 16 ianuarie 2004, cu nr. 2384, SC P.E. SRL Filiași, a solicitat Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj rambursarea sumei de 18.373.950.000 lei, aferentă decontului pe luna decembrie 2003 deschis la B.T. - Sucursala Lipscani.

Pentru efectuarea controlului au fost desemnate G.E. - șef serviciu III și C.N. consilier.

Societatea a fost verificată în perioada 19-24 februarie 2004, fiind încheiat procesul verbal datat 24 februarie 2004 și înregistrat cu nr. 839 din 24 februarie 2004.

Din cercetări a rezultat că în susținerea cererii de rambursare s-au prezentat documente fictive: procura prin care era împuternicit M.M. era falsă, nefiind eliberată de Biroul Notarului Public M.S.S., SC S. SRL București nu avea depozit (punct de lucru), nu deținea utilaje la acea adresă, aici funcționând alte două societăți, SC S. SRL nu funcționa la sediul social declarat, (comunicare ANAF din 16 aprilie 2004), acolo locuind numitul H.W. inc. în dos. 359/P/2004, au fost eliberate pentru SC A.A. SRL, iar nu pentru SC S. SRL.

La data de 24 februarie 2004, suma de 18.373.950.000 lei, obținută din rambursare de TVA a fost virată în contul SC P.E. SRL, deschis la B.T. - sucursala Lipscani București.

Cu privire la acest aspect, numita G.E. a declarat că Ș.F. a venit la ea în birou, spunându-i că a venit să îi transporte la efectuarea controlului fiscal, care s-a desfășurat la sediul din Filiași, în prezența unei persoane care s-a legitimat cu CI. pe nume M.M., acestea fiind împuternicit în baza unei procuri notariale; i-a solicitat persoanei M.M. să facă o copie a actului de identitate pentru a o depune la dosar, astfel că acesta a ieșit din imobil pentru a face copie, iar ea împreună cu C.N. și F. a rămas pentru efectuarea controlului.

După terminarea controlului, împreună cu C.N. și F. a plecat la Craiova unde i-a prezentat situația martorei B.S. Acesta, după ce a analizat actele depuse a precizat că este legal urmând să întocmească actul de control.

După redactarea actului de control, G.E. împreună cu C.N. au semnat actul pe care l-au prezentat lui B.S. pentru analiză și aprobare. Actul încheiat nu s-a mai întors pentru a fi dus la semnat și din partea reprezentantului societății, și pentru a fi lăsat reprezentantului societății.

Martorul C.N. a confirmat cele relatate de G.E. cu următoarele precizări: la Filiași s-au deplasat cu un autoturism de teren condus de o persoană despre care a aflat că se numește Ș.F., care era un apropiat al lui G.B.

Despre persoana care s-a legitimat cu CI. pe numele de M.M., martorul C.N. a precizat că nu a văzut cartea de identitate a acestuia, doar G.E. verificând identitatea acestuia. De asemenea, nu a văzut nici o copie a actului de identitate a acestuia depusă la dosarul de rambursare.

La prezentarea dosarului, a adus la cunoștință înv. B.S. că firma este înființată recent și nu a avut venituri, astfel că solicitarea era dubioasă, aceasta atrăgându-i atenția că legislația în vigoare nu prevedea obligativitatea de a realiza venituri; având în vedere comportamentul abuziv al martorei B.S. a înțeles că această cerere de rambursare va fi aprobată.

Martorul C.N. a susținut că toți funcționarii erau supuși la presiuni, de către B.S., care îi amenință cu desfacerea contractului de muncă, dacă nu o ascultă. Totodată le-a interzis inspectorilor o comunicare între ei cu privire la rezolvarea cererilor de rambursare de TVA. A mai susținut martorul că nu a luat legătura cu reprezentanții societății verificate pentru a semna actul de control.

Anterior acestei date, la data de 09 februarie 2004 pe contul societății deschis la banca sus-menționată apare ca împuternicit, tot în baza unei procuri false înv. M.M.

În perioada 27 februarie 2004 - 04 martie 2004 întreaga sumă apărea ca fiind ridicată în numerar de M.M., în baza unor înscrisuri false (borderouri de achiziție bunuri persoane fizice) direct din contul SC P.E. SRL, sau după ce o parte din sumă era transferată în contul SC C.I. SRL, astfel: la data de 27 februarie 2004 suma de 5,2 miliarde lei, iar la data de 04 martie 2004 suma de 2,315 miliarde lei.

R.C.T.S. nr. 54 din 24 ianuarie 2005 a stabilit că facturile proformă emise de SC P.E. SRL către SC C.I. SRL, în baza cărora banca a efectuat transferul sumei de 7,5 miliarde lei au fost scrise de martorul D.I.A., angajatul inculpatului P.A. și inculpatei M.C., declarând că a scris facturile la solicitarea martorei V.C., contabila inculpaților P.A., M.C. și M.K.

Martora V.C. a susținut că a scris borderourile de achiziție, din dispoziția inculpatului M.K.. Cu privire la acest aspect, s-a efectuat o confruntare între martora și inculpat, inculpatul admițând că, fiind contabila sa, i-a solicitat să completeze facturi pentru firmele unor prieteni fiind posibil să fie vorba despre aceste firme.

Cu privire la M.M. s-a stabilit, la fel ca în cazul martorului H.R., că acesta a fost deposedat de cartea de identitate.

A fost identificat S.T. (arestat în dosarul nr. 359/P/2004), specialist în falsificarea de documente și înscrisuri oficiale, care a înființat mai multe societăți comerciale care îl aveau ca asociat pe M.M., printre care și SC I.I. SRL și SC T.I. S-a stabilit că societățile sus-menționate au fost înființate prin intermediul numitului G.R.N., care a depus actele constitutive pentru autentificare tot la Biroul Notarului Public C.A. Brăila.

Martorul G.A., a declarat că în luna martie 2004, în timp ce se afla în biroul numitului T.S. zis H., acesta a pus în față mai multe documente care i-a spus că sunt actele de cesiune ale societății sale și l-a pus să semneze, apoi să scrie M., recunoscându-și astfel semnătura în locul asociatului M.M. pe actele constitutive ale SC I.I. și SC T.I.

Numitul G.R.N. a recunoscut că T.S. zis H. i-a solicitat să se ocupe de formalitățile de înmatriculare ale SC I.I. SRL și SC T.I. SRL.

Cu ocazia confruntărilor dintre M.M. cu G.E., C.N. și N.M. s-a stabilit că nici unul dintre cei trei nu îl cunoaște pe M.M., după cum nici M.M. nu îi cunoaște pe cei trei, susținându-se apărarea acestuia că nu a fost niciodată implicat în circuitul infracțional al rambursărilor de TVA de la Craiova.

Expertiza contabilă a constatat și în acest caz încălcarea acelorași dispoziții legale de către funcționarii Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj, ca și în cazurile anterioare.

În plus, expertul a mai constatat că SC P.E. SRL, la data achiziționării utilajelor (dec. 2003) nu avea în obiectul de activitate fabricarea produselor de gresie și faianță, fiind completat abia la data de 23 februarie 2004. Conform art. 24 alin. (2) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 345/2002, TVA aferentă celor două facturi nu era deductibilă în luna decembrie 2003, ca putând fi considerată deductibilă cel mult în luna februarie 2004.

Organele fiscale nu au solicitat copie de pe decontul de TVA al lunii decembrie al furnizorului S.I. SRL pentru a verifica dacă acesta a colectat TVA, în vederea stabilirii deductibilității TVA la beneficiarul SC P.E. SRL potrivit art. 59 din H.G. nr. 598/2002.

Cu privire la acest aspect, expertul ales a menționat că efectuarea unei investiții care putea să determine un alt obiect de activitate nu era condiționată de modificarea statutului societății, aceasta fiind obligatorie în momentul în care investiția era dată în realizarea actului de comerț.

În legătură cu rambursarea de TVA solicitată de SC C.I. SRL s-a reținut că la data de 23 ianuarie 2004, cu nr. 4388 a fost înregistrată cererea SC C.I. SRL, cu sediul în Craiova, prin care se solicită Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj rambursarea sumei de 19.547.986.600 lei aferentă decontului lunii decembrie 2003, solicitându-se ca suma să fie virată în cont, deschis la B.T. - Sucursala Lipscani.

Pentru efectuarea controlului au fost desemnați G.E. - șef serviciu III și N.M., inspector.

Controlul s-a efectuat la data de 17 martie 2004, încheindu-se procesul verbal, cu aceeași dată și înregistrat cu nr. 1299 din 23 martie 2004.

La data de 24 martie 2004 s-a aprobat rambursarea sumei de 19.547.986.600 lei.

Din cercetări s-a stabilit că înscrisurile depuse pentru susținerea cererii sunt fictive, acest fapt rezultând din următoarele elemente: societatea furnizoare SC C.T. SRL (comunicare ANAF din 16 aprilie 2004); nu avea punct de lucru declarat, nu funcționa la sediul social declarat din București, adresa depozitului unde s-ar afla utilajele, respectiv București, nu există, strada fiind numerotată până la 15, procura nr. 86/02/2004 prin care înv. M.M. era împuternicit să reprezinte societatea era falsă, asociații SC C.T., respectiv K.A.S. și N.M.F. aveau identități false (ultima identitate a fost folosită de inc. N.B. pentru cesionarea părților sociale ale SC I.B. SRL Craiova, asociat inc. F.I., după ce obținea rambursarea de TVA de circa 30 miliarde lei (dosarul nostru 359/P/2004), asociații SC C.I. SRL aveau identități false: G.M. era în fapt inculpatul B.A., iar C.S. era în fapt inculpatul B.H.J.; cu ocazia percheziției autoturismului inculpatului M.M. au fost identificate copii ale actului constitutiv al S.C. C.T.

La data de 24 martie 2004, suma de 19.547.986.600 lei s-a virat în contul SC C.I. SRL, deschis la B.T. - Sucursala Lipscani București.

Cu privire la această rambursare, G.E. a declarat că deplasarea la sediu în Filiași, s-a efectuat tot cu autoturismul de teren condus de Ș.F. zis F., iar controlul s-a efectuat tot în prezența aceleiași persoane cu identitatea M.M.

Expertiza contabilă a constatat încălcarea acelorași dispoziții legale de către funcționarii Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj, în sensul că:

- TVA aferent achiziției de utilaje tehnologice nu era deductibilă la SC C.I. SRL, în luna decembrie 2003, deoarece investiția efectuată nu avea legătură cu activitatea economică a societății (art. 27 din Legea nr. 345/2002) înscrisă în obiectul de activitate abia la data de 02 martie 2004 deci, TVA aferent investiției pentru a deveni deductibil cel mult în luna martie 2004, iar controlul se putea efectua cel mai devreme în luna aprilie 2004, după depunerea decontului de TVA pe luna martie, procesul verbal de control nu a fost înregistrat la registratura contribuabilului și nici în registrul unic de control al acestuia.

Din contul SC C.I. SRL, deschis la B.T. - Sucursala Lipscani, la data de 09 februarie 2004 tot în numele M.M., întreaga sumă a fost, fie transferată în conturile altor societăți comerciale, fie figura ca fiind ridicată în numerar de către M.M.

Au fost ridicate în numerar următoarele sume: la 26 martie 2004 - 2 miliarde lei; la 27 martie 3004 - 1,5 miliarde lei; la 29 martie 2004 - 2,5 miliarde lei; la 30 martie 2004 - 2 miliarde lei, iar la 31 martie 2004 - 1,5 miliarde lei.

La data de 26 martie 2004 în contul SC N.S. SRL, deschis la B.T. - Sucursala Unirii s-a transferat suma de 3 miliarde lei, iar în contul SC N.S. SRL deschis la H.V.B. BANK - Sucursala M. - suma de 1,996 miliarde lei (4 x 499.000.000 lei).

Anterior acestei date, la data de 24 martie 2004, numita L.R. a deschis contul la B.T. - Sucursala Unirii, în baza împuternicirii din 11 februarie 2004 și folosind certificatul constatator din 13 februarie 2004, în care s-a menționat că durata sediului este expirată.

În ziua de 26 martie 2004, cu titlu avans salarii, a fost retrasă în numerar suma de 400 milioane lei, după care a doua zi, 27 martie 2004 s-a retras în numerar, în baza unor borderouri de achiziții fructe și legume de la persoane fizice, suma de 2,582 miliarde lei.

Această sumă a fost însușită de către numita L.R.M., fapt ce a atras nemulțumirea inculpaților S.W., M.K. și M.C., care au amenințat familia numitei L.R.

Având în vedere această întâmplare, precum și faptul că mai existau bani în contul SC C.I. SRL, s-a decis găsirea unui înlocuitor, în persoana inculpatului S.I.

Acesta a fost împuternicit pe contul SC N.S. SRL, deschis la H.V.B. BANK - Sucursala M. începând cu data de 31 martie 2004, în baza procurii cu date certe nr. 1434 din 31 martie 2004, în baza încheierii Biroului Notarului Public A.D.

Și pe acest cont a fost împuternicită inițial tot numita L.R., la data de 26 martie 2004, iar certificatul constatator folosit la deschiderea contului din 22 martie 2004, a fost ridicat de la Registrul Comerțului de către martora Ș.E., mama inculpatului S.I. și în acest certificat constatator s-a precizat că durata sediului era expirată din 25 noiembrie 2000.

