Inadmissibility of criminal extraordinary appeal for failure to invoke statutory grounds under Art. 386 CPP
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the extraordinary appeal (contestație în anulare) as inadmissible, thereby upholding the prior decision that had rejected the defendant's appeal against a criminal conviction, and ordered the appellant to pay 300 RON in judicial costs. The case involved a procedural challenge where the defendant claimed an impediment to exercising his right to defense and contested the substantive merits of the underlying criminal judgment, but failed to identify a specific statutory ground for the extraordinary remedy. The court held that the appeal was inadmissible because the arguments raised concerned the merits of the case rather than the exhaustive list of procedural nullities or specific grounds for extraordinary review prescribed by Article 386 of the Code of Criminal Procedure, such as defects in summons or failure to hear the accused.
Legislator headnote
AI generatedart. 391 alin. (2) C. proc. pen, art. 386 C. proc. pen, art. 38516 alin. (1) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Inadmissibility of criminal extraordinary appeal for failure to invoke statutory grounds under Art. 386 CPP: Art. 386 C. proc. pen. prevede expres și limitativ cazurile în care se poate formula contestație în anulare precum și hotărârile care pot fi atacate pe această cale, respectiv hotărârile penale definitive pronunțate de către instanța de recurs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1776 din 28 mai 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 4254/87/2008 s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul I.Ș.P. împotriva Deciziei penale nr. 346/A din 8 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a l-a penală.
A fost obligat recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare inculpatul I.Ș.P., arătând că a fost împiedicat să-și exercite dreptul la apărare în Dosarul nr. 4254/87/2008. Nu a indicat cazul de contestație pe care se întemeiază cererea formulată.
Examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.
Astfel, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac prin care pot fi reparate erori de neînlăturat pe alte căi, respectiv anularea pentru vicii sau nulități privind actele de procedură.
Potrivit dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de legea procesual penală, arătarea de motive prevăzute în art. 386 C. proc. pen. precum și invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac.
Art. 386 C. proc. pen. prevede expres și limitativ cazurile în care se poate formula contestație în anulare precum și hotărârile care pot fi atacate pe această cale, respectiv hotărârile penale definitive pronunțate de către instanța de recurs.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare;
c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. f) - i) cu privire la care existau probe la dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;
e) când la judecarea recursului, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie potrivit art. 38514 alin. (1) ori art. 38516 alin. (1) C. proc. pen.
În speță, petiționarul a formulat contestație în anulare, motivele invocate vizând fondul cauzei și nu se regăsesc printre cele prevăzute de textul de lege menționat.
Așa fiind, contestația în anulare formulată de contestatorul I.Ș.P. împotriva Deciziei nr. 1776 din 28 mai 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală este inadmisibilă și urmează a fi respinsă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul I.Ș.P. împotriva Deciziei nr. 1776 din 28 mai 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. 4254/87/2008.
Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON cu titlu dec cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 4 octombrie 2012.
Procesat de GGC - LM