Numita L.R. a încheiat cu H.V.B. BANK un contract de tranzacție ON LINE, contract identificat la fratele inc. S.W., cu ocazia percheziției.

Pe copia Cărții de Identitate a lui S.I., atașată cererii de schimbare a persoanei împuternicite, au fost menționate două numere de telefon, iar în dreptul acestui din urmă număr mențiunea S.

Suma cu care a fost alimentat contul SC N.S. SRL, deschis la H.V.B. BANK - Sucursala M. a fost schimbată în dolari S.U.A. rezultând 87.000 dolari S.U.A. și transferată în baza unor înscrisuri false (facturi proformă) în contul SC G.W.H. LIMITED, deschis la banca W.U.P. BANK L., la fel ca și în cazul sumei provenite din SC E.O. SRL, după cum urmează: la 31 martie 2004 - suma de 44.500 dolari S.U.A., la 01 aprilie 2004 - suma de 23.500 dolari S.U.A., la 02 aprilie 2004 - suma de 19.000 dolari S.U.A.

În data de 29 martie 2004 suma de 1,497 miliarde lei (3 x 499.000.000 lei) a fost transferată în contul SC R. SRL deschis la H.V.B. BANK și suma de 1,497 miliarde lei (3 x 499.000.000 lei) în contul SC N.S. SRL, deschis la H.V.B. BANK.

La fel ca și în cazul SC N.S. SRL, și în cazul SC R. SRL, inițial împuternicită pe cont numita L.R. Aceasta a deschis contul la data de 18 februarie 2004, în baza procurii din 17 februarie 2004 încheiată tot la Biroul Notarului Public A.D. La deschiderea contului a depus certificatul constatator din 13 martie 2004 durata sediului fiind expirată la data de 11 ianuarie 2002.

La data de 31 martie 2004 a fost revocată împuternicirea numitei L.R. și a fost numit inculpatul S.I.

La data de 31 martie 2004 din suma care a alimentat contul SC R. SRL, s-a transferat, tot în baza unor înscrisuri false (facturi proformă) în contul SC H.I. LTD, deschis la C.I.B. Budapesta, suma de 44.700 dolari S.U.A.

Atât inculpatul A.A.S., cât și inculpatul S.W. o cunoșteau pe numita L.R.M., aceasta fiind cunoscută și de martora Ș.E., mama inculpatului S.I.

Cu ocazia unei supravegheri efectuate asupra inculpatului S.W. s-a stabilit că acesta se întâlnea frecvent cu inculpatul A.A.S., astfel că, în data de 23 noiembrie 2004 aceștia au fost surprinși în timpul unei întâlniri, în zona magazinului SC H.Y. administrat de către inculpatul S.W., fiind apoi conduși la sediul PICCJ unde se efectuau acte de urmărire penală, față de alți inculpați.

În aceeași zi, o altă echipă operativă o supraveghea pe martora S.E., astfel că în momentul în care aceasta s-a întâlnit cu inculpatul A.B.M., s-a trecut la identificarea inculpatului, stabilindu-se identitatea acestuia.

Din audierea persoanelor implicate s-a stabilit că, la sfârșitul lunii martie 2004 inc. S.W. l-a sunat pe inc. A.A.S., spunându-i că numita L.R.M. i-a furat o mare sumă de bani din bancă și că mai sunt în bancă circa 3 miliarde lei, care trebuie ridicați, solicitându-i să găsească o persoană de încredere, pentru a fi împuternicită să ridice și restul sumei de bani (deci. inc. A.A.S., din 17 ianuarie 2005).

Inculpatul A.A.S. l-a contactat pe inculpatul A.B.M. (care și el o cunoștea pe martora Ș.E.) căruia i-a spus despre S.I. Inculpatul A.B.M. i-a solicitat lui S.I. să lucreze pentru el. Acesta a fost de acord, astfel că a doua zi după întâlnire inculpatul A.B.M. i-a prezentat lui S.I. procuri prin care era împuternicit să efectueze operațiuni bancare pentru SC N.S. SRL și SC R. SRL. Atunci l-a cunoscut și pe inc. S.W., care a luat procurile de la inc. A.B.M. și împreună s-au deplasat la H.V.B. BANK - Sucursala M. Aici la bancă, inculpatul S.W. i-a solicitat să completeze dispoziția de plată valutară externă pentru societățile N.S. SRL și SC R. SRL, datele fiind copiate de pe copiile unor dispoziții de plată mai vechi, puse la dispoziție de inculpatului S.W. Sumele au fost transferate în conturi din Ungaria și Luxemburg (decl. lui S.I. din 18 noiembrie 2004).

În perioada martie - aprilie 2004, inculpatul S.I. a fost de mai multe ori la H.V.B. BANK, împreună cu inculpatul S.W., care îl aștepta în fața sucursalei. După ce acesta vorbea la telefon cu o altă persoană, intrau amândoi în bancă, iar inculpatul S.W. avea asupra sa ștampilele celor două societăți precum și ordine de plată completate și ștampilate. După ce documentele erau puse în ordine de către inculpatul S.W., inculpatul S.I. le semna și le depunea la ghișeul băncii pentru efectuarea operațiunilor bancare. S.I. și-a menținut poziția descrisă mai sus și după confruntările efectuate cu inculpații S.W. și A.B.M.

Inculpatul A.A.S. a susținut în declarația din 17 ianuarie 2005 că inculpatul A.B.M. avea legături cu inculpatul S.W. pentru a-l ajuta să efectueze operațiuni bancare, iar firmele SC R. SRL și SC N.S. SRL aparțineau șefului inculpatului S.W.

Firmele B.G. și P.A. erau firmele inculpatului A.B.M. Acesta a precizat că o parte din documentele firmelor erau ținute la S.I. iar o parte la inculpatul S.W. Când inculpatul S.W. nu putea lua legătura cu S.I., îl suna pe el, iar el o suna pe martora Ș.E., iar aceasta știa cum să ia legătura cu S.I.

Despre inculpatul A.B.M., inculpatul A.A.S., a declarat că acesta avea o casă la curte unde ținea documentele firmelor folosite de el. Când inculpatul S.W. mergea la bancă ținea documentele într-o geantă maro.

Fiindu-i prezentată inculpatului A.A.S. o geantă maro găsită cu ocazia percheziției în imobilul din str. Știubei, la locuința inculpatului A.B.M., inculpatul A.A.S. a recunoscut-o ca fiind geanta folosită de inculpatul S.W. la transportul documentelor și ștampilelor, când mergea la bancă.

Inculpatul A.A.S. a solicitat să nu fie confruntat cu inculpatul A.B.M., întrucât acesta i-a atras atenția pentru că a avut o atitudine sinceră și a cooperat cu organele de urmărire penală.

Declarațiile inculpatului A.A.S. despre inculpații S.W., A.B.M. s-au coroborat cu documentele găsite cu ocazia percheziției efectuate în str. Știubei.

În data de 23 august 2004, în urma unei acțiuni de filaj efectuată asupra lui S.I. acesta a fost surprins în timp ce se întâlnea cu inculpatul A.B.M. pe str. Cristea Mateescu, în apropierea locuinței inc. A.B.M., într-un autoturism, la volan fiind inc. A.B.M. După ce au discutat circa 5 minute, inculpatul S.S. a coborât din autoturism, și cu un taxi s-a deplasat la H.V.B. Bank Suc. M., unde s-a întâlnit cu martorul N.I. angajată a SC C.C. și au intrat amândoi în bancă, după ce în prealabil au completat mai multe formulare.

Anterior, în ziua de 19 august 2004, S.I. a fost surprins cu același martor efectuând operațiuni bancare, la aceeași bancă, după care inculpatul s-a deplasat la imobilul din str. Știubei, a intrat în curtea imobilului, fiind întâmpinat de inculpatul A.B.M. Au discutat circa 2 minute, timp în care inculpatul S. i-a înmânat celuilalt inculpat un plic.

Acest fapt a fost confirmat de inculpatul S.I. cu ocazia audierilor și confruntărilor.

Cu ocazia percheziției efectuate în imobilul din str. Știubei, au fost identificate documente în original și ștampile aparținând următoarelor societăți: SC E.T. SRL; SC T.I.E. SRL; SC B.G. SRL; SC P.A. SRL; SC K.T. SRL; SC M.E. SRL; SC A.E. SRL.

Au mai fost identificate și : legitimație de ședere temporară, în original, pe numele A.A.H., legitimație de ședere temporară, în original, pe numele A.J.Y., cetățean somalez, copie pașaport pe numele H.T. - cetățean sirian, copie legitimație de ședere pe numele H.T.; copie pașaport pe numele E.M.S.; copie document de călătorie pe numele B.M.S. - cetățean somalez; copie legitimație de ședere temporară pe numele M.B.S., procură în original nr. 1725 din 22 aprilie 2004 prin care asociații SC P.A. SRL, numiții E.M.S. și A.K., îl împuterniceau pe H.A.A. să efectueze activități comerciale și bancare în numele societăților, copie pașaport pe numele T.S., copie pașaport pe numele I.S., procură tradusă în română, 20 mai 2004 prin care I.S. și N.H. în calitate de asociat al SC B.G. SRL îl împuterniceau pe H.A.A. să efectueze operațiuni comerciale și bancare, procură în original din 19 decembrie 2003 prin care A.H., în calitate de asociat al SC T.I.E. SRL, îl împuternicea pe E.M.A., cetățean kenian, să efectueze operațiuni comerciale și bancare, procura din 20 ianuarie 2004, prin care A.H., în calitate de asociat al SC T.I.E. SRL, îl împuternicea pe A.T.K., cetățean irakian, să reprezinte societatea, copie pașaport pe numele A.T.K. - cetățean irakian, procura în original din 22 aprilie 2004 prin care I.S. și N.H., în calitate de asociați ai SC B.G. SRL îl împuterniceau pe H.A.A. să reprezinte societatea în relații comerciale și bancare, copie pașaport, pe numele A.H., cetățean iranian, copie pașaport pe numele F.M.A.A.T., cetățean iranian, copie pașaport pe numele N.M.A., contract de închiriere, în original, 03 ianuarie 2002 prin care s-a stabilit sediul social al SC R.I. SRL, carnet CEC, eliberat SC A.I.E. SRL, carnet CEC - eliberat SC A.N.I. SRL, carnet CEC atribuit SC A.E. SRL.

Din actele dosarului bancar al SC B.G. SRL rezultă că împuternicit pe contul deschis la H.V.B. BANK, în perioada 08 iunie 2004 - 06 iulie 2004 era cetățeanul somalez H.A.A., a cărui documente în original și procuri în original, au fost identificate în imobilul din str. Știubei începând cu data de 06 iulie 2004, împuternicit pe cont fiind desemnat S.I.

Suma rulată prin conturile SC B.G. SRL în cuantum de 52,483 miliarde lei, în perioada 22 iunie 2004 - 29 octombrie 2004, provenea din contul SC T.I.E. SRL și a fost ridicată în numerar de către H.A.A. sau S.I.

Cu ocazia efectuării unei percheziții domiciliare la martorul A.T.R. angajat la C.C. al cărui patron era înv. O.H., au fost identificate mai multe înscrisuri, în alb, coli format A4 pe care erau aplicate ștampilele SC R. SRL și SC B.G. SRL.

Martorul a declarat că acestea aparțin numitului R.A., cetățean maghiar, de origine siriană.

Din actele dosarului bancar al SC P.A. SRL, a rezultat că împuternicit pe contul deschis la HVB BANK, în perioada 27 mai 2004 - 06 iulie 2004 era tot H.A.A., iar din data de 06 iulie 2004 împuternicit pe cont a fost desemnat S.I.

În perioada 06 iulie 2004 - 13 august 2004, prin contul SC P.A. SRL, deschis la HVB BANK, s-a rulat suma de 15,863 miliarde lei, provenită în principal de la SC H.T. SRL, fiind apoi ridicată în numerar de S.I.

Din dosarul SC P.A. SRL de la Registrul Comerțului, a rezultat că pe fotocopia pașaportului pe numele E.M.S. este aceeași fotografie aplicată pe copia pașaportului cu același număr identificată pe copia pașaportului identificat în str. Știubei.

Și în dosarul SC E.T. SRL, copiile pașaportului pe numele I.S. și E.M.S. erau același cu copiile pașapoartelor identificate în str. Știubei.

Tot în imobilul din str. Știubei au mai fost identificate și următoarele: două copii pașaport pe numele L.R.M. din care pe una este menționată cu pix adresa; două cartonașe cu însemnele B.R. privind conturile SC Y. SRL și SC K. SRL, delegația din 29 iunie 2004, în original, prin care I.S. asociat al SC B.G. SRL delega pe Ș.E. să ridice de la Registrul Comerțului actele constitutive ale societății.

Referitor la imobilul din str. Știubei, a fost apreciat ca relevant conținutul unui înscris găsit asupra inc. A.B.M. în timp ce se pregătea să îl plaseze soției sale „A. mergi la casa lui M. nu îți fie frică, deoarece nu este pe numele meu și în caz că se găsește ceva (registre să te duci la poliție și să le predai) să nu îți fie frică și să spui că eu nu cunosc cine i-a dat lui M. cheile casei. Eu am locuit în acea casă începând cu 01.08 până în 07 octombrie după care m-am dus la casa tatălui lui A."

Acest bilet a fost tradus, de traducător autorizat, în prezența inculpatului și a apărătorului ales; cu privire la această delegație martorul a declarat că a scris-o la cererea inculpatului A.B.M., fără să îl cunoască pe I.S., iar documentele ridicate i le-a dat tot inculpatului - copie carte de identitate pe numele L.R.M.;

Cu ocazia percheziției efectuate în imobilul unde locuia inculpatul S.I. au fost identificate următoarele: contract de închiriere, în original, prin care se stabilește sediul social al SC Y.I., acte în original privind SC N.S.C. SRL București, act adițional la actul constitutiv din 27 aprilie 2004, declarațiile asociaților prin care se revocă procura dată lui S.I.S., datată 22 septembrie 2004, procura din data 07 mai 2004, prin care S.I.S. era împuternicit să administreze societatea, borderouri de achiziție cu antetul SC R.I. SRL, fără număr și dată, borderouri de achiziție pentru SC B.G. SRL datată 01 octombrie 2004, 24 iunie 2004, 27 iulie 2004, 03 august 2004, 3 facturi fiscale datate 02 octombrie 2004 emise de G.T.R. SA către SC K.T.I. SRL, privind conectarea la servicii Z., copie pașaport pe numele T.S., facturi emise de Z. pentru SC Y.I. SRL, actele originale ale SC D.A.E. SRL + procura din data de 28 noiembrie 2003 prin care asociații o împuterniceau pe L.R.M. să reprezinte societatea, actele originale ale SC C.I. SRL + procură din data de 23 noiembrie 2000 prin care asociatul o împuternicea pe L.R.M., să reprezinte societatea, actele originale ale SC K.T.I. SRL + procură din data de 07 mai 2004 prin care asociatul îl împuternicea pe S.I., să reprezinte societatea; exemplarul roz al unui număr de 27 de ordine de plată prin care SC T.I. SRL a plătit suma de bani către SC B.G. SRL, acte aparținând SC L.C. SRL, SC R.M.C. SRL, SC T.I.E. SRL, contracte de închiriere în alb, având aplicate o ștampilă cu impresiunile Administrației Financiare Sector 3 București, coli în alb, cu impresiunile ștampilei Asociației de locatari, chitanțier în alb cu impresiunile ștampilei SC H. SRL București.

Despre numita L.R., inculpatul A.A.S. a declarat că se ocupa de contabilitate și înregistrarea firmelor pe care lucra inculpatul S.W.

Prima instanță a apreciat că această precizare se coroborează cu înscrisurile existente în dosarele de la Registrul Comerțului sau bănci ale următoarelor societăți comerciale: SC N.S. SRL, societatea a fost înființată în data de 02 decembrie 1999 în numele a doi cetățeni turci F.O.N. și A.L.S., de către numita L.R., la data de 13 februarie 2004 L.R. solicită certificat constatator pentru deschidere de cont la bancă, conturile sunt deschise de societate la B.T. - Sucursala Unirii și HVB BANK - Sucursala M. de către numita L.R.

Cu privire la această societate, s-a precizat că, funcționează pe principiul firmelor fantomă, respectiv nu funcționa la sediul social declarat, ultima dată a depus obligațiile de plată în luna februarie 2002, nu a declarat conturile bancare conform Legii nr. 87/1994 (comunicare Administrația Financiară sector 2), nu figura cu operațiuni de import/export (comunicare A.N.V.), SC R.I. SRL, înființată tot de către numita L.R., ca împuternicit a as. T.S., la data de 12 februarie 2004 a solicitat eliberarea unui certificat constatator, conturile au fost deschise la HVB BANK și R.E. BANK de către numita L.R. Societatea nu funcționa la sediul social declarat, nu a depus declarații privind obligațiile de plată și nici nu a declarat conturile bancare.

SC N.S.I. SRL și SC R.I. SRL - folosite de inculpați la operațiuni de transfer în scopul ascunderii adevăratei proveniențe a sumelor care proveneau din săvârșirea de infracțiuni.

O altă societate, la care era împuternicită numita L.R., a fost folosită de către inculpați la operațiuni de spălare a banilor respectiv: SC Y.I. SRL, având ca asociat O.E.S.M.A.M.M.A.R.; la data de 26 martie 2004 L.R. a solicitat eliberarea unui certificat constatator pentru bancă.

Nici această societate nu a funcționat la sediul social declarat, nu avea conturile bancare declarate și nici nu a depus declarații privind obligațiile de plată.

Inculpații au mai folosit și alte societăți la care împuternicit nu mai era numita L.R., întrucât aceasta s-a ascuns, atât pentru a nu fi găsită de inculpați cât și de autorități.

Revenind asupra participației inculpaților la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor, s-a reținut că inculpatul S.W. a negat inițial participarea sa la infracțiunile w săvârșite de membrii grupului infracțional organizat, iar începând cu declarația din 01 februarie 2005 că a participat la anumite activități, însă că nu a cunoscut proveniența banilor, indicând că a acționat din dispoziția inculpatului M.K. zis D. sau a inculpatului A.A.S., zis S. Inculpatul a mai declarat că inculpatul M.K. i-a solicitat să asigure siguranța sumelor de bani ridicate din conturile SC R. SRL și SC N.S., sumele fiind obținute din comerțul cu cherestea, menționându-se și că L.R. a fugit cu o mare sumă de bani.

Inculpatul a susținut că pe L.R. a cunoscut-o prin intermediul inculpatului A.A.S., dar nu a fost cu aceasta la bancă. De asemenea, acesta i-a spus că inculpatul S.I. va ridica sumele de bani din bancă, după care trebuiau date inculpatului E.K.N., care trebuia să predea banii inculpatului M.K.

Tot despre inculpatul A.A.S., inculpatul S.W. a declarat că acesta i-a solicitat să sune la bancă pentru a confirma dacă au intrat banii în conturi.

Despre geanta maro, în care se transportau documentele și ștampilele firmelor folosite, inculpatul S.W. a menționat că inculpatul S.I. cu inculpatul A.A.S. aveau o asemenea geantă, acesta din urmă i-a spus că lucrează împreună cu inculpatul A.B.M., dar nu i-a spus despre ce afaceri este vorba.

În legătură cu convorbirea telefonică avută cu inc. M.C. în legătură cu adresele locuințelor numitei L.R. și mamei acesteia, inc. S.W., a declarat că anterior, inculpatul M.K. i-a spus că o să-l sune o femeie, fără a-i preciza numele, cu scopul de a-i da datele personale ale numitei L.R. M. Anterior i-a citit datele de pe un înscris dat de inculpatul A.A.S. Acest înscris era o copie după pașaportul numitei L.R., iar după ce a citit i l-a dat înapoi inculpatului A.A.S.

Inculpatul S.W. nu a declarat nimic despre inculpatul A.B.M.

S-a apreciat că participația inculpatului A.B.M., precum și legătura dintre acesta, inculpații A.A.S. și L.R., era stabilită, atât ca urmare a probelor găsite la percheziție din str. Știubei, sector 3, cât și a declarațiilor martorei Ș.E. care s-a menționat că în luna martie 2002, a fost sunată de prietena lui A., L.R. M., pentru a-i face servicii la notariat sau alte instituții în vederea încheierii unor acte privitoare la societăți comerciale, precum și pentru a-i obține contracte de închiriere în vederea stabilirii sediului social al unor societăți comerciale; pe inculpatul A.A.S. l-a cunoscut în anul 2001, tot prin intermediul numitei L.R. M.; în vara anului 2003 a fost solicitat de către inculpatul A.A.S. să lucreze pentru inculpatul A.B.M., însă a refuzat; când a lucrat pentru L.M., cererile de a efectua vreun act pentru vreo societate comercială, veneau tot din partea inculpatului A.B.M.; în februarie - martie 2004, la solicitarea inculpatului A.B.M., a cumpărat facturi pentru B.G. și P.A.; delegația din 29 iunie 2004 prin care I.S., o împuternicea să ridice de la Registrul Comerțului actele constitutive, a scris-o la cererea inculpatului A.B.M. Nu l-a văzut niciodată pe I.S., iar documentele ridicate i le-a dat inculpatului A.B.M.

Cu ocazia confruntării dintre martoră și inculpatul A.B.M., fiecare dintre cei doi și-au menținut poziția inițială.

Martora a mai susținut că inculpatul A.B.M. i-a spus că a cumpărat casa din str. Știubei de la martorul M.A.A.

Această mențiune s-a coroborat cu declarația martorului M.A.A., care preciza că a dorit să vândă acest imobil inculpatului A.B.M., a primit un avans de circa 2.500 dolari S.U.A., însă pentru restul a fost amânat astfel că, după ce a revenit în România și a aflat că inculpatul A.B. este arestat, a renunțat să-i mai vândă acestuia imobilul.

Martorul a susținut că a părăsit România în 20 august 2004, autoturismul condus de inculpatul A.B.M. în ziua de 23 august 2004, a fost înmatriculat până la data 27 august 2004 pe numele lui M.A., cu domiciliul în str. Știubei.

Inculpatul S.W., chiar dacă a recunoscut într-o anumită măsură participația sa la ridicările de numerar de la bănci, a susținut că nu a cunoscut că banii provin din săvârșirea de infracțiuni ci din exportul de cherestea.

Această apărare a inculpatului a fost contrazisă de declarațiile martorilor V.A. - funcționar la Banca HVB BANK - Sucursala M. și F.J.M. - funcționar la Banca Românească - Sucursala Băneasa.

Astfel, martora V.A. a susținut că în luna martie 2004 a deschis contul firmei N.S., la solicitarea unui împuternicit L.R. Aceasta a venit apoi zilnic la bancă pentru efectuarea plăților și ridicarea în numerar, fiind însoțită de către un bărbat pe nume V. Fiindu-i prezentată fotografia inc. S.W. l-a recunoscut pe acesta ca fiind persoana pe care o cunoștea sub numele de V. Văzându-l pe inculpatul S.W. la bancă i-a solicitat acestuia o delegație pentru firmă, dar el a răspuns că nu are nici o legătură cu firma, ci doar însoțește împuternicitul care ridica sume mari de bani.

După un timp, s-a schimbat împuternicitul, cu persoana inculpatului S.I., care a venit la bancă însoțit tot de către inculpatul S.W. Acesta din urmă o suna pentru a verifica dacă au intrat banii în contul firmei N.S., și având în vedere că inculpatul S.W. venea des la bancă, însoțindu-i pe împuterniciți, nu a considerat că încalcă regulile bancare referitoare la confidențialitate.

Când a deschis contul la împuternicitul S.I. a menționat pe copia actului de identitate și respectiv S.A.

Inculpatul S.W. îl însoțea pe S.I. și când acesta ridica numerar din conturile SC R.I. SRL.

De la acest post telefonic martora L.L., mama numitei L.R., a primit la data de 01 aprilie 2004 un SMS cu următorul conținut "TIMPUL TRECE ORICE OM GREȘEȘTE NU PIERDE ȘANSA" (proces verbal vol. 6, fila 364).

Martora a mai susținut că în luna martie - aprilie a început să primească telefoane de amenințare de la o persoană cu numele S. Concomitent, fiica sa, L.R., a dispărut de la domiciliu. În cele din urmă s-a întâlnit cu persoana care a amenințat-o cu răpirea nepotului în cazul în care nu o găsește pe M., recunoscându-l pe inculpatul M.A.T. în persoana lui S. În aceeași seară în care s-a întâlnit cu M.A.T., ușa apartamentului fiicei sale L.R. din str. Ardeleni, a fost spartă și apartamentul devastat. A doua zi a primit SMS - ul menționat mai sus.

Cu privire la acest aspect a fost identificată sesizarea numitei Ș.E., care a fost înregistrată la Secția 6 Poliție, însă verificările efectuate au fost netemeinice, astfel că s-a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 2, reluarea cercetărilor.

Revenind la declarațiile funcționarilor de la bănci care îl acuză pe inculpatul S.W. de participare conștientă la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, s-a reținut că și declarația martorei F.J.M. este în același sens.

Astfel, martora a declarat că pe inculpatul S.W. îl cunoaște sub numele de V., acesta a venit în luna iunie 2004 împreună cu un cetățean român S.I. pentru a deschide un cont pentru firma SC Y.I. SRL.

La scurt timp, cei doi au început să desfășoare activități pe cont, în special ridicări în numerar, iar sumele care intrau în cont proveneau de la firmele care aveau conturi în I.N.G. BANK - Sucursala Municipiului București. Ridicările în numerar se efectuau în baza unor borderouri de achiziții, iar deconturile se efectuau în baza unor CEC-uri.

O mențiune importantă în declarația martorei a fost aceea că inculpatul S.I. nu a fost la bancă niciodată fără inculpatul S.W.

S-a apreciat că importante în dovedirea participației atât a inculpatului S.W. cât și a celorlalți inculpați, sunt și convorbirile telefonice interceptate, înregistrate în baza autorizațiilor nr. 105/2004 emise de Tribunalul București și confirmate de această instanță ale căror conținut este redat în cuprinsul proceselor verbale aflate în dosarul de urmărire penală.

Prin procesul verbal din data de 07 martie 2005 Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași s-a sesizat din oficiu faptul că numitul G.M., în calitate de administrator al SC G. SRL Craiova, a înregistrat în contabilitate operațiuni nereale ce au la bază documente fictive, începând astfel urmărirea penală împotriva acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 87/1994.

După efectuarea primelor audieri, cauza a fost declinată în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Prin procesul verbal din data de 10 ianuarie 2005 Poliția sector 2 - Serviciul de Investigare a Fraudelor a început urmărirea penală față de înv. L.P. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 republ., reținându-se că a declarat fictiv sediul SC E. SRL, în scopul de a se sustrage de la efectuarea controlului fiscal. Începerea urmăririi penale a fost confirmată de Poliția judiciară a sectorului 2 prin rezoluția nr. 7707/P/2004 din data de 11 ianuarie 2005.

Acest dosar s-a format ca urmare a sesizării Gărzii Financiare - Secția București, cu numărul 425325 din 13 noiembrie 2003, întrucât SC E. SRL București nu a fost identificată la sediul social declarat. Mai mult, s-a stabilit că însuși contractul de comodat încheiat a fost falsificat.

Din actele transmise de Garda Financiară a rezultat că în data de 03 noiembrie 2003, inculpatul P.A. a fost audiat în legătură cu activitatea SC E. SRL, acesta menționând că a convenit cu cesionarul să schimbe sediul social declarat.

Din documentele anexate cu privire la cele două acte de urmărire penală se reține, dificultatea efectuării urmăririi penale cu privire la asociații unor firme de tip fantomă, activitățile de urmărire penală fiind practic lipsite de eficiență, atât în ceea ce privește tragerea la răspundere penală câr și cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat prin acest tip de activitate infracțională.

Cu privire la inculpatul P.A. s-a stabilit că la data de 06 august 2002 inculpatul P.A., a obținut de la martorul P.T., un împrumut în suma de 550.000 dolari S.U.A. și 7.135.000.000 lei.

Suma de 550.000 dolari S.U.A. a fost schimbată în lei, după care s-a creditat SC E. SRL, în vederea desfășurării unor operațiuni cu produse petroliere.

În aceeași dată inculpatul P.A. a falsificat un contract de împrumut în care s-a atestat că martorul P.T. a împuternicit SC E. SRL cu suma de 4.715.000.000 lei.

În legătură cu acest înscris martorul a precizat că nu l-a semnat, fapt vizibil, întrucât semnătura de pe înscris nu se aseamănă cu semnătura sa dată în fața procurorului. Constant în declarații, inculpatul P.A. a arătat că nu își amintește împrejurările în care s-a falsificat acest înscris și nici la ce l-a folosit.

Referitor la obținerea și folosirea legitimației speciale de acces în incinta aeroportului Otopeni de către inculpatul P.A., din actele existente la dosar a reieșit că la data de 21 noiembrie 2000 inculpatul P.A., dorind să obțină o legitimație specială de acces în incinta Aeroportului Otopeni, pentru zonele F - flux de pasageri și V - saloane VIP, i-a solicitat martorului B.S., pe care îl cunoștea din Academia de Poliție, fiind profesor - să-i obțină un astfel de document special. La acea dată martorul B.S., avea funcția de șef serviciu al Poliției Transporturi Aeriene Otopeni.

Pentru a-l ajuta să obțină acest document oficial, martorul i-a înmânat inculpatului P.A. o cererea pentru permisul de acces, în care acesta a menționat în fals, că este ofițer de poliție în cadrul Poliției Transporturi. În aceeași zi, martorul a emis în fals către Aeroportul Otopeni o adresă din 21 noiembrie 2000 în care solicită să-i fie eliberată inculpatului P.A. o legitimație de acces general în Aeroportul Otopeni.

În baza acestor înscrisuri false inculpatul P.A. a obținut un document oficial, care prin utilizare i-a conferit multiple facilități de acces în Aeroportul Otopeni care are valabilitate 2 ani, astfel că în data de 29 noiembrie 2002, inculpatul P.A. a solicitat martorului prelungirea valabilității acestui document oficial, prelungirea fiindu-i obținută tot în baza unor înscrisuri false,

Cu ocazia percheziției la domiciliul inculpatului P.A. a fost identificată legitimația.

Verificările efectuate au stabilit că inculpatul P.A. nu a deținut funcția de ofițer de poliție la Poliția Transporturi Otopeni.

Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost dovedită pe baza probelor administrate la urmărirea penală și cercetarea judecătorească, acestea fiind individualizate în sentința instanței de fond.

Judecătorul fondului, cu privire la încadrarea în drept a faptelor a reținut următoarele:

Cu privire la infracțiunea de crimă organizată prevăzută de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003, reținută prin actul de inculpare în sarcina inculpaților P.A., A.H.B.M., A.A.S., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F. S.A.T., S.W.R., E.K.N.H., E.B.N.S.E.S., A.A.H.H.B. s-a constatat că inculpații nu au acționat (împreună, cu toții) în mod coordonat, ci se formau grupuri ocazional, fără continuitate, ori structura determinată în cadrul cărora nu se putea vorbi de existența unor roluri determinate pentru membrii acestora, scopul acestor organizări lipsite de structura determinata și continuitate fiind insa evident cel al comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni (rambursări ilegale de TVA).

S-a arătat că, din modul de descriere și prezentare a situației faptice în rechizitoriul Parchetului rezulta ca inculpații nu făceau parte cu toții dintr-un grup, că micile grupări constituite în vederea săvârșirii de infracțiuni aveau compunere diferită, față de unii dintre membrii acestor grupuri, fiind disjuns materialul de urmărire penală.

S-a concluzionat că, întrucât în cauză nu s-a stabilit cu certitudine structura determinata a grupului, rolurile prestabilite ale membrilor, perioada determinată în care grupul a acționat, continuitatea, coordonarea acțiunilor, nu s-a putut reține existența unui grup infracțional organizat a cărui inițiere, constituire, aderare sau sprijinire să fie realizate de vreunul din inculpații menționați, iar în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003.

Cât privește complicitatea la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., s-a constatat că inculpatul P.A. a ajutat la transferarea sumelor obținute din rambursarea ilegală de TVA, având cunoștință de proveniența acestora și dispunând de mare parte din banii obținuți prin rambursări ilegale de TVA realizate cu complicitatea sa, de SC M.S.C. SRL Craiova, SC G. SRL Filiași, SC C.I. SRL Craiova, iar inculpata M.C. a ajutat la transferul, ori ridicarea în numerar a acelorași sume, fapte ce constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 241/2005.

S-a motivat că faptul că firmele care au solicitat rambursări nelegale de TVA au fost înființate, utilizându-se acte de identitate false, nu au desfășurat activități comerciale, constituie fapte, infracțiuni, sancționate distinct, însă orice societate comercială înființată în condițiile Legii nr. 31/1990 devine contribuabil, adică desfășoară activități aducătoare de venit și are obligația de a cotiza la bugetul public.

Avându-se în vedere principiul de drept specialia generalibus derogant și față de obiectul juridic al celor două infracțiuni (înșelăciune și evaziune fiscală) constituit de fascicolul de relații sociale privitoare la patrimoniu, formate pe temeiul bunei credințe, prima instanță văzând și dispozițiile art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților P.A. și M.C. din infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru care se va dispune condamnarea acestora.

Cât privește infracțiunea de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. că inculpații față de care s-a reținut această infracțiune au ajutat și contribuit la inducerea în eroare a reprezentanților DGFP Dolj cu prilejul rambursărilor ilegale de TVA obținute de SC M.S. SRL, SC G. SRL, SC P.E. SRL, SC C.I. SRL - inculpatul M.K.A.N.; SC G. SRL, SC C.I. SRL și SC P.E. SRL - inculpații M.H.S.M., E.K.N.H.; SC M.S. SRL Craiova și SC G. SRL Filiasi - inculpații M.A.F.S.A.T. și A.A.H.H.B. Având în vedere apariția Legii nr. 241/2005 publicată în MO, Partea I nr. 672 din 27 iulie 2005, ulterior întocmirii actului de sesizare a instanței (la 11 mai 2005), aceasta fiind lege specială față de dispozițiile cu caracter general C. pen., având drept rațiune a adoptării sale tocmai reglementarea explicită a infracțiunilor săvârșite contra bugetului public, în esența lor fapte de evaziune fiscală, situația de fapt descrisă și anume activitatea inculpaților de complicitate la obținere de rambursări nelegale de TVA fiind prevăzute expres de dispozițiile art. 8 din lege, prima instanță văzând și dispozițiile art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestor inculpați, din complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 281/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care a dispus condamnarea acestora.

În sprijinul schimbărilor de încadrare ce au fost dispuse (și dezvoltate mai sus), prima instanță a făcut precizarea că activitatea de inducere în eroare a reprezentanților DGFP Dolj ar părea, la o analiză superficială, că reprezintă doar elementul material al laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune, însă ceea ce este de esența încadrării juridice a faptelor inculpaților o constituie împrejurarea că această acțiune amăgitoare a inculpaților a avut drept finalitate obținerea, realizarea de restituiri, rambursări ilegale de TVA.

Dacă în cazul infracțiunii de înșelăciune scopul acțiunii amăgitoare justificării adevărului, inducerii în eroare îl constituie obținerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust - prin urmare a unui folos în general - în cazul infracțiunii de evaziune fiscala prev. de art. 8 din Legea nr. 241/2005, acest folos material injust este determinat constând în „sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat" scop urmărit de inculpații din prezenta cauză.

În legătura cu infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 rep. reținută în sarcina inculpatului P.A. (cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.), instigare la complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 reținută în sarcina aceluiași inculpat, complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 (două infracțiuni) reținută în sarcina inculpatei M.C., complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. săvârșită de inculpatul M.K.A.N., instanța de fond a reținut că prin art. 16 din Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (lege care a intrat în vigoare ulterior momentului întocmirii actului de sesizare din prezenta cauză) au fost abrogate expres dispozițiile din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.

Această abrogare a însemnat dezincriminarea unor fapte existând însă în materia enunțată o continuitate a incriminării pentru restul faptelor, fiind efectuată doar o schimbare a sediului acestora. Spre deosebire de Legea nr. 87/1994 prin noua Lege nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale a fost lărgită sfera expresiei „contribuabil" extinzându-se totodată și aria faptelor incriminate ca „ infracțiuni de evaziune fiscală" sau ca „ infracțiuni în legătura cu acestea".

S-a concluzionat că Legea nr. 241/2005 nu a mai preluat și faptele prevăzute în art. 10, art. 11 lit. a), art. 11 lit. b) teza I și a III-a și în art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 care au fost astfel dezincriminate astfel că, văzând și dispozițiile art. 11 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. b) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994.

S-a mai arătat că Legea nr. 241/2005 nu a mai preluat faptele prevăzute de art. 10, art. 11 lit. a), art. II lit. b) teza I și a III a și art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 care, astfel au fost dezincriminate, însă noua lege a preluat majoritatea infracțiunilor prevăzute în legea anterioară care se regăsesc în art. 4, art. 7 alin. (1) și (2), art. 9 alin. (1) lit. a), b), c), d), e), și f) din Legea nr. 241/2005, în materie existând o continuitate a incriminării, fiind efectuată doar o schimbare a sediului acesteia, prin noua lege pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale fiind prevăzute noi infracțiuni, una fiind de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. g), iar trei având legătura cu infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în art. 3, 5 și 8.

Astfel, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală sub forma complicității prevăzută de art. 26 raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 rep., reținută în sarcina inculpaților A.H.B.M., A.A.S., S.W.R., a inculpatei M.C. constând în aceea că știa despre faptul ca sediile mai multor societăți comerciale constituite nelegal nu funcționează la sediul social declarat cum ar fi SC N.S. SRL și SC R. SRL, a inculpatului M.K.A.N. s-a dispus schimbarea încadrării juridice în baza art. 334 C. proc. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea acestora.

Tribunalul a procedat la această schimbare de încadrare juridică, determinat și de faptul că Legea nr. 241/2005 este lege penală mai favorabilă în raport de limitele de pedeapsa stabilite, dar și față de existența prevederilor art. 10 din același act normativ potrivit cu care în situația în care fapta este recunoscută, iar prejudiciul acoperit în faza de urmărire penală sau până la primul termen de judecată, limitele de pedeapsă stabilite prin lege se reduc la jumătate, iar pentru prejudiciile cu un cuantum mai scăzut exista posibilitatea aplicării unei amenzi.

S-a apreciat că faptele inculpatului P.A. - constând în aceea că în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor obținute din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală a ridicat în numerar suma de 9,9 miliarde lei din contul SC E. SRL după ce în prealabil suma a fost constituită într-un depozit al aceleiași firme, a transferat din contul SC E.O.D.C. SRL suma de 10,9 miliarde lei în mod fracționat, în contul a SC S. SRL de unde suma a fost schimbat în dolari S.U.A. și transferată de alte persoane în conturi din afara României și a dobândit suma de 1,8 miliarde lei provenită din restituirea ilegală de TVA obținută din SC C.I. SRL București - realizează elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 pct. 1 lit. a) –c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.

S-a arătat că infracțiunea primară generatoare de prejudiciu sau cu alte cuvinte infracțiunea prin care s-a obținut „produsul" ce urma a fi „spălat" o constituie infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 iar sub aspectul laturii subiective din modul de derulare a situației faptice reținute rezultă că inculpatul a cunoscut împrejurarea că obiectul material al infracțiunii este produs al unei infracțiuni din care rezulta produsul ce urmează a fi spălat și de asemenea, a avut reprezentarea faptului că are loc o activitate de schimbare sau transfer de bunuri în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a produsului infracțiune.

Referitor la faptele inculpatului P.A. - constând în aceea că a falsificat actele de cesiune ale părților sociale ale SC E. SRL și SC E.O. D. SRL ce atestau în mod fictiv cesiunea părților sociale deținute s-a reținut vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii faptelor și cât privește încadrarea juridică a acestora, s-a constatat că inculpatul a falsificat actele de cesiune prin alterarea conținutului acestora, în scopul realizării infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994, această infracțiune fiind însă în prezent dezincriminată, astfel că fapta inculpatului nu mai este producătoare de consecințe juridice, motiv pentru care cât privește infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., Tribunalul în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului.

S-a reținut că fapta inculpatului de a pune la dispoziția notarului public și a judecătorului delegat contractelor de cesiune falsificate, realizează elementele de conținut constitutiv ale complicității la infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care se va dispune condamnarea acestuia.

S-a arătat că împrejurarea ca presupușilor autori ai acestei fapte - notarul public și judecătorul delegat - nu le-a fost reținută vinovăția, invocată de inculpat în apărarea sa, nu poate fi primită câtă vreme infracțiunea de fals intelectual are subiect activ calificat acesta neputând fi decât un funcționar care săvârșește fapta cu prilejul întocmirii acestuia, astfel că inculpatul nu putea fi decât complice ori instigator la săvârșirea unei astfel de infracțiuni, el neavând calitatea de funcționar, autorii faptelor acționând fără vinovăție, astfel încât în cauză vor fi reținute dispozițiile art. 31 alin. (2) C. pen. referitoare la participația improprie.

De asemenea, s-a constatat că faptele inculpatului P.A. constând în aceea că la data de 21 noiembrie 2000 a solicitat numitului B.S., comisar șef în cadrul Poliției de Transporturi Aeriene Otopeni să falsifice adresa din 21 noiembrie 2000 prin care se solicita eliberarea unei legitimații de acces general, în Aeroportul International Otopeni, în punctele V (Saloanele Vip) și F (Flux de Pasageri), realizează elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen.

S-a argumentat că apărarea inculpatului în sensul că, atâta vreme cât față de autorul infracțiunii nu s-a stabilit cu certitudine vinovăția printr-o hotărâre definitivă, nu se poate dispune condamnarea instigatorului, nu poate fi primită existența instigării la infracțiunea de fals intelectual nefiind condiționată de reținerea vinovăției autorului (funcționarului) faptei, acesta din urma putând acționa cât privește latura subiectivă cu intenție (și atunci fapta autorului constituie infracțiune), din culpă ori fără vinovăție (și atunci fapta autorului nu poate fi infracțiunea de fals intelectual), fără ca acest aspect să determine reținerea ori nereținerea infracțiunii în sarcina instigatorului sau complicelui, acesta răspunzând pentru fapta sa funcție de modul în care el a acționat cât privește latura subiectivă.

Însă, cât privește această infracțiune în raport de data comiterii sale 21 noiembrie 2000 s-a reținut incidența dispozițiilor art. 122 lit. d) C. proc. pen., art. 124 C. proc. pen., iar în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal.

S-a constatat că fapta aceluiași inculpat care, la data de 29 noiembrie 2009, a solicitat numitului B.G. prelungirea legitimației de acces realizează elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.

Deși s-ar putea presupune că inculpatul a utilizat cartelele de acces obținute în modul mai sus arătat însă, cătă vreme din probele de la dosar nu rezultă cu certitudine acest lucru, cât privește infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., tribunalul a dispus achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen. (nefiind demonstrată utilizarea legitimației falsificate).

Cât privește infracțiunea de uzurpare de calități oficiale prevăzută de art. 240 C. pen. constând în aceea că la data de 21 noiembrie 2000 a menționat în cererea pentru obținerea permisului de acces în Aeroportul Otopeni că este ofițer în cadrul Politiei Transporturi Feroviare raportat la data comiterii faptei, limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege incriminator și dispozițiile art. 122 lit. d) C. pen. combinat cu art. 124 C. proc. pen., s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen. încetarea procesului penal.

S-a arătat că faptele inculpatului constând în aceea că în baza aceleiași rezoluții infracționale a falsificat chitanțele datate la 22 noiembrie 2003, 4 noiembrie 2003 și 15 noiembrie 2003 prin care se atesta în mod fals că numitul G.G. a primit de la inculpat sumele de bani menționate în contractul de împrumut datat 3 noiembrie 2003 și încheiat între P.A. și G.G. având ca obiect împrumutul sumei de 20 miliarde lei falsificat tot de inculpat, în baza acestor acte false folosite de bănci, ridicându-se în numerar sumele din contul SC E.O. SRL realizează elementele conținutului constitutiv ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului.

Fapta aceluiași inculpat de falsificare a contractului de împrumut datat 6 august 2002 prin care P.T.B. a împrumutat SC E. SRL cu suma de 4.715.000.000 lei, actul fiind folosit ulterior la dovedirea provenienței sumelor de bani cu care inculpatul a alimentat contul SC E. SRL au fost apreciate ca realizând elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii prevăzută de art. 290 C. pen., pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.

S-a concluzionat că faptele inculpatului P.A. constând în aceea că în baza unei unice rezoluții infracționale a ajutat-o pe inculpata M.C. să solicite numitei B.N.F. să falsifice semnătura persoanei L.P. pe următoarele acte prezentate la BNP C.A. Brăila din 14 august 2003 precum și pe procesul verbal de predare - primire a documentelor financiar contabile datat 14 august 2003, contractul de vânzare cumpărare din 12 ianuarie 2004 dintre SC G. SA și SC E. SRL în baza căruia s-au efectuat tranzacții bancare între cele două firme, realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 raportat la art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la faptele descrise la pct. 15-16 din rechizitoriu, s-a menționat că infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 a fost dezincriminată prin Legea nr. 241/2005, iar instigarea la complicitate la fals în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 26 C. pen. raportat la art. 288 C. pen., constând în aceea că inculpatul i-a solicitat lui C.I. sa-l ajute să cesioneze în mod fictiv părți sociale ale SC E.O. SRL, iar în acest scop C.I. a obținut de la G.R.N. copii ale pașapoartelor pe numele G.G. și G.N. precum și două coli semnate în alb de cei doi martori, în baza cărora s-au încheiat actele false de cesiune, s-a săvârșit în vederea realizării cesionarilor fictive de părți sociale ale SC E.O. SRL; cum falsul material în înscrisuri oficiale astfel cum a fost descris nu mai este de natură a produce consecințe juridice - art. 12 lit. a) fiind abrogat - cât privește această infracțiune s-a dispus achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Pentru aceleași considerente - neproducerea de consecințe juridice în prezent – s-a dispus achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. și cât privește instigarea la infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 291 C. pen., fapta constând în aceea că i-a solicitat lui C.I. să prezinte la Notarul Public C.A. Brăila actele de cesiune ale SC E.O. SRL despre care acesta cunoștea că sunt false și apoi le depunea la Registrul Comerțului în vederea înscrierii de mențiuni.

Faptele inculpatului A.H.B.M. constând în aceea că i-a ajutat pe inculpații S.I. și L.R. care erau împuterniciți pe conturile SC N.S.I. SRL și SC R.I. SRL să transfere în conturile unor societăți din afara României, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor obținute din rambursări ilegale de TVA (evaziune fiscală) prin intermediul SC C.I. SRL Craiova au fost apreciate ca realizând elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.

S-a arătat că faptele inculpatului A.A.S. constând în aceea că a ajutat pe inculpații S.I. și L.R., împuterniciri pe conturile SC N.S.I. SRL și SC R.I. SRL sa transfere în conturile unor societăți din afara României, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor obținute din rambursări ilegale de TVA - evaziune fiscală prin intermediul SC C.I. SRL Craiova realizează elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului.

Cât privește fapta descrisă la pct. 4 din actul de sesizare privind pe inculpata M.C., constând în aceea că „știa despre faptul că sediile mai multor societăți comerciale de tip fantomă, folosite de membrii grupului organizat, nu funcționează la sediul social declarat, cum ar fi SC N.S. SRL și SC R. SRL etc.", prima instanță a reținut că, față de această faptă - reținută ca fiind complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., însă referitor la vinovăția inculpatei și calificarea faptei ca infracțiune, într-adevăr din materialul probator existent la dosar rezultă că inculpata avea cunoștință despre caracterul fictiv al sediilor unor societăți comerciale folosite de inculpați în scopul eludării dispozițiunilor fiscale, însă această singulară împrejurare legată de latura subiectivă nu poate conduce la concluzia reținerii vinovăției inculpatei cât privește această faptă, câtă vreme sub aspectul laturii obiective (elementului material al acesteia) nu s-a putut reține că inculpata ar fi complice, instigator la săvârșirea vreunei acțiuni care ar fi săvârșit, ori ar fi complice, instigator la săvârșirea vreunei acțiuni care ar constitui element material al laturii obiective a acestei infracțiuni, astfel încât în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea acesteia.

S-a arătat că faptele aceleiași inculpate care ca împuternicită pe conturile SC E. SRL sau SC E.O. SRL, ori ca intermediar în obținerea unor societăți nelegal constituite prin care, să se efectueze transferul sumelor de bani, a ajutat la ascunderea sumelor de bani, proveniți din rambursarea ilegala de TVA obținute de SC M.S. SRL Craiova, SC G. SRL Filiași și C.I. SRL Craiova și SC P.E. SRL, realizează elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar faptele inculpatei la instigare a martorei B.N. la falsificarea semnăturilor lui L.P. aplicată pe actele prezentate la BNP C.A. Brăila : din 14 august 2003 și pe procesul verbal de predare privire a documentelor financiar contabile, datat 14 august 2003 și contractul de vânzare-cumpărare din 12 noiembrie 2004 dintre SC G. SA și SC E. SRL în baza căruia s-au efectuat transferuri bancare între cele două firme, constituie infracțiunea prevăzută de art. 25 C. pen. raport la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a concluzionat, totodată că faptele inculpatului M.K.A.N. constând în aceea că a ajutat la folosirea de către inculpații A.B., E.G.N. de identități false cu ocazia înființării SC M.S. SRL, SC G. SRL, SC P.E. SRL, SC C.I. SRL, ori la DGFP Craiova, notariat ori banei, constituie infracțiunea de complicitate la fals privind identitatea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și că ajutorul dat de inculpat în vederea ascunderii adevăratei proveniențe a sumelor obținute din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prin intermediul SC M.S. SRL, SC G. SRL, SC C.I. SRL și SC P.E. SRL, realizează elementele de conținut constitutiv ale complicității la spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.

S-a motivat că fapta aceluiași inculpat de a ajuta la falsificarea înscrisurilor emise de societățile comerciale constituite ilegal (de tip fantoma) folosite apoi în scopul și cu prilejul rambursărilor ilegale de TVA, constituie infracțiunea de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.

Faptele inculpatului M.H.S.M. constând în ajutorul moral dat de acesta inculpaților B.A., E.N.G. în utilizarea de identități false în fața funcționarilor de la DGFP Dolj precum și ajutorul dat de acesta în vederea ascunderii adevăratei proveniențe a sumelor de bani obținute din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, au fost apreciate ca realizând elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de complicitate la fals privind identitatea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) C. pen. din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a arătat că faptele inculpatului M.A.F. S.A.T. constând în aceea ca a coordonat transferarea unor sume obținute din rambursări ilegale de TVA obținute de SC C.I. SRL Craiova (44.700 dolari S.U.A.), precum și a altor sume obținute din infracțiuni în contul SC G. SRL Craiova (495.000 dolari S.U.A.) în conturi ale unor firme deschise la banei din Ungaria, realizează elementele de conținut constitutiv ale complicității la spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, iar ajutorul dat de inculpat celorlalți participanți la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală la falsificarea de pașapoarte și acte de identitate utilizate în fața funcționarilor publici la înființarea de societăți comerciale la săvârșirea de infracțiuni prin intermediul acestora, constituie infracțiunile de fals privind identitatea sub forma complicității prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la faptele inculpatului S.W.R. constând în aceea că prin coordonarea cu S.I. sau L.R. care erau împuterniciți pe conturile mai multor societăți comerciale de tip fantomă, a dispus transferuri între SC N.S.I. SRL sau SC R.I. SRL și alte societăți comerciale cu conturi în banei din afara României a sumelor obținute de SC C.I. SRL Craiova în scopul ascunderii originii ilicite a acestora, s-a reținut că acestea constituie infracțiunea de spălare de bani sub forma complicității prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (11) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

Faptele inculpatului E.K.N.H. constând în aceea că în perioada septembrie 2003 - aprilie 2004 a ajutat membrii grupului infracțional la transferarea și ridicarea în numerar a sumelor obținute din rambursări ilegale de TVA în scopul ascunderii adevăratei proveniențe a sumelor, realizează elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru care s-a dispus condamnarea acestuia.

S-a reținut că ajutorul dat de acest inculpat coinculpaților A.B., E.G.N., E.B. să se prezinte cu identități false în fața autorităților, ori a notarilor publici respectiv G.M., L.P., E.M.A., constituie infracțiunea de complicitate la fals privind identitatea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar ajutorul dat de același inculpat coinculpaților în vederea falsificării pașapoartelor cu identitățile L.P., G.M. și C.S. care au fost folosite ulterior la înființarea de societăți comerciale de tip fantoma, realizează elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.

Fapta inculpatului E.B.N.G.E.S. constând în aceea că, folosind identitatea M.M.M.E.M. a ridicat în numerar sumele provenite din rambursările ilegale de TVA obținute de SC G. SRL Filiași, a fost apreciat ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, iar ajutorul dat de acest inculpat în vederea falsificării pașaportului cu identitatea M.M.M.E.M., act utilizat în vederea ridicării de bani în numerar din B.T., realizează elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 C. pen. și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 C. pen.

S-a mai constata că faptele inculpatului A.A.H.H.B., constând în utilizarea identităților false: M.E.S.K., M.H., M.N.N., M.M.E.M., G.M., cu ocazia înființării /cesionarii mai multor societăți comerciale, constituie infracțiunea de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., că ajutorul dat de acest inculpat la falsificarea pașapoartelor cu identitățile M.E.S.K., G.M., realizează elementele de conținut constitutiv ale complicității la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar ajutorul dat de acest inculpatul la falsificarea pașapoartelor cu identitățile M.E.S.K., G.M., realizează elementele de conținut constitutiv ale complicității la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Împotriva acestei sentințe – în termen legal – au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., apelanții inculpați B.A.H.H. A., M.A.F.S.A.T., M.K.A.N., S.W.R., N.G.E.S.E.B., P.A., M.C., A.H.B.M., A.A.S. și E.K.N.H. și Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Parchetul a criticat sentința penală nr. 87 din 2 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a penală pentru nelegalitate și netemeinicie pentru greșita achitare a inculpaților P.A., A.H.B.M., A.A.S., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F. S.A.T., S.V.R., E.K.N. H., E.B.N.G.E.S., A.A.H.H. B. pentru infracțiunea de crimă organizată prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003, greșita schimbare a încadrării juridice din complicitate de la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la infracțiunea de evaziune de evaziune fiscală prevăzută de art. 8 din Legea nr. 241/2005, reținută în sarcina inculpaților, P.A., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F. S.A.T., E.K.N. H. și A.A.H.H. B., greșita individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaților P.A., M.C., M.K.A.N., M.A.F. S.A.T., E.K.N. H. și A. A.H.H. B., M.A.F. S.A.T., M.K.A.N., M.C., S.V.R.

Inculpații P.A., A.H.B.M., A.A.S., E.K.N. H., A. A.H.H. B., E.B.N.G.E.S. M.H.S.M., E.B.N.G.E.S. au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie în ceea ce privește condamnarea lor pentru comiterea infracțiunilor reținute în rechizitoriu, fiind de acord cu soluțiile de achitare dispuse de instanța de fond, solicitând respingerea apelului formulat de partea civilă - ca nefondat.

Prin decizia penală nr. 374 din 22 decembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției – DIICOT și de inculpații M.K.A.N., E.K.N.H., M.A.F.S.A.T., N.G.E.S.E.B., B.A.H.H. A., W.R.S., P.A. și M.H.S.M.

A fost desființată, în parte, sentința penală atacată; în rejudecare, au fost descontopite pedepsele aplicate inculpaților în pedepsele componente.

I. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul P.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.A. la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. rap. la art. 124 C. pen. a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului P.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 289 C. pen., art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 290 C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 25 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 25 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

În conformitate cu art. 33 lit. a) – 34 lit. b) au fost contopite pedepsele de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală atacată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 23 pct. 1 lit. a)-c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., urmând ca inculpatul P.A. să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.

În conformitate cu art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului P.A. pedeapsa complementară cea mai grea, respectiv cea prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) și c) pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, respectiv de 10 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția inculpatului P.A. de la 18 noiembrie 2004 la 25 mai 2006.

II. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul A.H.B.M. la 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) – 34 lit. b) s-a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. cu pedepsele de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 13 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., urmând ca inculpatul A.H.B.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei rezultante, conform art. 35 alin. (3) C. proc. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen.

În conformitate cu art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția inculpatului de la 23 noiembrie 2004 la 18 mai 2005.

III. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul A.A.S. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În conformitate cu art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. s-a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. și b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu pedepsele de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 13 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani conform art. 35 alin. (3) C. pen., după executarea pedepsei rezultante.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-a computat prevenția inculpatului de la 23 noiembrie 2004 la 18 mai 2005.

IV. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnată inculpata M.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata M.C. la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnată inculpata M.C. la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu ref. la art. 124 C. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei M.C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 25 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele inculpatei M.C. de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. astfel cum a fost stabilită prin sentința penală atacată urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei rezultante conform art. 35 alin. (2) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În conformitate cu art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția inculpatei M.C. de la 19 noiembrie 2004 la 15 martie 2005.

V. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 19 din Legea nr. 682/2002 a fost condamnat inculpatul M.K.A.N. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu ref. la art. 124 C. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 293 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 290 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În conf. cu art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 19 din Legea nr. 682/2002 și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002 și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu pedepsele de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, urmând ca inculpatul M.K.A.N. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei rezultante.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

VI. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul M.H.S.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu ref. la art. 124 C. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 293 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

În baza cu art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioada de 2 ani, 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicate prin prezenta cu pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., urmând ca inculpatul M.H.S.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei rezultante.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

VII. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul M.A.F.S.A.T., la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu ref. la art. 124 C. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 293 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

În conf. cu art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de 5 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani, 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală atacată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei rezultante, conf. art. 35 alin. (3) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

VIII. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din aceiași lege și art. 74 lit. a), c) C. pen. - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul S.W.R. la pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 74 lit. c) – 76 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 cu art. 74 lit. c) 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 10 luni închisoare.

În conformitate cu art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare, 1 an închisoare și 10 luni închisoare aplicate inculpatului, urmând ca acesta să exercite pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei rezultante.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-a dedus prevenția inculpatului de la 15 iulie 2004 la 27 septembrie 2004.

IX. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din aceiași lege și art. 74 lit. a), c) C. pen. - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul E.K.N.H. la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 74 lit. a), c) C. pen. – 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 9 alin. (2) din legea nr. 39/2003, art. 74 lit. a), c) C. pen. – art. 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. a), c) C. pen. – art. 76 C. pen. condamnă pe același inculpat la 10 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. g) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. cu ref. la art. 124 C. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 293 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

În conformitate cu art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor, 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, 1 an închisoare și 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția inculpatului de la 15 iulie 2004 la 24 septembrie 2004.

X. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din aceiași lege și art. 74 lit. c) C. pen. - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul E.B.N.G.E.S. la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 74 lit. c) – 76 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 293 C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

În conformitate cu art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare și 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. după executarea pedepsei rezultante.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

XI. În baza art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.A.H.H.B. la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, a fost condamnat același inculpat și cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen. – 76 C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În conf. cu art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu ref. la art. 124 C. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 293 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 26 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2), ca urmare a intervenirii prescripției speciale.

În conformitate cu art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe 1 an cu pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. după executarea pedepsei rezultante.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În conformitate cu art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția inculpatului de la 15 iulie 2004 la 24 septembrie 2004.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

A fost respins apelul declarat de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală, ca nefondat.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații M.C., A.H.B.M. și A.A.S.

A fost obligată apelanta parte civilă Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

A fost obligată inculpata M.C. la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat și pe inculpații A.H.B.M. și A.A.S. la câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400 lei onorariul avocat oficiu urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiției, onorariile avocat oficiu în sumă de câte 400 lei pentru inculpații E.K.N. H., A.H.B.M., A. A.H.H. B., E.B.N.G.E.S., S.W.R. de câte 400 lei urmând a se suporta din fondul Ministerului Justiției.

S-a reținut în esență că situația de fapt a fost just stabilită pe baza probelor administrate, dar că cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor, formulate de inculpații P.A., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F.S.A.T., E.K.N.H. și A.A.H.H. B. și Parchet sunt nefondate, fiind, așadar, în mod greșit admise de prima instanță.

S-a argumentat că încadrările juricie date faptelor prin rechizitoriu sunt corecte, faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată întrunind elementele constitutive ale respectivelor infracțiuni, iar în ceea ce privește anumite infracțiuni reținute în sarcina inculpaților P.A., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F.S.A.T., E.K.N.H., E.B.N.G.E.S. și A.A.H.H. B. a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, urmând a se înceta procesul penal.

Sub acest aspect s-a constatat că termenele de prescripție a răspunderii penale pentru faptele prev. de art. 31 alin. (2) rap. la art. 289 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 rap. la art. 289 C. pen., art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290, art. 26 rap. la art. 25 rap. la art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 rap. la art. 25 rap. la art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reținute în sarcina inculpaților P.A., M.C., M.K.A.N., M.H.S.M., M.A.F.S.A.T., E.K.N.H., E.B.N.G.E.S. și A.A.B. s-au împlinit, fiind incidente dispozițiile art. 122 lit. d), e) C. pen. raportat la art. 124 C. pen.

S-a reținut că, în fapt, este vorba de 4 rambursări ilegale de TVA obținute în perioada august 2003 – martie 2004, de către inculpații P.A., M.C., M.K. A.N., care au organizat și condus un grup infracțional la care au aderat sub diferite forme și în anumite intervale de timp și ceilalți inculpați și anume: E.K.N.H., E.B.N.G., E.S., A.A.B., M.H.S.M., A.H.B.M., A.A.S., M.A.F.S.A.T., S.W., prejudiciul total adus bugetului de stat fiind de 67,8 miliarde lei (ROL).

S-a mai arătat că inculpații au operat prin intermediul următoarelor societăți comerciale: SC M.C. SRL Craiova, SC G. SRL Filiași, SC P.E. SRL Filiași, SC C.I. SRL Craiova. Aceste societăți comerciale nu au desfășurat nicio activitate comercială sau economică, nu au făcut și nici nu au întocmit fapte și acte de comerț, rolul acestora fiind de a obține în mod ilegal de rambursări de TVA. Acest grup infracțional nu a operat și nu și-a desfășurat activitatea concretă pentru toate faptele reținute în sarcina lor ca infracțiuni, având compunere diferită, însă între aceste grupuri exista o relație care se manifesta în funcție de situațiile intervenite și pentru realizarea scopului infracțional.

În actul de sesizare a instanței, sunt precizate și menționate pe larg, pentru fiecare rambursare ilegală de TVA, rolul și atribuțiile fiecărui inculpat. Între membri grupului infracțional existau conexiuni și legături, unii membri executând în mod direct anumite operațiuni care erau în cea mai mare parte trasate de unul dintre liderii grupului și anume M.K. A.N.

S-a reținut, totodată, că, pe baza tranzacțiilor efectuate inculpații au solicitat în mod expres și direct – D.G.F.P. Dolj rambursarea TVA-ului corespunzător achizițiilor efectuate și prezentate ca reale și adevărate.

Între inculpați existau relații și legături de colaborare și cooperare, astfel inculpatul M.K. A. îi coordona pe inculpații B.A.N.G.B., B.J. H. care la decizia acestuia, pe baza unor pașapoarte false, înființau societăți comerciale ce erau folosite ulterior la obținerea ilegală de TVA.

Prin intermediul SC E. SRL București și SC E.O. D. SRL inculpații P.A., M.C., ca împuternicit și M.K. A. au ajutat la transferarea sumelor obținute din rambursarea ilegală de TVA sau ridicarea în numerar a acestora, dispunând de cea mai mare parte a sumelor obținute de SC M.C. SRL Craiova, SC G. SRL Filiași, SC C.I. SRL Craiova și SC P.E. SRL Craiova.

O parte din sumele obținute erau transferate în conturi bancare din Ungaria, care erau administrate și coordonate de inculpatul M.A.F. S.A.T.

Spre exemplu, SC N.S. SRL avea un cont bancar deschis la HVB Bank- Sucursala M., prin care, în perioada 31 martie 2004 – 2 aprilie 2004, s-au efectuat schimburi valutare totale de 87.000 dolari S.U.A., această sumă fiind transferată, în trei tranșe, în contul firmei SC G.H. LTD, cont bancar deschis la Banca Werwaltungs und Privat Bank AG- Ag- Liechenstein, situația fiind similară și la SC E.O. D. SRL.

Grupul de inculpați organizat în vederea comiterii infracțiunilor economice și financiar bancare a fost ajutat și de alte persoane, printre care S.I. și L.R., față de care, Parchetul a disjuns urmărirea penală.

Din faptele deduse judecății, din descrierea acestora, a modului de operare, a rezultatelor urmărite și obținute, de activitatea concretă și de înțelegerile ce existau între coinculpați, a rezultat că aceștia au acționat conform unei înțelegeri, au desfășurat activități specifice și concrete pe care le puteau realiza și, astfel, grupul a acționat organizat, cu un scop bine definit, pe baza unui plan, la care au aderat toți membri grupării infracționale, iar rezultatul infracțiunilor și anume: banii obținuți în mod ilegal, prin rambursările de TVA au fost împărțiți în cuantumuri diferite pentru fiecare dintre ei, neputându-se reține ideea că inculpații au acționat separat și în mod ocazional și că între aceștia nu au existat legături.

De asemenea, s-a motivat că nu are nicio relevanță în cauză că inculpații nu acționau în aceeași formație sau compunere, în același timp, determinante în reținerea constituirii grupului infracțional fiind planul conform căruia acționau, scopul urmărit, urmările și rezultatele activității infracționale, contribuția, ajutorul, sprijinul fiecărui inculpat.

Pentru atingerea scopului urmărit, grupul acționa în componențe diferite, în etape diferite, fiecare membru al acestuia având sarcini bine definite și rolul stabilit și nu existau interferențe între etapele planului și a membrilor ce desfășurau aceste etape.

Instanța de apel a mai constatat că pentru fiecare operațiune în parte a existat același mod de operare, fapt ce dovedește că grupul s-a constituit în vederea comiterii infracțiunilor, sumele de bani obținute fiind impresionante și fiind folosite de către toți membrii grupului, însă în proporții diferite în raport de rolul, contribuția, activitatea efectiv desfășurată, dar mai ales de poziția fiecăruia în cadrul grupului respectiv.

Astfel, s-a apreciat că soluția de achitare dispusă de Tribunalul București pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este total greșită, iar motivarea soluției nu ține cont nici măcar de definiția pe care textul de lege menționat mai sus o dă grupului infracțional organizat.

S-a mai reținut că deși inculpații nu au acționat în diferite etape ale planului împreună cu toții, formându-se grupuri mai mici, dar care urmăreau realizarea planului stabilit de întregul grup infracțional, prin activități specifice, este în mod clar că inculpații s-au constituit și au acționat în sensul art. 7 din Legea nr. 39/2003.

S-a constatat că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală, deoarece în mod greșit a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților P.A., M.C., M.K. A.N., M.H.S.M., M.A.F.S.A.T., E.K.N.H. și A.A.B., din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 241/2005, deoarece din compararea celor două texte de lege menționate mai sus, reiese că intenția inculpaților - manifestată prin modul concret de concepere și executare a activității infracționale – a fost aceea de inducere în eroare a funcționarilor D.G.F.P. Dolj, pentru recuperarea de la bugetul de stat a TVA-ului rezultat în urma unor activități comerciale inexistente și nu aceea de stabilire cu rea credință a cuantumului impozitelor și taxelor pe care le aveau de plătit și le-au plătit și pentru care s-a solicitat, ulterior, restituirea de la buget, instanța de fond interpretând în mod greșit textul de lege, dar și situația de fapt și, astfel, schimbarea încadrării juridice fiind greșită și nelegală.

Un alt argument al reținerii în sarcina inculpaților ca autori ai infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată, a fost acela că niciunul dintre ei nu avea calitatea de asociat sau administrator la SC M.S.C. SRL Craiova, SC G. SRL Filiași, SC P.E. SRL Filiași și SC C.I. SRL Craiova, niciunul din inculpați neavând nici calitatea de contribuabil la bugetul de stat.

S-a motivat că au calitatea de contribuabili în calitate de asociați în cadrul societăților comerciale folosite de inculpați pentru inducerea în eroare a reprezentanților statului și obținerea nelegală de TVA numiții: M.E.S.K.M. și G.S.S.G. - pentru SC M.S.C. SRL Craiova, G.M., L.P. și C.S. - pentru SC G. SRL, G.M. și L.P. - pentru SC P.E. SRL, G.M. și C.S. - pentru SC C.I. SRL și nu inculpații A.T. B., E.G.N. E.B. și numiții S.A.H., A.S.N. și B.H.J., din actele dosarului rezultând că aceste persoane care figurează ca asociați în actele constitutive ale celor 4 societăți comerciale nu au fost niciodată în România.

S-a apreciat că inculpații s-au folosit de identități false, au prezentat documente comerciale false și au formulat cereri ilegale de rambursare de TVA, nefiind vorba deci de stabilirea cu rea credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, ci de inducerea în eroare cu bună știință, a funcționarilor publici, în scopul obținerii de venituri ilegale, fapt ce se circumscrie infracțiunii de înșelăciune.

S-a reținut că sentința instanței de fond este nelegală și având în vedere că - în mod greșit - inculpata M.C. a fost achitată pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. și ped. de art. 26 C. pen., rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005, din probele administrate în cauză, rezultând în mod clar și indubitabil că inculpata cunoștea că SC G. SRL și SC P.E. SRL nu funcționează și nu au niciun fel de legătură cu adresele la care sunt menționate sediile sociale. Aceste sedii erau fictive; asociatul celor două firme era cetățeanul italian L.P. a cărui semnătură a fost falsificată de B.N., la cererea expresă a inculpatei pe actele din 14 august 2003 și pe procesul verbal de predare-primire a documentelor contabile din aceeași dată și pe contractul de vânzare cumpărare din 12 noiembrie 2004, dintre SC G. SRL și SC E. SRL în baza căruia s-au efectuat transferuri bancare între cele două firme.

Inculpata a cunoscut în permanență că aceste două societăți comerciale nu desfășoară vreun fel de activitate la sediul social declarat, ci doar sunt folosite pentru transferul sumelor de bani obținute nelegal cu titlu de rambursări de TVA.

Astfel fiind, s-a reținut că inculpata este complice la evaziune fiscală, iar în temeiul disp. art. 26 C. pen., rap. la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005, urmând să răspundă penal.

S-a arătat că prima instanță a concluzionat eronat, în ceea ce privește inexistența elementului material (latura obiectă a infracțiunii mai sus menționate), probele administrate în cauză făcând dovada clară și certă a vinovăției persoanei trimise în judecată și că s-a pronunțat o sentință netemeinică și nelegală și cu privire la individualizarea pedepselor pe care le-a aplicat inculpaților.

Sub acest aspect s-a motivat că din probele administrate în cauză, rezultă cu certitudine că inculpații au acționat cu intenție, că activitățile lor au fost gândite și studiate și au urmat un plan bine pus la punct, toate acestea conducând la concluzia că inculpații au săvârșit fapte cu un grad de pericol social ridicat, prin atingerea și încălcarea valorilor sociale ocrotite de lege, prin urmările activității infracționale și nu în ultimul rând, prin valoarea deosebit de ridicată a prejudiciului adus societății, astfel că prima instanță nu a avut în vedere în momentul aplicării pedepselor inculpaților criteriile generale de individualizare menționate și obligatorii conform art. 72 C. pen.

Astfel, în opinia instanței de apel se impunea ca pedepsele aplicate inculpaților să aibă scopul de reeducare a acestora, dar și de prevenție, de îndepărtare din societate, de izolare, pentru o perioadă de timp, necesară reeducării acestora, pedepsele urmând a reflecta gradul de pericol social al faptelor comise, participația fiecăruia la activitatea infracțională, urmările infracțiunilor, prejudiciul cauzat, precum și circumstanțele personale ale fiecăruia.

În concluzie, s-a menționat că vinovăția tuturor inculpaților este pe deplin dovedită, aceasta rezultând din coroborarea tuturor probelor administrate până în prezent în timpul procesului penal, în faza de urmărire penală, a judecății în fața instanței de fond, dar și în apel – toate acestea înlăturând prezumția de nevinovăție a celor 11 inculpați; pe timpul procesului penal – inculpaților le-au fost respectate toate drepturile procedurale, aceștia au încercat să probeze că activitatea lor nu se circumscrie faptelor penale, însă toate susținerile și apărările nu s-au regăsit în probele administrate în cauză.

În ceea ce privește apelul declarat de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală, s-a constatat că latura civilă a procesului penal a fost corect soluționată și că prejudiciul cauzat bugetului de stat, ce rezultă din actele financiar contabile, fiind calculat în baza actelor normative, este cel rezultat din activitatea infracțională a celor 11 inculpați.

S-a reținut că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 998-999 C. civ., art. 14, 15 și art. 346 C. proc. pen., a dispozițiilor Ordonanțelor Guvernului nr. 11/2996, nr. 26/2001 și nr. 92/2003, valoarea totală a prejudiciului cauzat bugetului de stat fiind de 67.887.626.620 lei, la care se adaugă majorări de întârziere și penalități, calculate de la data la care obligația a devenit scadentă și până la executarea integrală a prejudiciului.

S-a constatat – totodată – că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. 163 C. proc. pen. și a menținut măsura sechestrului asigurător - în baza art. 163 C. proc. pen. - asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților M.K.A.N., P.A., M.A.F.S.A.T., M.H.S.M. instituită prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului Î.C.C.J. din 5 noiembrie 2004 (fila 272 vol.7 dup), precum și cea dispusă prin ordonanța nr. 34/P/2004 din 21 iulie 2004, privind bunurile mobile și imobile ale inculpaților M.K.A.N. și M.C. și prin ordonanța nr. 320/P/2004 din 26 noiembrie 2004 privind pe inculpatul P.A.

S-a arătat că potrivit art. 163-168 C. proc. pen. în mod corect a fost admisă cererea petentului M.A.F. și s-a ridicat sechestrul asigurator instituit asupra imobilului situat în București, măsură dispusă prin ordonanța nr. 320/P/2004 din 5 noiembrie 2004.

S-a constatat, totodată, că apelul declarat de Ministerul Finanțelor Publice – ANAF este nefondat.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs:

- Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice – ANAF;

- inculpatul A.A.S. - invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9, 10, 172, 14 și 18 C. proc. pen.; s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată de instanța de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare acestei instanțe (având în vedere cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9 și 10 C. proc. pen.), respectiv achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. c) sau d) C. proc. pen. (cu privire la motivele de recurs prevăzute de art. 3859 pct. 172 și 18 C. proc. pen.), iar în subsidiar reindividualizarea pedepselor în sensul reducerii acestora și suspendarea executării pedepsei rezultante;

- inculpatul M.A.H.B. - invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9 și 10 C. proc. pen. și solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel; în temeiul cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 172 și 18 C. proc. pen. s-a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., neexistând dovezi în sensul întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina sa. În subsidiar, în temeiul art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., s-a solicitat reducerea cuantumului pedepselor și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante;

- inculpații B. A.H.H. A. și N.G.E.S.E.B. - invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9, 10, 14, 172 și 18 C. proc. pen. și solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, respectiv achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar reducerea pedepselor și suspendarea executării pedepsei rezultante;

- inculpatul E.K.N.H. - invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. – neindicarea concretă a activității materiale imputată inculpaților, a mijloacelor materiale de probă, a elementelor din care să rezulte în ce a constat ajutorul dat de inculpat ca și complice în ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. și art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, nemotivarea soluției pronunțată asupra laturii civile; cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. – greșita apreciere asupra schimbării încadrării juridice dispusă de prima instanță relativ la infracțiunea prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 impunându-se rejudecarea cauzei în fond; în subsidiar s-a solicitat reducerea cuantumului pedepselor prin reținerea circumstanțelor atenuante și suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante; s-a mai apreciat că sunt întemeiate și criticile invocate de ceilalți apărători;

- inculpata M.C. - invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 3 C. proc. pen. - efectuarea cercetării judecătorești în perioada 6 decembrie 2006 - 20 iunie 2009 de un judecător incompatibil, cu privire la care era incident cazul prevăzut de art. 48 lit. a) C. proc. pen., acesta soluționând propunerea de prelungire a arestării inculpaților în cursul urmăririi penale;

- art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. – nemotivarea hotărârilor și preluarea exclusivă a situației de fapt reținută prin rechzitoriu;

- art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. – nepronunțarea de către instanța de apel asupra criticilor vizând incompatibilitatea judecătorului fondului, inexistența apărării efective, deoarece doi inculpați cu interese contrare au fost asistați de același avocat și nepronunțarea asupra înscrisurilor depuse în apel;

- art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. – greșita apreciere a instanței de apel în sensul că prima instanță a dispus, în mod eronat, schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de înșelăciune;

- art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. – corecta achitare dispusă de prima instanță pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003, necesitatea achitării în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deoarece inculpata nu a cunoscut proveniența banilor, iar în ceea ce privește activitatea S.C. M.S. S.R.L. nu a ridicat sumele de bani, grava eroare de fapt comisă de instanța de apel prin aprecierea existenței vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005, greșita condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 în condițiile în care nu existau probe în acest sens;

- art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. – neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii imputată inculpatei și prevăzută de art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., inexistența în materialitatea lor a unor acțiuni ce s-ar putea circumscrie infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată;

- art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. – greșita individualizare a pedepselor față de circumstanțele atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) și c) C. pen., necesitatea reducerii pedepselor și suspendarea executării pedepsei rezultante;

- inculpatul M.K.A.N. - invocând cazurile de casare prevăzute de:

- art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. – greșita aplicare a dispozițiilor art. 195 C. proc. pen. impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel;

- art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. – nepronunțarea asupra tuturor motivelor de apel;

- art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. – motivarea superficială, neindicarea temeiurilor pentru care au fost înlăturate apărările inculpaților;

- art. 3859 pct. 3 C. proc. pen. – efectuarea cercetării judecătorești de un judecător incompatibil (timp de 3 ani);

- art. 3859 pct. 17 C. proc. pen. – necesitatea schimbării încadrării juridice a infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. în cea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 8 din Legea nr. 241/2005, aceasta fiind legea specială ce se impunea a fi aplicată;

- art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. – greșita condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003, nefăcându-se dovada că a existat o structură constituită, care să acționeze în mod continuu, sau că inculpatul ar fi coordonat alte persoane; s-a mai arătat că se impune achitarea și pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, spălare de bani și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, neexistând probe relevante în acest sens. S-a solicitat achitarea potrivit art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune și potrivit art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. – greșita individualizare a pedepselor ce se impun a fi reduse pentru a fi posibilă suspendarea sub supraveghere a executării;

- inculpatul P.A. - invocând motivele de recurs prevăzute de :

- art. 3859 pct. 3 C. proc. pen. – incompatibilitatea judecătorului fondului care a efectuat trei ani cercetarea judecătorească;

- art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. – condamnarea greșită a inculpatului datorată unei grave erori de fapt, inexistența unei acțiuni de inducere în eroare a funcționarilor DGFP Dolj, inexistența probelor care să descrie vreo activitate desfășurată de inculpat la momentul derulării demersurilor pentru restituirea TVA impunându-se achitarea conform dispozițiilor art. 10 lit. c) C. proc. pen., inclusiv pentru infracțiunea prevăzută de art. 23 pct. 1 lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002;

- art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. – greșita aplicare a legii ce a condus la condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003;

- art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. – greșita individualizare a pedepselor, impunându-se reducerea cuantumului acestora și suspendarea sub supraveghere a executării;

- inculpatul W.R.S. - invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 10, 12, 14, 17, 172 și 18 C. proc. pen. și solicitând în principal achitarea conform art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, respectiv reducerea cuantumului pedepselor și suspendarea executării pedepsei rezultante.

Din oficiu, la termenul din 5 februarie 2013 instanța a invocat cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. cu privire la care părțile au formulat concluzii.

Analizând recursurile prin prisma criticilor invocate și a cazului de casare pus în discuție din oficiu de către instanță, având în vedere dispozițiile art. 3859 alin. (3) și art. 3858 raportat la art. 3856 C. proc. pen., Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că recursurile sunt fondate pentru existența cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9 și 10 C. proc. pen. și care fac inutilă analizarea celorlalte motive invocate în recurs, pentru considerentele ce urmează:

Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor ierarhic superioare, elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.

În acest sens, prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a argumentelor în baza cărora pronunță soluția procesului.

Prin raportare la aceste principii comunitare, dispozițiile art. 356 C. proc. pen. stabilesc că expunerea unei hotărâri trebuie să cuprindă analiza probelor și a elementelor de fapt și de drept pe care se sprijină soluția dată.

În speță, se constată că instanța de apel nu a efectuat o asemenea analiză întrucât, deși a enumerat motivele de apel și criticile aduse de apelanți sentinței primei instanțe, în argumentarea soluției s-a limitat la preluarea în mod fidel, aproape în integralitate și fără nici o cenzură a situației de fapt redată în actul de inculpare și reținerea împrejurării că starea de fapt avută în vedere de prima instanță a fost just stabilită și că încadrările juridice date faptelor comise de inculpați au fost corect reținute prin rechizitoriu, fără a se realiza o analiză efectivă a criticilor invocate de apărare.

Superficialitatea analizei se reflectă atât în faptul neindicării în cuprinsul hotărârii instanței de apel a argumentelor care justifică soluția de condamnare a inculpaților pentru faptele în raport de care, în prima instanță, s-a pronunțat o soluție de achitare, cât și în aprecieri extrem de lapidare relative la starea de fapt în ceea ce privește faptele pentru care s-a dispus schimbarea încadrării juridice.

Relevant în acest sens este faptul că instanța de apel a omis să se pronunțe asupra criticilor invocate de apelanți care vizau achitarea (după cum este cazul, de exemplu al inculpaților M.K.A.N., M.C., M.A.F.S.A.T.) sau cererea de continuare a procesului penal formulată în temeiul art. 13 C. proc. pen. de inculpata M.C.. În schimb, a admis un apel care nu a fost declarat în cauză, situație pretins remediată printr-o încheiere de îndreptare de eroare materială pronunțată în temeiul art. 195 C. proc. pen.

Totodată, s-a limitat la a preciza, de o manieră lapidară, că vinovăția tuturor inculpaților este stabilită, probele înlăturând prezumția de nevinovăție ce opera în favoarea lor și că susținerile și apărările inculpaților, tinzând la demonstrarea faptului că activitatea lor nu se circumscrie unor fapte penale, nu au avut corespondent în probele administrate.

Or, expunerea unei situații de fapt anterior stabilită prin rechizitoriu și prin hotărârea supusă controlului judiciar, necoroborată cu examinarea efectivă a cererilor și probelor invocate de apărare aduce atingere nu doar drepturilor procesuale garantate părților, dar și principiului aflării adevărului în respectiva cauză.

Totodată, prezentarea unor teze cu pretinsă valoare axiomatică, nesusținute concret de argumente reale care să demonstreze netemeinicia susținerilor și solicitărilor apărării lezează grav drepturile părților și golește de conținut dreptul la apărare, ca și componentă a dreptului la un proces echitabil.

Neregularitatea constatată afectează în mod iremediabil validitatea hotărârii pronunțate și impune desființarea ei, conform art. 197 alin. (1) și (4) C. proc. pen., fiind grav vătămate drepturile părților cărora li se recunoaște deopotrivă dreptul de a fi ascultate efectiv de o instanță și de a obține un răspuns la cererile și apărările formulate.

Deopotrivă, neregularitatea susmenționată afectează și încheierile de ședință pronunțate de instanța de apel la termenele din 8 ianuarie 2012, 19 aprilie 2012 și 3 mai 2012 care fac parte integrantă din decizia casată și care tind la o interpretare și aplicare excesiv de extensivă a dispozițiilor art. 195-196 C. proc. pen.

Ca atare, în raport de aspectele menționate, instanța de recurs, în opinie majoritară, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va casa decizia instanței de apel, precum și încheierile de ședință din datele de 8 ianuarie 2012, 19 aprilie 2012 și 3 mai 2012 și va trimite cauza Curții de Apel București pentru rejudecarea apelurilor.

În rejudecare, instanța de apel va stabili cadrul procesual, calitatea părților, va evidenția și analiza în concret criticile apărării, atât cele circumscrise motivelor de apel, cât și cele invocate în recurs, spre a se oferi o posibilitate reală părților de a cunoaște motivele ce fundamentează soluția insatanței și, eventual, de a le contesta, prin exercitartea căilor de atac prevăzute de legea procesual penală.

Referitor la cererea petentei V.R.C. de ridicare a sechestrului asigurator, instanța de recurs apreciază că aceasta este întemeiată, având în vedere faptul dovedit că petenta este titular exclusiv al dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București.

Ca atare, constatând că în cauză nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 163 C. proc. pen. în ceea ce privește măsura asiguratorie dispusă prin Ordonanța nr. 320/P/2004 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT asupra imobilului anterior indicat, Înalta Curte va dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurator astfel instituit.

Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului; onorariile apărătorilor din oficiu vor fi plătite din fondul Ministerului Justiției, iar onorariul interpretului de limba arabă, din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate:

Admite recursurile declarate de partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și inculpații A.A.S., M.A.H.B., B.A.H.H. A., E.K.N.H., M.C., M.K.A.N., N.G.E.S.E.B., P.A., W.R.S. împotriva deciziei penale nr. 374 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel București – Secția I Penală, privind și pe intimații inculpați M.A.F. S.A.T. și M.H.S.M.

Casează decizia penală recurată și încheierile de ședință din datele de 08 ianuarie 2012, 19 aprilie 2012 și 03 mai 2012 și trimite cauza la Curtea de Apel București în vederea rejudecării apelurilor.

Admite cererea formulată de petenta V.R.C. și dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța nr. 320/D/P/2004 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. asupra imobilului situat în București, proprietatea petentei.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurenților inculpați A.A.S., M.A.H.B., B.A.H.H. A. și N.G.E.S.E.B., în sumă de câte 400 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurenților inculpați M.C., M.K.A.N., P.A., W.R.S. și E.K.N.H. până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați M.A.F.S.A.T. și M.H.S.M., în sumă de câte 400 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul pentru interpretul de limbă arabă, aferent unui interval de 9 ore în care a asigurat traducerea dezbaterilor, se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 12 februarie 2013.

OPINIE SEPARATĂ

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. (când instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului) are în vedere o omisiune a pronunțării instanței, care impune lipsa unei deliberări, asupra unei chestiuni care putea influența soluția dosarului.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. (hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția) are în vedere omisiunea instanței de a-și motiva soluția.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. nu se confundă cu cel descris de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. Art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. se referă la lipsa soluției, iar art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. se referă la lipsa motivării. Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. nu poate fi luat în discuție din oficiu (spre deosebire de punctul 10) și nu poate fi analizat decât dacă a fost formulat în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată. În consecință nu pot fi analizate critici legate de lipsa motivării în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., având în vedere că acestea sunt evaluate doar în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. În prezenta cauză punctul 9 nu a fost invocat de către recurenți în termen.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. nu presupune lipsa de originalitate în motivare, insuficienta raportare la probe în cazul descrierii situației de fapt sau omisiunea menționării exprese a respingerii unei apărări atunci când este motivat faptul contrar și este menționată soluția contrară celei solicitare de apărare.

Nici una dintre criticile anterioare nu trebuie să conducă la casarea cu trimitere spre rejudecare, incidentă doar în acele cazuri în care lipsește pronunțarea asupra unei fapte (în speță instanța s-a pronunțat asupra faptelor cu care a fost investită prin rechizitoriu) asupra unor probe (încheierile de la dosar dovedesc existența pronunțării asupra probelor) ori asupra unor cereri esențiale (instanța s-a pronunțat asupra motivelor de apel care tindeau la o soluție de achitare prin constatarea vinovăției cu privire la toate faptele cu care a fost sesizată).

Având în vedere că art. 3859 pct. 9 C. proc. pen., lipsa motivării, nu a fost invocat în termen și deci nu poate fi examinat, criticile incluse în acest caz de casare nu pot fi examinate în cadrul art. 3859 pct. 10 C. proc. pen.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. are în vedere situația în care instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.

Pentru a fi incident cazul de casare trebuie îndeplinite mai multe condiții:

a) să existe o omisiune a instanței cu privire la fapte, probe sau cereri esențiale;

b) analiza acestor fapte, probe, cereri să fie de natură să garanteze drepturile părților;

c) faptele, probele, cererile să fie de natură să influențeze soluția procesului.

În consecință doar o omisiune a unei instanțe conduce la casarea hotărârii nu și reluarea situației de fapt din rechizitoriu în considerentele unei hotărâri sau o insuficientă motivare. O procedură echitabilă presupune, cu referire la cazul de casare invocat, ca instanța să se pronunțe asupra susținerilor părților și cererilor formulate de acestea. Nu are relevanță de unde provin argumentele instanței (din jurisprudența proprie, din doctrină, din actul de acuzare, din concluziile depuse de părți), iar lipsa de originalitate nu conduce la casarea unei hotărâri având în vedere că există o pronunțare a instanței asupra vinovăției inculpaților recurenți precum și cu privire la faptele pentru care au fost trimiși în judecată, probelor solicitate, cererilor din cauză.

Chiar în ceea ce privește lipsa motivării instanței de apel cu privire la soluția de condamnare, se constată că paginile 50 - 62 din decizia pronunțată se referă la considerentele proprii pe care se fundamentează soluția din apel. Acestea se adaugă motivării instanței de fond paginile 9 - 49 din decizie, asupra aspectelor concordante. Instanța de apel s-a concentrat în motivare asupra elementelor pe care și-a fundamentat soluția diferită de cea a instanței de fond, dar a făcut și o analiză proprie asupra vinovăției inculpaților.

Cazul de casare are în vedere omisiunea instanței în a se pronunța asupra vinovăției inculpaților și nu lipsa invocării probelor în constatările instanței de apel cu privire la vinovăția inculpaților. Rolul instanței de control judiciar este de a verifica doar cele menționate de instanța de apel/recurenți sunt susținute de probele dosarului. Atunci când există referiri la situația de fapt reținută în apel și la existența vinovăției, survenite în urma administrării probelor în apel, în mod nemijlocit nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen.

În ceea ce privește omisiunea instanței în a se pronunța asupra motivelor de apel, se constată că există o soluție cu privire la motivele de apel care au vizat nevinovăția inculpaților (inculpații au solicitat fie achitarea, fie continuarea procesului penal în cazul prescripției pentru dovedirea nevinovăției și pronunțarea unei soluții de achitare). Instanța de apel s-a pronunțat în sensul existenței vinovăției inculpaților.

Având în vedere că în cauză există soluția cu privire la apelurile declarate, precum și cu privire la admiterea sau respingerea probelor și cererilor, nu ne găsim în prezența unei omisiuni a instanței, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen.