Decizia nr. 1153/2012 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor penale de față constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 352/F 18 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală a condamnat pe inculpatul M.G., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și aplicarea art. 74, 76 C. pen.

A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru participatie improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 31 alin. (1) raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și cu aplicarea art. 74, 76 C. pen.

A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și cu aplicarea art. 74, 76 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) combinat cu art. 10 lit. b) C. proc. pen. A achitat pe același inculpat pentru infracțiunea de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzute de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. A achitat pe același inculpat pentru infracțiunile de spălare de bani prevăzute de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și dare de mită prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 334 C. proc. pen.

A schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzute de art. 323 C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 în infracțiune prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) prin înlăturarea art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și cu aplicarea art. 74, 76, text de lege în baza căruia a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare. În baza art. 334 C. proc. pen.

A schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2), (4) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (4) C. pen. cu referire la art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și cu aplicarea art. 74, 76 C. pen., text de lege în baza căruia a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.

Inculpatul M.G. având de executat pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A scăzut din pedeapsă arestarea preventivă a inculpatului de la 17 februarie 2003 la 23 iulie 2004.

A condamnat pe inculpatul B.D.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzute de art. 248 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. A achitat pe același inculpat pentru infracțiunea de complicitate la acordarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzute de art. 26 raportat la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen.

A schimbat încadrarea juridică din infracțiune prevăzută de art. 323 C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 în infracțiune de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) cu înlăturarea art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și cu aplicarea art. 74, 76 C. pen., text de lege în baza căruia a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.

Inculpatul B.D.G. având de executat pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A scăzut din pedeapsă arestarea preventivă de la 3 martie 2003 până la 21 mai 2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. A achitat pe inculpatul S.I. pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a luat act că inculpatul a fost arestat preventiv de la data de 20 februarie 2003 până la 21 mai 2003.

A condamnat pe inculpata F.I. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. A achitat pe inculpatul R.Z.I. pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 334 C. proc. pen.

A schimbat încadrarea juridică din infracțiune prevăzută de art. 323 alin (1), (2) C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 în infracțiune de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute de art. 323 alin. (1), (2) C. pen. și cu aplicarea art. 74, 76 C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.

A achitat pe același inculpat pentru complicitate la infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000. În baza art. 81 C. pen.

A dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 7 luni închisoare pe un termen de încercare de 3 ani și 7 luni.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. A achitat pe inculpatul J.B.P. pentru complicitate la infracțiunea de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. A achitat pe același inculpat pentru complicitate la infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000. În baza art. 334 C. proc. pen.

A schimbat încadrarea juridică din infracțiune prevăzută de art. 323 alin. (1), (2) C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 în infracțiune de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1), (2) C. pen. și cu aplicarea art. 74, 76 C. pen.

A condamnat pe inculpatul J.B.P. la pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen.

A dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 7 luni.

A condamnat pe inculpatul B.S. la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzute de art. 26 raportat la art. 2481 raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74, 76 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. Inculpatul B.S. având de executat pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A condamnat pe inculpatul D.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art. 26 raportat la art. 2481 raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74, 76 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. Inculpatul D.M. având de executat pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A condamnat pe inculpatul B.N.D. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen.

A schimbat încadrarea juridică din infracțiune prevăzută de art. 323 cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 în infracțiune prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. și cu aplicarea art. 74, 76 C. pen.

A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare, urmând ca conform art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen. să execute pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen.

A dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 7 luni.

A condamnat pe inculpatul P.I.C. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

În baza art. 81 C. pen.

A dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 2 luni.

A condamnat pe inculpatul G.N.D. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 74, 76 C. pen.

A condamnat pe inculpata M.E. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

A condamnat pe inculpata B.I. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

În baza art. 81 C. pen.,

A dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru inculpații G.N.D., M.E. și B.I. pe termene de încercare de 2 ani și 2 luni.

S-a făcut în cauză aplicarea art. 71 C. pen. și s-a dispus interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepselor pentru inculpații M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M.

S-a făcut în cauză aplicarea art. 83 C. pen. și art. 359 C. proc. pen. pentru inculpații R.Z.I., J.B.P., B.N.D., P.I.C., G.N.D., M.E. și B.I. și a atras atenția acestora asupra cauzelor care conduc la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 348 C. proc. pen.

A dispus anularea înscrisurilor falsificate

S-a luat act că părțile vătămate O.T.P. B. România SA (fostă SC R. București), C. România SA și H.V.B. B. România SA nu s-au constituit părți civile.

Au fost obligați inculpații M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M. în solidar precum și în solidar cu părțile responsabile civilmente care constituie Grupul J. (SC E.M. J. SRL Arad, SC J. I. SRL Arad, SC A.I. SRL Arad, SC A.O. SRL Arad, SC J. SRL Arad, SC S.S. SRL Arad și SC G. SRL Arad) la plata sumei de 38.112.831.666 lei ROL despăgubiri civile către partea civilă SNP P.

A admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă F. B. București și a dispus obligarea la acoperirea prejudiciului după cum urmează:

- în solidar inculpații M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M. precum și în solidar cu firmele Grupului J. pentru suma de 5.431.847.897 lei ROL

- aceeași inculpați și responsabili civilmente în solidar precum și în solidar cu inculpații J.B.P., B.N.D. și partea responsabilă civilmente O. SRL București pentru suma de 4.373.360.799 lei ROL

- în solidar inculpații M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M. în solidar cu părțile civile aparținând grupului J. precum și în solidar cu inculpatul G.N.D. și în solidar cu partea civilmente responsabilă SC I.A. SRL Timișoara pentru suma de 51.593,67 euro.

A admis în parte cererea de despăgubire civilă formulată de partea civilă Banca de Credit și Dezvoltare R. SA.

A obligat pe inculpații M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M. în solidar precum și în solidar cu părțile civile responsabile din Grupul J. la plata sumei de 4.739.615.056 lei.

A admis cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă B.R. SA Timișoara.

A obligat pe inculpatul M.G. în solidar ci părțile civilmente responsabile firmele Grupului J. la plata sumei de 14.427.963.512,65 lei ROL.

A respins cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă SC B.W. SRL ca neîntemeiată.

A luat act că prejudiciul în sumă de 370.586.425 lei ROL cauzat părții civile BCR Gorj a fost acoperit.

A menținut sechestrul penal asigurător instituit pe averea inculpatului prin ordonanța din 27 februarie 2007.

Au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare după cum urmează: inculpatul M.G. la 15.000 RON, inculpații B.D.G., F.I., B.S. și D.M. la câte 6.000 RON și la câte 2.000 RON pentru ceilalți inculpați.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Prin rechizitoriul fostului Parchet Național Anticorupție - Direcția de Combatere a Infracțiunilor de Corupție - în prezent D.N.A., din data de 07 august 2003, înregistrat inițial sub nr. 6486/ 2003 la Tribunalul Arad și ulterior, prin strămutare, mai întâi la Tribunalul Mureș sub nr. 7813/ 2003 și apoi sub nr. 1/98/2004 la Tribunalul Ialomița, au fost trimiși în judecată inculpații:

M.G., pentru săvârșirea infracțiunilor de :

- înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- participație improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 31 C. pen. rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- uz de fals prevăzută de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzute de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 658/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000;

- asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzute de art. 323 C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000;

- dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

- înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

B.D.G., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de :

- abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prevăzută de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- complicitate la acordarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzute de art. 26 raportat la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen., cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

S.I., pentru săvârșirea infracțiunii de :

- luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

F.I., pentru săvârșirea infracțiunii de:

- abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prevăzută de art. 2481 C. pen. rap. la art. 248 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

R.Z.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de :

- complicitate la infracțiunea de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

- complicitate la infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

J.B.P., pentru săvârșirea infracțiunilor de :

- complicitate la infracțiunea de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

- complicitate la infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

B.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de :

- complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prevăzută de art. 26 rap. la art. 2481 C. pen. cu referire la art. 248 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

P.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de :

- complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prevăzută de art. 26 rap. la art. 2481 C. pen. cu referire la art. 248 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

B.N.P., pentru săvârșirea infracțiunilor de :

- instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen., cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

P.I.C., pentru săvârșirea infracțiunii de:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

G.N.P., pentru săvârșirea infracțiunii de :

- fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

M.E., pentru săvârșirea infracțiunii de:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

B.I., pentru săvârșirea infracțiunii de :

- fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

Pentru a dispune trimiterea în judecată a inculpaților, organele de urmărire penală au reținut următoarele:

În perioada ianuarie 2002-17 februarie 2003, inculpații M.G., administrator al SC E.M. J. SRL Arad și B.D.G., administrator al Agenției Comerciale - Sucursala PECO Arad, în principal, dar și prin atragerea altor persoane, au desfășurat activități infracționale care au constat în crearea unui mecanism financiar bancar realizat prin emiterea tară drept a filelor CEC de către inculpatul B.D.G. și utilizarea acestora drept garanție pentru obținerea unor credite bancare de către societățile inculpatului M.G., mecanism care s-a întrerupt ca urmare a reținerii inculpatului M.G. la 17 februarie 2003 pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 255 C. pen.

Circuitul financiar bancar a fost susținut timp de 14 luni de filele CEC emise de către inculpatul B.D.G., cu sprijinul și al altor angajați ai SNP P. SA, filele cec fiind transformate în mijloace dolosive, utilizate de inculpatul M.G. pentru a induce în eroare și a obține fără drept credite bancare în valoare de peste 2.000 miliarde lei, care au fost destinate rambursării altor credite bancare și implicit alimentării contului Agenției Comerciale Arad - SNP P. SA, având ca justificare derularea unor operațiuni comerciale în fapt fictive între societățile inculpatului M.G. și în parte cu alte societăți.

În tot acest circuit au fost implicate șapte societăți ale inculpatului M.G., treisprezece unități bancare din Timișoara și Arad, șase societăți anexă la societățile inculpatului M.G. și Agenția Comercială Arad - Sucursala PECO Arad din cadrul SNP P.

Activitățile infracționale s-au desfășurat prin intermediul SC E.M. J. SRL Arad, SC J. I. SRL Arad, SC A.I. SRL Arad, SC A.O. SRL Arad, SC J. SRL Arad, societăți administrate de inculpatul M.G., precum și SC S.S. SRL Arad, administrată de inculpatul J. și SC G. SRL Arad, administrată de inculpatul R.Z., ultimele două societăți aflându-se sub influența directă a inculpatului M.G. în ceea ce privește administrarea acestora, societăți ce vor fi denumite în continuare Grupul J. De asemenea, vor fi considerate anexă la Grupul J. următoarele societăți: SC O. SRL, SC B. SRL, SC I. SRL, SC O.P. SRL, SC A. SRL, SC B.W. SRL, SC S. SA, SC W. SRL, SC A.E. SRL.

Pentru a analiza întregul mecanism au fost avute în vedere următoarele etape în analizarea activităților infracționale:

I. Emiterea fără drept a filelor cec de către Agenția Comercială Arad-SNP P. SA, prin B.D.;

II. Inițierea de către inculpatul M.G. a unor circuite cu facturi fiscale privind vânzarea-cumpărarea unor cantități fictive de marfa între societățile din Grupul J. și cele anexă la Grupul J.;

III. Obținerea creditelor bancare de către societățile inculpatului M.G. prin mijloace dolosive;

IV. Utilizarea creditelor bancare de către inculpatul M.G. în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și transferul sumelor de bani prin conturile mai multor societăți pentru a disimula originea ilicită a acestor sume.

I. Emiterea fără drept a filelor cec de către Agenția Comercială Arad-SNP P. SA, prin inculpatul B.D.G.

Pentru a putea explica cum inculpatul B.D.G. a fost în măsură să angajeze patrimoniul SNP P. SA într-o relație cu un agent economic privat căruia practic să-i finanțeze activitatea, transformând SNP P. SA într-un creditor permanent și sigur al societăților inculpatului M.G. timp de 14 luni, trebuie avute în vedere condițiile înființării Agenției Comerciale de către SNP P. SA.

Astfel, Agenția Comercială Arad a fost înființată prin Decizia nr. 494/1999 a Directorului General al SNP P. SA București. Conform acestei decizii, Agenția Comercială Arad era condusă de inculpatul B.D.G. ale cărui atribuții erau cele stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare al SNP P. SA, Agenția Comercială Arad urmând a fi parte componentă a Sucursalei PECO Arad, cu o schemă organizatorică proprie, evidența contabilă fiind ținută până la nivelul balanței de verificare și apoi trimisă Sucursalei PECO Arad.

Deși Agenția Comercială Arad ar fi urmat ca din punct de vedere ierarhic să se afle în subordinea directă a Sucursalei PECO Arad, în fapt, competențele directorului Agenției Comerciale Arad, inculpatul B.D., erau cele similare unui director de sucursală, Agenția Comercială Arad având o structură organizatorică aproape similară unei sucursale. În realizarea activităților infracționale la care a participat inculpatul B.D. au stat și formulările ambigue din Decizia de înființare, inclusiv cele privind deschiderea conturilor bancare pentru efectuarea operațiunilor economico-financiare de către Agenția comercială.

Conform Deciziei de înființare Sucursala PECO Arad avea sarcina să deschidă un subcont distinct la bancă la dispoziția Agenției comerciale Arad. întrucât unitățile bancare în marea majoritate nu operează cu noțiuni de subcont iar prin Decizia de înființare nu se limita utilizarea conturilor de către Agenția comercială nefiind precizat dacă prin conturile Agenției urmează a fi efectuate numai operațiuni de încasări sau numai operațiuni de plăți în limita unei sume stabilite, acest lucru a făcut posibil ca în cei aproximativ 3 ani de la înființare Agenția comercială să-și deschidă 5 conturi bancare la BRD - Sucursala Arad în 1999, ABN AMRO - Sucursala Arad în 2001, R. - Sucursala Arad în 2000, U. - Sucursala Timișoara 2001 și R. - Sucursala Timișoara în 2002.

Încălcările atribuțiilor de serviciu de către inculpatul B.D.G. și contabila Agenției Comerciale Arad, inculpata F.I., au fost posibile și datorită faptului că Sucursala PECO Arad, prin directorul D.M., nu a stabilit limitele de competență ale Agenției Comerciale, fapt ce a permis ca această subunitate să dispună de competențe similare celei ale unei sucursale. Conform Regulamentului de organizare și funcționare, inculpatul B.D. angaja Agenția Comercială, prin semnătură, în relațiile cu terții. Inculpatul B.D. depășindu-și atribuțiile de serviciu și încălcând dispozițiile care suspendau utilizarea filelor cec, a angajat patrimoniul SNP P. SA prin semnarea a peste 750 file cec.

De asemenea, faptul că pe o perioadă relativ lungă de timp, respectiv 14 luni, încălcările repetate ale atribuțiilor de serviciu de către funcționarii Agenției Comerciale Arad nu au fost comunicate la nivelul conducerii centrale a SNP P. SA, s-a datorat în parte și activității culpabile a celor din conducerea Sucursalei PECO Arad, inculpatul B.S., director economic și inculpatul D.M., care aveau cunoștință de emiterea filelor cec, dar au ascuns această situație.

Pentru a obține în mod relativ rapid credite bancare cu garanții certe și de necontestat, inculpatul M.G. a inițiat un mecanism care îi asigura în permanență posibilitatea garantării creditelor cu file cec și bilete la ordin SNP.

Ca primă etapă a mecanismului financiar bancar, la data de 10 decembrie 2001, inculpatul M.G., ca administrator al SC E.M. J. SRL și inculpatul B.D., în calitate de director al Agenției Comerciale Arad-SNP P., semnează un înscris denumit „contract de vânzare-cumpărare produse petroliere", având ca obiect livrarea de către SC E.M. J. SRL a unei cantități cuprinse între 1500 până la 5000 tone lunar motorină și între 500 și 1000 tone lunar benzină (vol. l file 125-130).

O clauză importantă a „contractului" prevedea ca plata produselor petroliere să se realizeze în avans de către Agenția Comercială Arad, cu file cec având scadența la 30-60 zile și bilete la ordin având scadența la 60-90 zile. În fapt, esența „contractului" o constituia chiar modalitatea de plată, respectiv prin file cec și bilete la ordin, instrumente de plată pe care inculpatul M.G. a intenționat încă de la început să le utilizeze exclusiv drept garanție pentru contractarea creditelor bancare de către societățile sale sau de către societățile agreate de acesta, anexă la Grupul J., prin girarea filelor cec, după cum activitățile ulterioare ale acestuia au dovedit. Semnarea „contractului" s-a realizat numai în scopul creării unei aparențe de legalitate și bună-credință pentru emiterea filelor cec si a biletelor la ordin de către Agenția Comercială Arad. Prin același contract se prevedea ca în cazul în care SC E.M. J. SRL nu livra produsele petroliere, contravaloarea sumelor plătite în avans de Agenția Comercială prin filele CEC să fie restituită de către SC E.M. J. SRL, în contul Agenției Comerciale Arad. Invocându-se această clauză a contractului, în fapt, relația dintre cele două unități nu a constat decât în emiterea filelor cec de către Agenția Comercială Arad și restituirea contravalorii filelor cec de către SC E.M. J. SRL Arad. Pentru a asigura restituirea contravalorii filelor cec, M.G. contacta în permanență credite garantate cu file cec SNP.

După cum a dovedit relația ulterioară, niciuna din părți nu a fost interesată în derularea unui parteneriat comercial real, întrucât pe parcursul a 14 luni nu au fost livrate produsele petroliere de către SC E.M. J. SRL conform contractului. Mai mult, Agenția Comercială Arad a livrat în perioada aprilie-august 2002 SC S.S. SRL Produse petroliere în valoare de 28 miliarde lei și în perioada aprilie 2002 - februarie 2003 SC E.M. J. SRL produse petroliere în valoare de 220.863.130 lei (conform notei întocmite în urma controlului efectuat la Agenția Comercială de către SNP P. SA și a raportului de expertiză - voi. I, file 135-148, 382-384).

S-a reținut faptul că încheierea contractului în această formă nu putea angaja Agenția Comercială Arad întrucât, în conformitate cu reglementările interne ale SNP P. SA, pentru achiziționarea produselor petroliere în baza unui contract ar fi fost necesară consultarea departamentului comercial din cadrul SNP P. SA, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul contractului încheiat de Agenția Comercială Arad cu SC E.M. J. SRL. Având în vedere că SNP P. SA este o unitate economică care are ca principal obiect de activitate extracția, prelucrarea și comercializarea produselor petroliere, fiind practic principalul furnizor de produse petroliere la nivelul întregii țări, achiziționarea cestor produse de la agenți economici terți trebuie să se realizeze numai justificat, ori în prezenta cauză inculpatul B.D. nu a solicitat centralei SNP P. SA o aprovizionare suplimentară față de repartițiile lunare.

Mai mult, inculpatul B.D. nu avea dreptul să efectueze plăți cu filele cec întrucât, în conformitate cu decizia nr. 843 din 23 februarie 2000, SNP P. SA suspendase utilizarea filelor cec SNP de către subunitățile P. în relațiile cu terții.

În condițiile suspendării utilizării filelor cec în perioada august 2001 - februarie 2003 Agenția Comercială Arad, prin inculpatul B.D.G., a emis cecuri și bilete la ordin în valoare de 2,323 miliarde lei, fiind achiziționate și folosite 750 de file cec eliberate de B.R.D. Arad ( 25 carnete ), U. - 3 carnete cu file cec și banca de Credit și dezvoltare R. - 2 carnete cec. Valoarea totală a filelor cec emise a fost de 1.827,7 miliarde lei cecuri acceptate la plată și 414,4 miliarde lei cecuri refuzate la plată. De asemenea, s-au emis bilete la ordin prin C., ING și HVB în valoare totală de 212,2 miliarde lei, din care 130,7 miliarde lei se află încă în circuitul bancar. Filele cec au fost emise cu scadențe la un interval cuprins între 15 și 45 zile, iar biletele la ordin între 45 și 60 de zile pentru a permite inculpatului M.G. ca în perioada de scadență a instrumentelor de plată să poată obține sumele necesare din credite bancare pentru a acoperi contravaloarea filelor cec și biletelor la ordin în contul SNP P. SA deschis la B.R.D. Arad. Se reține faptul că inițiativa încheierii contractului cu Agenția Comercială Arad în termenii indicați mai sus inclusiv în ceea ce privește scadența de emitere a filelor cec, a aparținut inculpatului M.G.

Din momentul încheierii „Contractului", în mod constant, inculpatul B.D.G. a completat file cec cu valorile solicitate de inculpatul M.G., acestea variind între 1 miliard până la 6,5 miliarde lei la începutul anului 2003 și cu o frecvență a emiterii filelor cec de până la 3-4 cecuri pe zi în anul 2003.

Conform declarațiilor inculpatului B.D.G., periodic inculpatul M.G. se prezenta la sediul Agenției Comerciale Arad și solicita completarea filelor cec cu sumele de care avea nevoie. Pe parcursul derulării relației cu Agenția Comerciale Arad filele cec au fost doar emise, semnate și ștampilate de inculpatul B.D., fiind înmânate în alb inculpatului M.G. sau inculpaților J.B. și R.Z., care le completau cu sumele pe care inculpatul M.G. le considera necesare pentru garantarea creditelor bancare.

Faptul că ambele părți nu erau interesate în derularea unei relații comerciale reale, ci numai în emiterea filelor cec rezultă și din modul în care a fost gestionată utilizarea carnetelor cu file cec. Astfel, o mare parte din cotoarele carnetelor cu file cec nu au fost completate cu mențiunile privind data emiterii și suma, în parte și datorită faptului că filele cec, în cea mai mare parte, erau completate chiar de către inculpatul M.G., după semnarea lor de către semnarea de către inculpatul B.D. (vol. I, filele 47 - 49, anexa 1). Mai mult, inculpatul B.D. i-a împuternicit pe colaboratorii inculpatului M.G., inculpații J.B. și R.Z. să ridice carnetele cu file cec de la Banca R. Timișoara.

S-a stabilit că toate filele cec achiziționate de Agenția Comercială Arad, respectiv cele 750 file, au fost emise numai în favoarea SC E.M. J. SRL și SC J. I. SRL în perioada 2001-2003 și s-au utilizat numai pentru efectuarea de plăți către societățile din cadrul grupului J., sau prin girare, către societățile anexe la grupul J.

Pentru evidențierea plăților efectuate către SC E.M. J. SRL prin file cec și bilete la ordin și a încasărilor de la Grupul J., întrucât nu putea avea un control direct asupra valorii filelor cec emise de inculpatul B.D.G., inculpata F.I. a deschis un cont analitic „alți debitori SC E.M. J. SRL Arad", în debitul căruia a evidențiat filele cec emise si ajunse la scadență, iar în credit sumele virate de către Grupul J. în contul Agenției Comerciale Arad. Numai în acest fel s-au putut evidenția sumele ce urmau să fie restituite de SC E.M. J. SRL, în urma emiterii filelor cec.

Valoarea sumelor plătite de Agenția Comercială Arad societăților inculpatului M.G. prin file cec și nerestituite, este de 38.112.831.666 lei, sumă care a fost stabilită prin expertiza financiar-contabilă atât de către expertul desemnat, cât și de către expertul parte al SNP P. SA (vol. I, filele 375-378). La această sumă se cumulează valoarea filelor cec și a biletelor la ordin aflate în circuit bancar, în cuantum de 414,3 miliarde lei.

În luna noiembrie 2002, printr-un act adițional, Agenția Comercială Arad și SC E.M. J. SRL au prelungit valabilitatea „contractului", până la 31 martie 2003, iar apoi în decembrie 2002 l-au prelungit până la 30 iunie 2003, deși în fapt contractul nu a produs consecințe conform scopului declarat. Considerând că are o justificare legală, Agenția Comercială Arad a emis în continuare file cec și bilete la ordin în favoarea SC E.M. J. SRL, astfel încât în luna februarie 2003, grupul J. avea o datorie către Agenția Comercială Arad în sumă de 38 miliarde lei. S-a reținut faptul că, primele file cec au fost emise de inculpatul B.D.G. în luna august 2001, către SC J. I. SRL Arad, pentru a asigura plata unei stații de benzină achiziționate de SNP P. SA de la societatea inculpatului M.G. - conform notei de control a SNP și a raportului de expertiză financiar contabilă.

În ceea ce privește efectuarea plăților cu file cec, s-a reținut faptul că niciuna din aceste plăți nu a fost comunicată de către inculpata F.I. sau inculpatul B.D.G. Departamentului economic din cadrul SNP P. SA, deși conform Deciziei nr. 6515 din 04 noiembrie 1998 și 848/1999, unitățile SNP P. SA aveau obligația ca, pentru plata diverșilor furnizori din afara SNP P., să se solicite în scris acordul conducerii, urmând a se indica factura, valoarea facturii și instrumentul de plată (vol. l- filele 133-134). începând cu luna noiembrie 2002, ca urmare a refuzului B.R.D. Arad de a mai elibera Agenției Comerciale Arad, carnete cu file cec, determinat de modul defectuos în care se derula relația bancară cu Agenția Comercială Arad, s-au solicitat file cec și bilete la ordin și altor unități bancare, respectiv U. Timișoara și R. Timișoara. Refuzul eliberării altor carnete cu file cec de către B.R.D. Arad a fost determinat de faptul că inculpatul M.G. nu restituia până la scadență contravaloarea filelor cec și nu alimenta în timp util contul Agenției Comerciale Arad, deschis la B.R.D. Arad, existând în permanență riscul intrării în incident de plată a Agenției Comerciale Arad. În această situație, directorii B.R.D. Arad, S.M. și N.P., erau nevoiți să prelungească programul de lucru al băncii și până la orele 22, pentru a evita intrarea în incident de plată, datorită lipsei de disponibil pe contul Agenției Comerciale Arad și a permite inculpatului M.G. să realizeze transferul sumelor din conturile societăților sale în cel al Agenției Comerciale Arad, deschis la B.R.D. Arad. De altfel, cu privire la această situație, aveau cunoștință și inculpații D.M. și B.S., directori ai Sucursalei PECO Arad, aceștia fiind înștiințați de conducerea B.R.D. Arad privind lipsa de disponibil în contul Agenției Comerciale Arad și imposibilitatea încasării filelor cec. In această situație, inculpații acceptau să alimenteze contul Agenției Comerciale Arad din surse ale Sucursalei PECO Arad.

S-a reținut faptul că toate filele cec erau însoțite de scrisori având antetul SNP P. SA, semnate de inculpatul B.D. și adresate unităților bancare indicate de inculpatul M.G., de unde societățile acestuia urmau să solicite credite. Prin aceste scrisori, inculpatul B.D. garanta decontarea filelor cec și confirma valabilitatea și autenticitatea acestora (voi. 16, filele 11, 19,46).

II. Inițierea de către inculpatul M.G. a unor circuite cu facturi fiscale privind vânzarea-cumpărarea unor cantități fictive de marfa între societățile din Grupul J. și cele anexă la Grupul J. (infracțiunea prev. de art. 290 C. pen.).

În perioada 2002-februarie 2003, inculpatul M.G. a inițiat circuite financiar-comerciale fictive, cu finalitatea obținerii unor facturi fiscale pe care le-a prezentat unităților bancare pentru a justifica obținerea creditelor și utilizarea sumelor din credit. În aceste operațiuni comerciale tip circuit, au fost implicate societățile din Grupul J. și cele anexă la grup, respectiv SC O. SRL București, SC B. SRL București, administrate de inculpații B.I. și B.N., SC I. SRL Timișoara, administrată de inculpatul G.D., SC O.P. SRL Timișoara și SC A. SRL Timișoara, administrate de inculpatul P.C., SC B.W. SRL Constanța, administrată de inculpata M.E., SC A.E. SRL București, SC W. SRL București, administrate de G.A. și SC S. SA Timișoara, administrată de C.D. Operațiunile între aceste societăți și cele ale inculpatului, s-au concretizat numai în întocmirea unor facturi fiscale, fără ca produsele care făceau obiectul acestor facturi să existe faptic.

La inițiativa inculpatului M.G., s-au întocmit facturi fiscale privind livrarea unor cantități de marfă de la una din societățile Grupului J., către altă societate din Grup, și apoi către una din societățile anexă la Grupul J. Facturile erau întocmite în cadrul unui circuit în care erau implicare 2 până la 5 societăți comerciale, prima și ultima factură întocmindu-se de către / și către una dintre societățile din Grup, în principal SC E.M. J. SRL sau SC J. I. SRL.

S-a constatat că aceeași cantitate de marfă era facturată de la o societate la alta pentru a ajunge, în final, la prima societate, care a întocmit factura de vânzare a produsului. Inculpatul M.G. sau inculpații J.B. și R.Z., indicau reprezentanților societăților din afara Grupului, căreia din societățile din Grupul J. îi va întocmi factură de livrare a mărfii. Astfel, SC E.M. J. SRL întocmea o factură fiscală de livrare pentru o cantitate de marfă, cu valoarea cuprinsă între 100 milioane lei, până la 13 miliarde lei, către altă societate din cadrul Grupului J. Într-o singură zi, prima societate din Grup, factura către o a doua societate din Grupul J., care la rândul ei întocmea factură fiscală pentru livrarea fictivă a aceleiași cantități către o societate din afara Grupului. În această etapă a circuitului, societatea din afara Grupului, la indicația inculpatului M.G., revindea marfa primei societăți, care a inițiat circuitul.

Prețul cu care se achiziționa marfa de către societatea inculpatului M.G. era cu mult mai mare decât cel cu care a vândut inițial marfa (de obicei cu până la 1 miliard lei), diferență de preț în care includea valoarea dobânzilor bancare, profitul societății anexă la Grup, cuprins între 0,5 % și 7%, precum și obligațiile către bugetul statului. Ca exemplu se prezintă un circuit identificat de comisarii Gărzii Financiare:

Astfel, în luna noiembrie 2002 SC E.M. J. SRL a vândut 1.007 tone azotat de amoniu către SC A.O. SRL, care la rândul ei a facturat către SC S.S. SRL aceeași cantitate de produs. SC S.S. SRL facturează către Se O. SRL (societatea din afara grupului J.) care în final la indicațiile inculpatului a întocmit factură de vânzare pentru aceeași cantitate de produs către SC E.M. J. SRL (voi. IV, fila 189).

Întocmirea facturilor s-a realizat la inițiativa inculpatului M.G. care a indicat de fiecare dată angajaților din contabilitatea societăților Grupului J. (martorele Ț.F., A.G., B.F., D.C.) valoarea cantităților și a sumelor ce urmau să fie menționate de aceștia pe facturile fiscale prin care se vindea marfa (voi. II, filele 164-181). Plata s-a realizat între societățile din Grupul J. cu ordine de plată, iar plata de către SC E.M. J. SRL către societățile din afara Grupului J. s-a realizat cu file cec SNP girate în favoare acestora. Filele cec erau utilizate de societățile din afara Grupului pentru garantarea unor credite bancare. La rândul lor, societățile din afara grupului plăteau societăților inculpatului M.G., în special către SC S.S. SRL, cu ordine de plată pe care inculpatul le utiliza la rândul său pentru garantarea unor credite bancare în special la W.B. Arad.

Astfel, în perioada ianuarie 2002-februarie 2003, au fost identificate un număr de 295 circuite de vânzare și revânzare a acelorași produse. Facturile priveau vânzarea, în principal, a produselor cerealiere, porumb, grâu și alte produse agroalimentare, îngrășăminte și biostimulator. Marea majoritate a circuitelor s-au realizat cu SC I. SRL Timișoara (129 facturi) și SC O. SRL București (95 facturi). Valoarea totală a facturilor întocmite de inculpatul M.G. în perioada ianuarie 2002-februarie 2003 a fost de 1.965 miliarde lei.

Esențial privind derularea unui circuit era ca toate facturile întocmite în circuit priveau tranzacționarea unor produse care existau faptic numai parțial, scopul inițierii circuitului fiind emiterea facturilor fiscale pentru a asigura justificarea utilizării creditelor bancare și a obținerii unor ordine de plată cu care societățile inculpatului M.G. să garanteze obținerea și a altor credite bancare, pe lângă garanțiile cu file cec și bilete la ordin SNP P. SA. De asemenea, s-a reținut faptul că toate facturile întocmite între societățile implicate în circuit priveau aceeași cantitate de marfa, se întocmeau în aceeași zi facturile fiind mai întâi transmise prin fax. Modalitatea de derulare a circuitului a fost recunoscută atât de inculpatul M.G. cât și de inculpați, administratorii societăților implicate în circuite. Aceste facturi nu erau însoțite de documente care să ateste existența faptică reală a produselor: note de recepție, note de cântărire sau erau întocmite note de recepție fără a se efectua recepția reală a produsului, în baza sumelor și cantităților indicate pe facturile societăților inculpatului M.

Astfel, raportul întocmit de Garda Financiară centrală în baza documentelor financiar-contabile ale societății SC E.M. J. SRL s-a stabilit în raportul întocmit că prin societățile din cadrul Grupului s-au vândut în mod fictiv cantități cu mult mai mari decât cele aflate în stoc, ajungându-se la valori foarte mari. Pe parcursul a 14 luni, societățile inculpatului M.G. ar fi vândut, de exemplu, porumb boabe în valoare de 314,9 miliarde lei - respectiv 112.497 tone, grâu de panificație în valoare de 182,6 miliarde lei - respectiv 52.810 tone grâu, azotat de amoniu în valoare de 260,9 miliarde lei - respectiv 55.006 tone, orz în valoare de 34,7 miliarde lei - respectiv 13.340 tone, zahăr în valoare de 45,2 miliarde lei - respectiv 4.238 tone. Toate aceste cantități de produse existau numai parțial în posesia societăților inculpatului M.G., la valori cu mult mai mici astfel că la momentul întocmirii facturilor de vânzare cantitățile existente faptic se aflau mult sub nivelul celor înscrise în facturi. Astfel:

În ceea ce privește SC E.M. J. SRL în perioada 1-14 ianuarie 2002 în condițiile în care primele achiziții de porumb se realizase după 25 ianuarie 2002 și nu au avut stocuri anterioare, SC E.M. J. SRL a întocmit facturi de vânzare către societăți din afara grupului, în valoare de 1.368 tone, 1.946 tone și 1.848 tone. În aceeași manieră, în luna februarie 2002 s-au întocmit facturi de vânzare pentru cantități pornind de la 2.000 tone porumb, în condițiile în care în stoc SC E.M. J. SRL nu deținea decât cantitatea de 555 tone.

În mod constant, inculpatul M.G. a întocmit facturi pentru vânzarea de către SC E.M. J. SRL a unor cantități de produse cerealiere mult mai mari decât cele aflate în stoc.

- în luna octombrie 2002, la un stoc maxim de 1.452,5 tone, acesta inițiază un circuit în care vinde o cantitate de 2.261,5 tone;

- în luna noiembrie 2002, având un stoc maxim de 998 tone, societatea inițiază 20 circuite de vânzare și revânzare a aceluiași produs pentru o cantitate de 29.658,5 tone.

În ceea ce privește produsul grâu, deși primele achiziții au fost înregistrate în luna iunie 2002, fără a exista un stoc anterior, în cursul lunii martie 2002 SC E.M. J. SRL s-au creat două circuite fictive privind tranzacționarea cantității de 1.838 tone, care nu exista în fapt: SC E.M. J. SRL vinde SC S.M.S. SRL care la rândul ei vinde SC O. SRL pentru ca în final, aceeași marfă să fie revândută către SC E.M. J. SRL

O situație asemănătoare s-a constatat și în cazul SC J. I. S.R.L:

- în luna ianuarie 2002 a întocmit facturi de livrare a produsului porumb boabe în 5 circuite fictive, pentru cantitatea de 7052,3 tone în condițiile în care societățile inculpatului M.G. deținea în stoc cantități de 2 până la 9 ori mai mici față de valoarea cantităților ce au făcut obiectul circuitelor;

- în luna februarie 2002 s-a constatat o situație asemănătoare când s-au întocmit facturi fiscale pentru o cantitate totală de 6037 tone porumb - grâu deși la 31 ianuarie 2002 cantitatea aflată în stoc era de doar 670 tone;

În ceea ce privește produsul grâu deși cantitatea de grâu existentă în stoc la începutul lunii ianuarie 2003 (conform registrelor de evidență gestionară) la SC J. I. SRL era de 1524 tone s-au întocmit facturi de vânzare pentru cantități superioare celei existente în stoc, respectiv între 1570 tone și 1918 tone. În ceea ce privește îngrășămintele se reține faptul că SC J. I. SRL a primit în cursul lunii noiembrie 2002 patru facturi de azotat de amoniu întocmite de SC V. SRL București pentru 18150 tone în valoare de 76 miliarde lei fără TVA, fără a fi recepționat produsul de către SC J. I. SRL toate aceste cantități fiind facturate în sistem circuit în cadrul Grupului de firme J. sau al celor anexă nefiind intrări sau ieșiri de la alte societăți din afara grupului.

Cu privire la același produs azotat de amoniu SC J. I. SRL fără a deține în stoc acest produs vinde în luna ianuarie 2002 cantitatea de 1023 tone în luna februarie 2002 cantitatea de 3444,8 tone inițiind 7 circuite. De asemenea, în luna martie 2002, fără stoc anterior, vinde cantitatea de 5309 tone inițiind 6 circuite.

În ceea ce privește SC E.M. J. SRL s-a reținut faptul că în condițiile în care nu existau stocuri de produse în luna februarie 2002 aceasta vinde în 18 februarie 2002 și 20 februarie 2002 465 tone, respectiv 600 tone azotat de amoniu.

Valoarea totală a facturilor emise de societățile inculpatului M.G. fără a avea la bază operațiuni reale în perioada ianuarie 2002 - februarie 2003, este de peste 1.965 miliarde lei. Nici una din facturile intrate în circuit nu au completate rubricile referitoare la mijlocul de transport, la expediție iar faptul că marfa nu a fost deplasată între societățile implicate în circuit este confirmată și de învinuiții P.C., G.D., M.E., B.I.. Valoarea facturilor fiscale fictive întocmite în relația cu societățile din afara grupului s-a repartizat după cum urmează:

- SC I.A. SRL a întocmit facturi fictive de vânzare în valoare de 378,3 miliarde lei;

- SC O. SRL a întocmit facturi fictive de vânzare în valoare de 386,2 miliarde lei;

- SC O.P. SRL a întocmit facturi fictive de vânzare în valoare de 23,3 miliarde lei;

- SC B.W. SRL a întocmit facturi fictive de vânzare în valoare de 22 miliarde lei;

- SC A. SRL a întocmit facturi fictive de vânzare în valoare de 18 miliarde lei;

- SC S. S.A. a întocmit facturi fictive de vânzare în valoare de 19,5 miliarde lei;

Obținerea creditelor bancare de către societățile inculpatului M.G. prin mijloace dolosive.

Toate filele cec S.N.P. emise de inculpatul B.D. au fost folosite pentru garantarea creditelor bancare, fiind transformate în mijlocul fraudulos prin care s-a realizat inducerea în eroare a reprezentanților unităților bancare. Emiterea filelor cec trebuia să reprezinte contraprestația SC E.M. J. SRL (pentru livrarea produselor petroliere), contraprestație care nu a fost realizată de către societatea inculpatului M.G. De altfel, încă de la încheierea contractului între SC E.M. J. SRL și Agenția Comercială Arad, nici una dintre părțile implicate nu a intenționat să livreze produse petroliere, respectiv să achiziționeze aceste produse.

Nici una din facturile emise de SC E.M. J. SRL către S.N.P. P. S.A. privind vânzarea unor produse petroliere și în baza cărora s-au emis filele cec și biletele la ordin de către Agenția Comercială Arad nu au avut un suport real. Singurele livrări reale de produse petroliere efectuate de către societățile inculpatului M.G., fiind cele ale SC J. I. SRL (2 facturi din 09 și 31 august 2001 în valoare de 483.849.736 lei) și cele ale SC S.S. SRL (3 facturi din 21 noiembrie 2002, 06 decembrie 2002 și 14 ianuarie 2003 în valoare de 985.374.297 lei). Toate filele cec prezentate de SC E.M. J. SRL la unitățile bancare nu au avut ca bază a emiterii operațiuni comerciale reale între SC E.M. J. SRL și Agenția Comercială Arad - conform raportului de expertiză financiar contabilă.

Ca o consecință a emiterii de facturi care nu au avut la bază operațiuni comerciale reale, prin înregistrarea acestora în evidența contabilă a SC E.M. J. LTD SRL au fost denaturate balanțele de verificare lunară și implicit indicatorii economico-financiari calculați de bancă (lichiditate curentă, solvabilitate, profitabilitate, perioada de încasare a clienților, necesar pentru determinarea bonității societății și în funcție de care unitățile bancare aprobă creditele solicitate).

Cu privire la creditele contractate în perioada ianuarie 2002 - februarie 2003 s-a constatat că societățile inculpatului au contractat credite cu file cec SNP, bilete la ordin SNP și ordine de plată a căror contravaloare era acoperită tot din creditele bancare solicitate de la: R. Timișoara, B.C.C. Timișoara, B.C.C. Arad, B.C.R. Arad, W.B. Arad, U. Timișoara, F.B. Timișoara, C., HVB B., B.C.D.R. Arad, B.C.T. Timișoara, B.R. Sucursala Timișoara. Deși filele cec S.N.P., au fost utilizate pentru inducerea în eroare și determinarea unităților bancare să acorde credite, majoritatea acestora au fost rambursate prin încasarea filelor cec în cadrul mecanismului financiar bancar ce s-a derulat pe parcursul unui an și jumătate. În aceste condiții s-a reținut săvârșirea infracțiunii de înșelăciune numai cu privire la unitățile bancare care au înregistrat prejudicii prin nerambursarea creditelor, după cum urmează: C.

La data de 06 februarie 2003 SC E.M. J. SRL încheie cu C. România un contract de credit denumit facilitate financiară post livrare pentru acordarea de fonduri sub formă de avansuri prin care banca se obligă să depună la dispoziția clientului fonduri de până la 33 miliarde lei. În baza acestui contract la data de 06 februarie 2003 C. acordă SC E.M. J. SRL un împrumut în valoare de 14,850 miliarde lei pe care îl garantează prin cesiunea tuturor drepturilor decurgând din contractul încheiat la 10 decembrie 2001 între SC E.M. J. SRL și S.N.P. P. S.A. - Agenția Comercială Arad, drepturi decurgând din orice factură emisă de cedent în temeiul contractului și plătibilă de Agenția Comercială Arad, precum și drepturi decurgând din biletele la ordin emise de Agenția Comercială Arad.

Așa cum s-a arătat anterior, contractul încheiat de SC E.M. J. SRL cu S.N.P. P. S.A. prin Agenția Comercială Arad într-o relație care scriptic era comercială, care în fapt nu a fost pus în executare în ceea ce privește livrarea produselor petroliere. în aceste condiții creditul a fost acordat fără să existe o garanție reală, contractul dintre Agenția Comercială Arad și SC E.M. J. SRL, ce ar fi trebuit să constituie o garanție, fiind un înscris cu caracter fictiv. Astfel, utilizarea cesiunilor de creanță rezultate din executarea contractului, ca și garanție a creditului solicitat de la C. constituie în fapt mijlocul fraudulos prin care a fost indusă în eroare unitatea bancară.

Pentru a garanta obținerea sumei de 14,850 miliarde lei inculpatul M.G. a prezentat 3 facturi fiscale fictive, conform cărora SC E.M. J. SRL ar fi vândut S.N.P. Agenția Comercială Arad motorină în valoare de 39,351 miliarde lei și benzină în valoare de 8,352 miliarde lei.

De asemenea, la documentele de credit inculpatul a anexat 9 bilete la ordin în valoare de 24 miliarde lei emise de S.N.P. P. S.A. și semnate de B.D.G. și F.I. în favoarea SC E.M. J. SRL

Așa cum s-a arătat anterior, instrumentul de plată biletul la ordin a fost emis fără a avea un suport faptic în ceea ce privește produsele petroliere pentru care s-ar fi emis biletul la ordin.

Mai mult, la inducerea în eroare a unității bancare a contribuit și B.D. care, pentru a întări convingerea unității bancare în acordarea creditului a semnat o scrisoare de suport și recomandare pentru SC E.M. J. SRL de a îndeplini obligația de a livra produsele petroliere conform contractului încheiat în 2001, deși în fapt pe parcursul celor 12 luni de semnarea contractului SC E.M. J. SRL nu livrase produse petroliere.

De asemenea, reprezentanții Agenției comerciale Arad deși nu aveau o relație contractuală reală cu SC E.M. J. SRL au prezentat toate documentele solicitate de bancă, respectiv înscrisurile privind înființarea Agenției comerciale, regulamentul de organizare și funcționare a sucursalei PECO Arad, fișele postului pentru directorul Agenției și contabilul șef, copii xerox după actele de identitate ale celor doi. Toate documentele prezentate pentru garantarea creditului au creat o imagine denaturată a realității relației Agenției comerciale cu SC E.M. J. SRL si au determinat reprezentanții unității bancare sa acorde suma de 14,850 miliarde lei SC E.M. J. SRL. Mai mult, reprezentantul unității bancare, martorul A.R. a declarat ca inculpatul M.G. a prezentat relația cu Agenția Comercială ca fiind o relație certă si de durata constând in livrare de produse petroliere. In același sens s-au reținut si declarațiile martorului L.C.

Valoarea sumei cu care C. a fost prejudiciata este de 14,85 miliarde lei.

F.B.

La data de 14 decembrie 2002 F.B. România SA si SC E.M. J. SRL prin M.G. in calitate de împrumutat încheie un contract cu facilitate de credit pentru suma de 10 miliarde lei pe durata unui an. Creditul era garantat cu aceleași file CEC SNP P. care nu aveau ca suport operațiuni comerciale reale. În baza acestui contract s-au semnat 4 acte adiționale la contractul de facilitate de credit prin care SC E.M. J. SRL era creditat in cadrul cuantumului de 10 miliarde lei.

1. Act adițional din 13 ianuarie 2003 privind creditoarea SC E.M. J. SRL cu suma de 5 miliarde lei si având drept garanție, conform contractului de cesiune de creanțe, 2 file CEC emise de Agenția Comerciala Arad (file CEC eliberate de Banca R.) in valoare de 7 miliarde lei.

2. La data de 14 ianuarie 2003 contract de credit cu valoare de 2,5 miliarde lei si având drept garanție fila CEC emisa de SNP P. SA in valoare de 3,5 miliarde lei.

3. La data de 15 ianuarie 2003 împrumut in valoare de 2,5 miliarde lei si având drept garanție fila CEC emisa de SNP P. SA in valoare de 3,2 miliarde lei.

Așa cum s-a arătat anterior toate instrumentele de plata cu care s-au garantat creditele, respectiv filele CEC au constituit mijloace frauduloase prin care s-a creat unității bancare o imagine denaturata a relației cu Agenția Comerciala Arad, relație fără de care F.B. nu ar fi acordat creditul bancar.

S-a reținut faptul ca toate filele CEC prezentate de SC E.M. J. SRL drept garanție au fost dublate cu adrese ale inc. B.D.G. prin care confirma așa zisa valabilitate a filelor CEC.

Si in ceea ce privește acordarea creditelor de către F.B., inc. M.G. a prezentat relația cu Agenția Comercială Arad ca fiind o relație certă și de durată ceea ce a întărit convingerea reprezentanților unității bancare în capacitatea de rambursare a creditelor de către SC E.M. J. SRL in acest sens s-au reținut declarațiile angajaților unităților bancare, P.S. și M.I.

Valoarea sumei cu care F.B. fost prejudiciata este de 10 miliarde lei.

HVB România SA

La data de 17 decembrie 2002 H.V.B. România SA acorda SC E.M. J. SRL un împrumut sub forma unei linii de credit de maxim de 1,5 milioane euro din care SC E.M. J. SRL avea dreptul a efectueze trageri pana la 30 iunie 2003.

Facilitatea urmând să fie utilizată pentru finanțarea operațiunilor curente ale împrumutatului sub forma scontării biletelor de ordin emise de SNP Agenția Comerciala Arad in favoarea băncii.

Creditul a fost garantat de SC E.M. J. SRL cu :

- cesiunea creanțelor SC E.M. J. SRL au rezultat din contractul încheiat cu Agenția Comercială Arad în decembrie 2001;

- bilete de ordin emise de SNP P. Agenția Comercială Arad in favoarea împrumutatului, girate in favoarea HVB;

- suplimentar s-a adus ca si garanție ipoteca de rang I asupra Hotelului din Nădlac.

Fără a mai reveni la comentariul anterior privind mijlocul fraudulos prin care s-a indus in eroare unitatea bancara de către inc. M.G. s-a reținut faptul că inculpatul a prezentat funcționarilor bancari în speță martorului T.L. relația cu SNP P. SA ca o relație de durată în care își îndeplinea în mod constant obligația de livrare a produselor petroliere.

HVB România SA a comunicat SNP P. ca SC E.M. J. SRL a cesionat toate drepturile sale de creanțe rezultând din contractul de vânzare - cumpărare precum si din toate facturile emise in baza contractului, iar inc. B.D.G. s-a angajat sa efectueze plata creanțelor din contractul de cesiune direct in contul HVB. La fiecare tragere din linia de credit inc. M.G. a prezentat biletele la ordin SNP fiind prezentate spre încasare 39 de bilete la ordin in valoare totala de 106,4 miliarde lei si încasate din acestea 49 miliarde lei.

După cum au precizat si reprezentanții HVB România SA principalul argument în încheierea contractului cu SC E.M. J. SRL l-a constituit garanțiile oferite de SC E.M. J. SRL,respectiv instrumentele de plata emise de SNP P. SA. In acest sens s-au reținut declarațiile martorilor J.G. si T.L.

Valoarea sumei cu care HVB România a fost prejudiciată este de 41,9 miliarde lei.

R. - Sucursala Timișoara

În perioada 15 mai - 11 februarie 2003 SC E.M. J. SRL a beneficiat de 37 credite in valoare totala de 407,46 miliarde lei, toate garantate cu file CEC SNP P. SA, prin cesionarea in favoarea băncii a încasărilor provenite din filele CEC și având la baza contractul de livrări de produse petroliere intre SC E.M. J. SRL si Agenția Comercială Arad.

Fără a reveni la precizările anterioare privind mijlocul fraudulos de inducere in eroare, respectiv filele CEC SNP care au creat impresia greșită cu privire la existenta unei creanțe reale a Agenției Comerciale in favoarea SC E.M. J. SRL s-a reținut faptul că, pe lângă aceste file CEC pentru a justifica utilizarea creditelor SC E.M. J. SRL a prezentat facturi fiscale conform cărora SC E.M. J. SRL ar fi avut de achitat contravaloarea unor produse chimice sau cerealiere achiziționate de la alte societăți ale inculpatului. Toate creditele au fost garantate cu file CEC SNP si s-a instituit cesiunea de creanțe a acestora, filele CEC erau însoțite de adrese semnate de inc. B.D.G. prin care confirma valabilitatea acestora. Având în vedere ca o parte din credite au fost restituite ca urmare a derulării mecanismului financiar bancar de către inc. M.G., în cauză s-a reținut săvârșirea infracțiunii de înșelăciune numai raportat la creditele nerambursate si cu privire la care RO B. a înregistrat un prejudiciu.

- contractul în val. de 10 miliarde lei garantat prin cesiunea în favoarea RO B. a încasărilor din documentele depuse spre încasare, respectiv a filelor CEC in valoare de 11 miliarde lei. Pentru a justifica utilizarea creditelor s-au prezentat 16 ordine de plata a cate 499 milioane lei fiecare prin care SC E.M. J. SRL ar fi efectuat plăți către SC S.S. SRL, reprezentând c/val. marfa, tară insa a se indica facturile fiscale în baza cărora s-au întocmit ordinele de plata;

- contractul din 16 decembrie 2002 in val. de 12 miliarde lei garantat cu file CEC in val. de 13,5 miliarde lei. Pe lângă filele CEC s-a prezentat si o adresa semnata de inc. B.D. prin care s-a confirmat valabilitatea filelor CEC. Pentru a justifica utilizarea creditului inc. M.G. a prezentat facturi fiscale fictive de achiziție a unor produse chimice si grâu de la SC A.O. SRL in val. de 14,7 miliarde lei, respectiv 9,99 miliarde lei.

- contractul din 09 ianuarie 2003 în val. de 8,5 miliarde lei garantat prin cesionarea filelor CEC în val. de 10 miliarde lei emise de SNP P. SA. Filele CEC erau însoțite de adrese emise de inc. B.D. prin care s-a atestat valabilitatea instrumentelor de plata ;

- contractul din 16 ianuarie 2003 in val. de 6,005 miliarde lei garantat prin cesiunea de creanțe in val. de 7,150 miliarde lei a filelor CEC emise de SNP P. SA in favoarea SC E.M. J. SRL. Pentru a justifica utilizarea creditului inc. M.G. a prezentat o factură fiscală în val. de 9,996 miliarde lei emisa de SC A.O. SRL, din 05 decembrie 2002 factura fiscală prezentată si pentru justificarea utilizării creditului din 16 decembrie 2002.

- contract de credit din 27 ianuarie 2003 în val. de 3,455 miliarde lei garantat cu cesiunea creanțelor din fila CEC SNP de 6,5 miliarde lei. Fila CEC a fost dublata de adresa prin care inc. B.D. confirma valabilitatea acesteia.

- contract din 10 februarie 2003 in val. de 4 miliarde lei garantat cu cesiunea de creanțe pe fila CEC emisa de SNP in val. de 6,3 miliarde lei. M.G. a justificat utilizarea creditului prin prezentarea unor facturi fiscale in val. de 21,8 miliarde lei provenind de la alte societăți din grupul sau de firme, respectiv SC S.S. SRL.

S-a constatat ca, marea majoritate a ordinelor de plata prin care inc. M.G. efectua trageri din credit nu au indicate facturile fiscale in baza cărora se efectuau plățile.

S-au reținut declarațiile reprezentanților RO B., directorul D.I. si a ofițerului de credite S.M.

Valoarea sumei cu care RO B. a fost prejudiciata este de 36,637 miliarde lei.

Banca de Credit si Dezvoltare R. SA - sucursala Timișoara a încheiat la 28 ianuarie 2003 contractul de credit cu SC E.M. J. SRL beneficiind de un credit de 15 miliarde lei garantat cu file CEC emise de Agenția Comerciala Arad in valoare de 15,3 miliarde lei si cesiunea de creanța asupra unor facturi emise de SC E.M. J. SRL in favoarea SC A.O. SRL in valoare de 32,88 miliarde lei, facturi care privea livrarea de azotat de amoniu (voi.6)

Având in vedere garanțiile fictive prezentate unității bancare pentru garantarea creditului iar inculpatul fiind in imposibilitatea rambursării creditului prin executarea garanțiilor, datorita lipsei de disponibil in contul Agenției Comerciale Arad, in luna februarie 2003 s-a procedat la suplimentarea garanției cu o ipoteca asupra imobilului Hala - Abator situat în com. Pecica.

Valoarea sumei cu care a fost prejudiciata banca R. este de 14,993 miliarde lei.

În perioada ianuarie 2002 - februarie 2003 societățile aflate in Grupul J., administrate de inc. M.G. sau aflate sub conducerea sa indirecta, au solicitat si obținut credite în valoare de peste 1.700 miliarde lei, garantate cu file CEC si bilete la ordin emise de SNP precum si ordine de plata, după cum urmează:

1. Credite acordate de W.B. - Sucursala Arad, credite pe termen scurt pentru acoperirea decalajului dintre încasări si plăți având drept garanție ordine de plata emise de societățile din Grupul J. sau de către cele anexa la Grupul J. (vol.5 filele 303-500). Astfel:

- SC J. I. SRL a beneficiat in perioada 8-15 ianuarie 2002 de 5 contracte de credit cu o valoare de 16,542 miliarde lei ( vol.5, filele 414-415);

- SC A.I. SRL a beneficiat în perioada 05 martie 2002 -25 iunie 2002 de credite in valoare de 14,283 miliarde lei (vol.5, filele 305-310);

- SC G. SRL Arad a beneficiat in perioada 3 ianuarie 2002 - 16 aprilie 2002 de credite in valoare de 71,531 miliarde lei (vol.5, filele 370-384);

- SC E.M. J. LTD a beneficiat in perioada 3 ianuarie 2002 - 14 februarie 2003 de 38 de credite in valoare de 123,096 miliarde lei (vol.5, filele 443 -470);

- SC S.M.S. SRL a beneficiat in perioada 9 ianuarie 2002 - 14 februarie 2003 de 102 credite (incluzând si actele adiționale) in valoare de 481,371 miliarde lei (vol.5, filele 327 -367);

2. RO B. SA - Sucursala Timișoara a acordat SC E.M. J. LTD SRL in perioada 15 mai 2002 - 11 februarie 2003 de 37 de credite in valoare de 407,46 miliarde lei, toate garantate cu file CEC SNP (vol.5, filele 124 -129, vol.10-11, vol.7, filele 171-338).

3. U. România SA a acordat:

SC E.M. J. SRL in 30 ianuarie 2003 un credit in valoare de 3,5 miliarde lei garantat cu ordine de plata;

SC S.M.S. SRL in perioada 05 decembrie 2002 - 14 februarie 2003 un număr de 26 contracte de credite in valoare de 76,103 miliarde lei, garantate cu ordine de plata emise de societățile inculpatului si de cele anexa la grupul sau de societăți (voi.5, filele 82-89, vol.l4, filele 124-214).

4. Banca Comerciala de Credit si Dezvoltare R. - Sucursala Timișoara a acordat SC E.M. J. LTD SRL in perioada 19 martie 2002 - 28 ianuarie 2003, 15 credite in valoare de 147 miliarde lei, credite garantate cu file CEC SNP P. SA bilete la ordin si cesiunea de creanțe asupra încasărilor rezultate din facturile emise către societățile inculpatului (voi.5, filele 197 -217, voi. 12).

5. B.C.C. SA - Sucursala Timișoara a acordat SC S.M.S. SRL in perioada 06 decembrie 2002 - 16 decembrie 2002, 4 credite in valoare de 6,288 miliarde lei si SC E.M. J. LTD SRL 15 credite in perioada 03 aprilie 2002 - 29 iunie 2002 in valoare de 82,4 miliarde lei si in perioada 19 iulie 2002 - 20 septembrie 2002 credite in valoare de 82 miliarde lei. Creditele au fost garantate cu file CEC SNP ( voi. 13, voi.5, filele 256-271 si vol.35).

6. B.I.T. a acordat la 30 mai 2005, un credit in valoare de 3,97 miliarde lei, garantat cu file CEC SNP P. SA, credit restituit prin încasarea filelor CEC.

7. F.B. - Sucursala Timișoara a acordat o linie de creditare de 10 miliarde lei in limita căreia au fost acordate credite in valoare de 20 miliarde lei, in perioada 14 noiembrie 2002-15 ianuarie 2002. Creditele au fost garantate cu file CEC SNP P. SA ( vol.7, filele 1-168).

8. HVB România a acordat la 17 decembrie 2002 SC E.M. J. LTD SRL un credit in valoare de 1,5 miliarde Euro în lei la cursul zilei, garantat cu bilete la ordin SNP P. SA ( vol.6, filele 1-142).

9. C. a acordat un credit in valoare de 14,850 miliarde lei SC E.M. J. SRL garantat cu bilete la ordin SNP P. SA (vol.6, filele 143-282).

10. B.R. SA - Sucursala Timișoara a acordat SC E.M. J. SRL doua credite in perioada 30 ianuarie 2002 - 4 februarie 2003 in valoare de 9 miliarde lei, credite garantate cu bilete la ordin, emise de SC S.S. SRL (voi. 15, filele 1-26 . vol.5, filele 503 -507).

11. B.C.R. - Sucursala Arad a acordat SC E.M. J. LTD SRL, 13 credite in valoare de 33,8 miliarde lei in perioada 9 ianuarie 2002 - 10 decembrie 2002 garantate cu file CEC SNP, bilete la ordin si ordine de plata ( vol.5, filele 34 -43, voi. 15, filele 41-146).

12. Banca de Credit si Dezvoltare R. - Sucursala Arad a acordat la 07 februarie 2003 SC E.M. J. SRL un credit in valoare de 2 miliarde lei garantat cu bilete la ordin ( voi. 14, filele 247-254).

13. B.C.C. - Sucursala Arad a acordat in perioada 15 octombrie 2002 - 24 ianuarie 2003 SC E.M. J. SRL credite in valoare de 81,9 miliarde lei (voi. 16).

Suplimentar acestor credite obținute in mod direct de către societățile inc. M.G., în perioada 2002-2003 au obținut credite cu file CEC SNP P., girate de SC E.M. J. SRL si alte societăți. Valoarea creditelor a fost de aproximativ 600 miliarde lei. SC O. SRL a beneficiat de credite in valoare de 20 miliarde lei de la F. B., de la B.C.T. de credite in valoare de 95,5 miliarde lei in anul 2002 si 36,162 miliarde lei in anul 2003, de la B.I.R. cu credite in valoare de 50,736 miliarde lei si de la U. de credite in valoare de 137 miliarde lei.

De asemenea, SC I. SRL a beneficiat de credite in valoare de 30 miliarde lei si 560.000 Euro de la F. B. de la ING B. credite in valoare de 860.000 euro si de la U. credite in valoare de 111,860 miliarde lei.

SC B.W. SRL a beneficiat de 40,259 miliarde lei de la B.C.I.T. (vol.2, file 248-272,287-314).

IV - Utilizarea creditelor bancare de către inculpatul M.G. in alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate si transferul sumelor de bani prin conturile mai multor societăți pentru a disimula originea ilicita a acestor sume (infr. prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 si art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2002).

Inculpatul M.G., cu sprijinul inv. J.B. si R.Z., a reușit sa creeze un mecanism ingenios in intenția de ascunde faptul ca sumele de bani cu care se rambursau creditele bancare (prin încasarea instrumentelor cu care se garantau creditele) proveneau din alte credite contractate anterior. Astfel, a reușit sa realizeze un sistem de transferuri succesive a sumelor provenite din credite prin conturile societăților din Grup J. in baza facturilor si refacturărilor intre societățile din Gmp si cele din afara a unor produse fictive si a ordinelor de plata emise conform acestor facturi.

Sumele provenite din credite erau direcționate din contul societății care obținea creditul in conturile altor societăți care emiteau ordinele de plata sau filele CEC cu care se garantau creditele bancare asigurându-se disponibilul in contul acestor societăți pentru restituirea creditelor prin încasarea instrumentelor cu care se garantau creditele. Ori, așa cum s-a arătat anterior, facturile fiscale in baza cărora s-au emis ordinele de plata, biletele la ordin si filele CEC utilizate ca si garanții bancare nu aveau la baza operațiuni comerciale reale, fiind întocmite numai cu scopul de a justifica obținerea creditelor bancare la valorile dorite de inculpat. Transferurile s-au realizat pentru a ascunde proveniența ilicita a sumelor de bani.

Pentru a masca proveniența reala a banilor proveniți din credite si a asigura restituirea creditelor banii erau direcționați la inițiativa inc. M.G. cu următoarele destinații:

1 Transferați din contul uneia din societățile inculpatului in contul altei societăți a acestuia in baza ordinelor de plata cu justificarea „contravaloare marfa" pentru achitarea unor facturi fiscale fictive. Raportul de constatare al Gărzii Financiare Centrale a stabilit ca emiterea ordinelor de plata se realizează in baza unor facturi fiscale care priveau operațiuni comerciale nereale. S-a reținut faptul ca majoritatea ordinelor de plata nu avea indicate factura fiscala pentru care se efectua plata. Valoarea sumelor transferate prin contul unei singure societăți a inculpatului în perioada 2002 - 2003 a ajuns si pana la 1.000 miliarde lei, si în acest sens semnificativa este informarea întocmita de Oficiul Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor (vol.20 filele 1-20, voi. 20-30). Prin virări se asigura disponibilul necesar in conturile societăților care emiteau filele CEC, biletele la ordin si ordinele de plata cu care se garantau creditele bancare. Inculpatul se asigura ca la data la care urmau sa se ramburseze creditele in conturile societăților emitente a instrumentelor de plata sa existe contravaloarea sumei menționată pe instrumentul de plata;

2. ridicați in numerar in principal cu justificarea „achiziții cereale persoane fizice" cu sume cuprinse intre 100 milioane si 10 miliarde lei, la fiecare ridicare in numerar, fără să existe documente justificative pentru toate sumele indicate. Banii erau ridicați in numerar in principal din W.B. ARAD, aproape zilnic, in baza unor borderouri in care erau menționate persoanele de la care s-ar fi achiziționat cereale precum si sumele ce erau de plata. Borderourile justificau doar o mica parte din ridicările in numerar (uneori nici 1/3 din valoarea totala). Cea mai mare parte din banii ridicați nici nu mai erau înregistrați in casieria societății in numele căreia se ridicau fiind depuși, tot in numerar, in conturile aceleiași unități deschise la alte unități bancare. Ca exemplu, valoarea totala a ridicărilor in numerar ale SC S.S. SRL de la W.B. a fost de 233 miliarde lei pe parcursul unui an. Pentru a se constata volumul mare al sumelor ridicate in numerar se vor avea in vedere constatările întocmite de specialiștii din cadrul Parchetului Național Anticorupție precum si Informarea Oficiului Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor (vol.20). S-a reținut, de asemenea, declarațiile martorilor D.D., H.A., V.E., T.R., S.I., persoane menționate pe borderourile prezentate la unitățile bancare, dar care conform declarațiilor acestora nu au vândut produsele cerealiere ce apăreau menționate pe borderouri si nu au primit bani de la societățile inculpatului (voi 5,filele 19-25);

3. sume virate direct in contul SNP cu justificarea efectuării unei plați in contul SC E.M. J. SRL pentru restituire contravaloarea filelor CEC.

S-a constatat ca, intr-o singura zi din momentul obținerii creditelor acestea erau transferate prin virări succesive in întregime in conturile altor societăți ale inculpatului pentru ca in final o mare parte din sumele virate sa ajungă in contul Agenției Comerciale Arad deschis la B.R.D. Arad unde era necesar disponibilul pentru a acoperi contravaloarea filelor CEC sau a ordinelor de plata cu care se garantau alte credite. Astfel, s-a asigurat rambursarea unor credite contractate de societățile din Grup la alte unități bancare sau la aceeași unitate bancara, modalitatea de rambursare fiind prin executarea instrumentelor de plata al căror disponibil era asigurat din creditele anterioare. Ori, fără creditele contractate ulterior de către una din societățile din grup nu s-a fi putut asigura disponibilul pentru acoperirea ordinelor de plata sau filelor CEC cu care se garanta creditul anterior si implicit rambursarea creditelor.

Pentru a se constata utilizarea creditelor in alte scopuri (respectiv pentru rambursarea unor credite anterioare) trebuia sa se aibă in vedere ca majoritatea operațiunilor comerciale (concretizate prin emiterea facturilor fiscale) in baza cărora se întocmeau ordinele de plata sau biletele la ordin, filele CEC erau fictive si priveau așa cum am arătat anterior, tranzacția unor produse care in cea mai mare parte nu existau

Circuitele facturilor fiscale au fost supradimensionate pentru a exista un rulaj al sumelor de bani la nivel mare si a creste valoarea creditelor. Crescând valoarea produselor ce ar fi fost vândute si revândute, creștea si valoarea ordinelor de plata si a biletelor la ordin cu care, ulterior se puteau garanta creditele bancare si implicit creștea si valoarea creditelor bancare. S-a avut in vedere, pentru a se constata amploarea circuitului fictiv inițiat in cauza ca, in perioada ianuarie 2002 - februarie 2003 inc. B.D.G. a emis in favoarea SC E.M. J. SRL file CEC si bilete la ordin in valoare de peste 2000 miliarde lei, a căror valoare este strâns legata de valoarea creditelor contractate cu aceste instrumente de plata iar valoarea facturilor fiscale este de peste 1,965 miliarde lei (vol. 4, fila 62) Evidenta faptului ca toate creditele erau contractate pentru rambursarea altor credite (prin încasarea instrumentelor de plată cu care se garantau) rezultă si din aceea că inculpatul nu era implicat intr-o activitate productivă curenta de amploare care să-i asigure sursele bănești necesare restituirii creditelor (singura sursa de venit certa provenea din chiriile lunare prin închirierea spatiilor in Complexul E.M. J.

Astfel, neexistând alta sursa de venit decât creditele bancare, in condițiile in care operațiunile comerciale pe care societățile le derulau erau in majoritate fictive, acestea nici nu puteau sa-si ramburseze creditele decât din alte credite bancare. Suplimentar creditelor obținute de societățile din cadrul Grupului, inc. M.G. a obținut lichidități si prin intermediul societăților anexa la Grupul J., respectiv SC I. SRL - administrata de inv. G.D., SC O.P. SRL si SC A. SRL - administrate de inv. B.I. si B.D. si SC B.W. SRL - administrata de inv. M.E. Astfel societățile inculpatului in principal SC S.S. SRL si SC A.O. SRL întocmeau facturi de vânzare către societățile inv. C. PEN., G.D., M.E., B.D., care urmau sa achite contravaloarea facturilor cu ordine de plata. Pentru aceeași cantitate de marfa menționata pe factura întocmită de SC S.S. SRL sau SC A.O. SRL s-a întocmit factura de vânzare de către societățile din afara grupului către SC E.M. J. SRL, conform indicațiilor inc. M.G. Inculpatul a achitat contravaloarea facturii cu file CEC SNP iar societățile din afara grupului utilizau filele CEC SNP pentru garantarea unor credite bancare. Astfel, contravaloarea ordinelor de plata cu care s-au achitat facturile către societățile inculpatului era asigurata din creditele garantate cu filele CEC SNP primite de la inc. M.G. Ordinele de plata de la societățile din afara grupului erau utilizate de inc. M.G. pentru a garanta alte credite bancare in special cele de la W.B. Arad. Pentru vizualizarea circuitelor s-au avut in vedere schemele întocmite de comisarii Gărzii Financiare Centrale (voi.5, filele 178-191, 76-80).

Numai in mica parte creditele erau folosite pentru operațiuni curente si reale ale societăților din Grupul J. operațiunile comerciale fiind in mare parte fictive si s-au efectuat numai intre societățile din cadrul Grupului J. si cele din afara grupului.

Analiza modului de utilizare a creditelor pentru fiecare societate in parte s-a efectuat, conform dispozițiilor art. ll din O.U.G. nr. 43/2000, de către specialiști din cadrul Parchetului Național Anticorupție, analiza concretizata in rapoarte de constatare. Detalierea modului de utilizare a creditelor s-a realizat la comentariul mijloacelor de proba.

Pentru a se constata amploarea circuitului financiar inițiat de inc. M.G. trebuia avută in vedere frecventa mare cu care se solicitau creditele bancare. Astfel, au fost perioade in care inculpatul obținea credite aproape zilnic in special de la W.B. Arad sau la cel mult 14 zile de la RO B. Timișoara, sumele solicitate fiind între 2 si 20 miliarde la fiecare creditare. Pe parcursul a 14 luni inculpatul in permanenta a căutat sa obțină credite bancare si pentru a evita expunerea pe o singura unitate bancara a implicat in acest circuit majoritatea unităților bancare din Timișoara si Arad. Derularea circuitului a fost posibila si datorita activității in parte culpabile a reprezentanților unităților bancare, fata de care de altfel in vederea completării cercetărilor se va dispune disjungerea materialului de urmărire penala.

Relevante in susținerea vinovăției inculpatului si a celorlalți participanți sunt redările discuțiilor telefonice pe care inculpatul le-a purtat cu colaboratorii săi inv. J.B. si R.Z., precum si inc. B.D. si B.D.. S-a constatat ca in perioadele imediat anterioare scadentei filelor CEC SNP inc. M.G. era nevoit sa obțină de urgenta sumele de bani necesare pentru a acoperi contravaloarea acestora.

Într-o astfel de situație s-a aflat si in ziua anterioara arestării inculpatului când a fost nevoit sa inițieze o întâlnire cu directorul RO B. Timișoara unde erau depuse drept garanție mai multe file CEC SNP cărora urma sa le expire termenul de scadenta. Astfel, in seara zilei de duminica, 16 februarie 2003 inculpatul s-a întâlnit cu inc. B.D. si cu D.I. directorul RO B., in sediul acestei unități bancare pentru a stabili o eșalonare la plata creditelor, întrucât inc. M.G. nu mai dispunea de resursele financiare necesare acoperirii filelor CEC SNP cu care garantase creditele.

S-a constatat ca, modalitatea de garantare a creditelor pe care a utilizat-o M.G. (garantare cu file CEC, bilete la ordin sau prin scontarea ordinelor de plata), in timp a dus la acumularea unor sume mari de bani ca si pierdere rezultate din diferența intre valoarea creditelor acordate si valoarea instrumentelor de plata cu care se garantau creditele, întrucât in majoritatea cazurilor creditele erau acordate pentru 70 % - 80% din valoarea filelor CEC (ca exemplu pentru un credit de 800 milioane lei acesta garanta cu o fila CEC de un miliard lei).

De aceea pentru a acoperi pana la scadenta contravaloarea filelor CEC inculpatul era nevoit sa contracteze credite cu valori tot mai mari. La aceste pierderi s-au adăugat si dobânzile bancare, comisioanele, precum si pierderile rezultate din achiziționarea la valori mult mai mari a produselor pe cale le vindea către societățile din afara Grupului J. si pe care in mod conștient a acceptat sa le acopere. În aceasta situație inculpatul a fost nevoit sa alimenteze in permanenta circuitul cu surse bănești provenind din alte credite, restituirea creditelor sale fiind condiționata de obținerea altor credite.

B. La data de 16 septembrie 2002, inculpatul M.G., administrator la SC E.M. J. LTD Arad, i-a promis numitului S.I., director al B.C. - Sucursala Timișoara, suma de 3000 Euro, solicitându-i, in schimb, acestuia sa-i acorde un credit de 30 miliarde lei.

În continuare parchetul a redat convorbirea intervenită și înregistrată la 16 septembrie 2002 între inculpatul M.G. și inculpatul S.I., aflate la filele 29-32 din voi. 45, din care a rezultat că inculpatul M.G. îi solicita inculpatului S.I. credite de la B.C. SA, unde acesta era director.

După ce inculpatul S.I. l-a asigurat că va primi creditele, îi precizează inculpatului M.G. în convorbirea telefonică că are o rugăminte la el, respectiv are nevoie de 3000 euro, fapt în raport de care inculpatul M.G. a fost de acord. În aceeași convorbire între cei doi inculpați, se convine ca suma de 3000 euro să fie predată fiului inculpatului S.I., la biroul inculpatului M.G., la ora 17 (ora 5 menționată în convorbire).

Urmare acestei discuții, în cadrul căreia inculpatul S.I. i-a pretins inculpatului M.G. suma de 3000 euro, pentru a-i acorda un credit, iar cel din urmă i-a promis celui dintâi că îi va remite această sumă, inculpatul M.G. a primit de la B.C. Sucursala Timișoara, la datele de 17 septembrie 2002 și, respectiv, 20 septembrie 2002, două credite însumând 31,6 miliarde lei (discuția referitoare la acordarea creditelor având loc, așa cum s-a arătat, la 16 septembrie 2002.)

S-a menționat că cele două credite au fost solicitate și obținute de inculpatul M.G. prin SC E.M. J. LTD SRL Arad, al cărei acționar si administrator era.

Referitor la infracțiunea de dare de mită descrisă la punctul 1 din rechizitoriu, inculpatul M.G. s-a susținut în declarația din 17 februarie 2003 următoarele: „ eu menționez că, din punct de vedere al acordării creditelor, SC E.M. J. LTD SRL Arad, al cărui administrator sunt, avea cont deschis la B.C. Sucursala Arad, odată cu deschiderea acestuia în luna iulie 2002, unde aveam și solicitasem credite în continuare. Nu este adevărat că în ziua de 16 septembrie 2002 eu aș fi promis numitului S.I. suma de 3000 euro pentru a-mi facilita acordarea unui credit, deoarece, chiar dacă B.C., Sucursala Timișoara, ar fi putut acorda asemenea credite, eu puteam să beneficiez de credite numai de la Sucursala din Arad.

Nu am avut niciun moment intenția de a cere credite, de asemenea valori, domnului S.I., și nici nu am oferit vreo sumă pentru aceste potențiale credite. Arăt că domnul S.I. nu putea să-mi acorde un asemenea credit deoarece competența pentru o asemenea valoarea aparținea consiliului de administrație al băncii centrale „(vol.45 fila 16).

Aceste afirmații făcute de inculpatul M.G. în apărarea sa sunt neadevărate și au fost înlăturate din ansamblul probator, întrucât nu se coroborează cu niciuna dintre celelalte probe administrate, fiind chiar combătute, contrazise, de acestea, după cum urmează:

- referitor la afirmația inculpatului că putea beneficia de credite numai de la Sucursala din Arad, aceasta este contrazisă chiar de inculpatul S.I., directorul B.C., Sucursala Timișoara, care a recunoscut că în septembrie 2002 i-a acordat inculpatului M.G., două credite însumând 31,6 miliarde lei.

În același sens este și declarația martorului M.I. (șef compartiment credite), precum și adresa B.C. Sucursala Timișoara și contractele de creditare, din care a reieșit fără nici un dubiu că în zilele de 17 septembrie 2002 și respectiv 20 septembrie 2002, inculpatul M.G. a primit de la B.C. Sucursala Timișoara, două credite în valoare de 11,6 miliarde lei și 20 miliarde lei (voi. 45, filele 55-58, 46, 37-39).

- susținerile inculpatului referitoare la faptul că sucursala nu ar fi avut competența de aprobare pentru asemenea valori, au fost contrazise iarăși de declarația inculpatului S.I., cât și de normele de creditare ale B.C.R., care prevăd:

„Punctul 228-nu se supune aprobării organelor competente din centrala BCC, conform competențelor stabilite de consiliul de administrație, creditele și scrisorile de garanție bancară, indiferent de valoare, acordate în lei/valută, care sunt garantate cu:

- ordinul de plată confirmat, cec, certificat/avalizat, cambie/bilet la ordin, avalizat" (voi. 45, filele 50-54).

Aceeași prevedere a fost reluată și redată și în adresa de răspuns a B.C. referitoare la competența de acordare a creditelor pe documente în curs de încasare (voi. 45 filele 50-52).

Ori, în cazul inculpatului M.G. este vorba chiar de acest tip de credite - pe documentele în curs de încasare exceptate de la plafonul de 600 milioane invocat de inculpat, acesta garantând creditele obținute cu file cec emise de SNP P. SA Arad, girate și avalizate în favoarea BCC - conform normelor de creditare ale băncii (vezi contractele de creditare din 17 septembrie 2002 și 20 septembrie 2002, vol. 35, filele 1-6, 52-55);

De asemenea, în ce privește susținerile inculpatului M.G. că nu i-ar fi promis inculpatului S.I. vreo sumă de bani în schimbul facilitării obținerii creditelor, și acestea au fost infirmate de conținutul convorbirii purtate între cei doi la 16 septembrie 2002, înregistrată pe suportul magnetic ( caseta audio, atașată la dosar) și redată în procesul verbal din 17 februarie 2003 ( voi. 45, filele 29-32 ).

La 16 septembrie 2002 inculpatul S.I., director al B.C. - Sucursala Timișoara, i-a pretins inculpatului M.G. suma de 3.000 de euro, promițându-i, în schimb, acestuia acordarea unui credit în cuantum de 31,6 miliarde lei. A doua zi, pe 17 septembrie 2002 și respectiv 20 septembrie 2002, urmare discuției menționate, SC E.M. J. LTD SRL Arad, societate aparținând inculpatului M.G. a primit de la banca condusă de inculpatul S.I. două credite totalizând 31,6 miliarde lei. Precizăm în acest context că cele două credite obținute făceau parte din categoria creditelor pe documente în curs de încasare, inculpatul M.G. prezentând ca garanții file cec emise de SNP P. SA Arad.

S-a menționat, de asemenea, că inculpatul S.I. îndeplinea atât funcția de director al băncii cât și pe cea de președinte al comitetului de creditare, având în acest sens atribuții în acordarea creditelor. Discuția purtată între cei doi inculpați este redată în extenso la punctul Bl din rechizitoriu.

La începutul lunii martie 2001, inculpatul M.G. a cumpărat prin societatea SC J. I. SRL Arad, al cărei acționar și administrator era, o cisternă de motorină de la SC F.T.I. SRL, reprezentată de M.M., prețul mărfii fiind de 250 milioane lei. Pentru a achita contravaloarea motorinei, inculpatul M.G. i-a eliberat cocontractantului file cec în valoare de 250 milioane lei, având ca dată scadentă 26 martie 2001.

La data de 08 martie 2001, SC F.T.I. SRL, reprezentată prin M.M., a încheiat cu BCR Gorj contractul de creditare, prin care banca îi acorda împrumutatului un credit, în mărfuri de 225 milioane lei.

Creditul acordat făcea parte din categoria creditelor pe cecuri remise spre încasare, M.M. cesionând în favoarea băncii fila cec emisă de inculpatul M.G. (contract de credit voi. 45, filele 98-102, declarație martor, voi. 45, filele 77-79 ).

La data stipulată ca scadentă a cecului, respectiv 26 martie 2001, BCR Gorj, conform contractului de creditare, a introdus în circuitul bancar fila cec însoțită de borderou, aceasta fiind transmisă băncii plătitorului, respectiv W.B. Arad.

Pe 27 martie 2001 W.B. Arad a refuzat la plată cecul trimis de BCR Gorj, comunicând că trăgătorul (SC J. I. SRL, reprezentată prin inculpatul M.G.) se află în interdicție bancară de a emite cecuri și că nu are disponibil în cont.

Rezumând cele descrise anterior se constată că prin emiterea unei file cec de către inculpatul M.G. și retragerea ulterioară a proviziei, astfel încât la data scadenței s-a creat o lipsă totală de disponibil în cont, B.C.R. Sucursala Gorj a suferit un prejudiciu de 250 milioane lei (care actualizat se ridică la suma de 365 milioane lei).

Referitor la infracțiunea de înșelăciune (punctul 2 din rechizitoriu) prev. de art. 215 alin. (2) și (4) C. pen., inculpatul M.G. s-a apărat susținând următoarele :

- fila cec înmânată martorului M.M. nu putea fi folosită pentru a fi girată la BCR.

- contravaloarea filei cec respective i-a fost achitată lui M.M. în numerar, la sfârșitul lunii aprilie (voi. 45, filele 68-72).

Apărările formulate de inculpatul M.G. au fost nerelevante și neconcludente și nu au fost reținute pentru înlăturarea răspunderii penale a acestuia, fiind contrazise de următoarele probe și argumente.

- fila cec a fost transmisă de M.M. în mod legal BCR - Sucursala Gorj, această bancă devenind astfel posesor de fapt și de drept al instrumentului de plată respectiv, transferându-i-se astfel toate drepturile decurgând din cec (sub aspect pur tehnic oferind o subrogație reală cu titlu particular).

Astfel, în momentul încheierii contractului de creditare, martorul M.M. a cesionat (modalitatea legală prevăzută de normele BCR, de transmitere a acestui tip de instrument de plată), în favoarea băncii fila cec respectivă, s-au depus totodată și borderoul de remitere a cecului în 3 exemplare. Referitor la acest aspect, normele de creditare ale BCR prevăd următoarele:

„Punctul 264-creditele pe cecuri remise spre încasare sunt garantate cu însăși creditele respective, care vor fi cesionate băncii.

Punctul 267-acordarea creditelor pe cecuri postdatate se efectuează prin același cont, separate de împrumut „ credite pe cecuri" pe baza listei cecurilor propuse spre creditare însoțită de originalul cecurilor și cele 3 borderouri de încasare.

Punctul 268-ofițerii de credite se vor îngriji de remiterea cecurilor postdatate la plata prin circuit bancar în ziua stipulată ca dată a emiterii lor".

Afirmațiile inculpatului M.G. în sensul că cecul nu putea fi transmis prin girare sunt nerelevante, deoarece așa cum s-a arătat, normele BCR prevăd ca modalitate de transmitere a cecurilor, cesiunea de creanță, girarea fiind utilizată doar în cazul scontării biletelor la ordin (declarație martor D.C., normele BCR de creditare, voi. 45, filele 84-87).

S-a mai adăugat că, întrucât valoarea socială apărată de legea penală în cazul acestei infracțiuni este tocmai încrederea publică în instrumentele de plată denumite cecuri-din rațiuni ce țin de siguranța circuitului comercial și a celui financiar-bancar obligația celui care emite cecul se naște și subzistă față de chiar titlul de plată, respectiv care are o valoare intrinsecă indiferent de posesorii succesivi care pot apărea pe circuitul unui asemenea cec, dacă el a fost transmis cu rigorile prevăzute de lege (respectiv normele de creditare).

Ori, în cauză, emiterea de către inculpatul M.G. a filei cec, urmată de retragerea ulterioară a proviziei, astfel încât la data scadenței disponibilul în cont era zero, a provocat BCR Sucursala Gorj (posesor legal al cecului așa cum s-a mai arătat), un prejudiciu actualizat de 365 milioane lei.

Mai mult decât atât, fiind vorba de un cec postdatat, inculpatul M.G. avea obligația ca, din momentul emiterii acestuia să aibă în cont disponibilul necesar acoperirii lui. Acest aspect se deduce din prevederile pct. 160 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994 a BNR, care arată :"cecul postdatat este plătibil în ziua prezentării, data menționată ca data emiterii considerându-se ca și cum nu ar fi scris" (voi. 45 filele 88-89).

De asemenea, referitor la afirmația inculpatului M.G. că ar fi achitat numerar contravaloarea filei cec introduse de BCR Gorj la plată, direct numitului M.M., acesta precizează că nu este adevărat, suma de 250 milioane lei primită de el la sfârșitul lunii aprilie și pentru care i-a eliberat inculpatului M.G. cele 10 chitanțe fiind aferentă unei alte livrări de motorină și reprezintă contravaloarea filei CEC eliberată și semnată tot de inculpat și având ca dată scadentă 6 aprilie 2001 (declarație martor volumul 45 filele 77-79, fila cec volumul 45 fila 94).

De altfel, chiar acceptând faptul că inculpatul M.G. i-ar fi achitat martorului M.M. suma de 250 milioane lei, la sfârșitul lunii aprilie 2001, în contul filei cec transmisă băncii, aceasta nu îl exonerează de răspundere penală, întrucât prejudiciul cauzat BCR Sucursala Gorj prin retragerea proviziei a luat naștere la data de 27 martie 2001 (data refuzului la plată), moment în care infracțiunea de înșelăciune cu filă cec s-a consumat.

Efectuarea unei asemenea plăți către M.M. îl îndreptățește pe inculpat la restituirea sumei respective, deoarece, în absența cecului care a fost cesionat BCR Gorj, o asemenea plată este nedatorată, drepturile decurgând din fila cec fiind transferate băncii.

S-au redat încadrările juridice ale faptelor pentru fiecare inculpat, așa cum au fost reținute în rechizitoriu:

Faptele săvârșite de inculpatul B.D.G., care în perioada 2001-2003, în calitate de director al Agenției Comerciale - Sucursala PECO Arad, și-a exercitat abuziv atribuțiile de serviciu și a emis fără drept 750 file cec și bilete la ordin în valoare de 2.323 miliarde lei, provocând un prejudiciu SNP P. SA în cuantum de 452,4 miliarde lei (414,3 miliarde lei reprezentând valoarea filelor cec și biletelor la ordin aflate în circuitul bancar și nerestituite de inculpatul M.G. la care se adaugă suma de 38,1 miliarde lei, reprezentând diferența între contravaloarea filelor cec emise și nerestituite de către societățile inculpatului M.G.), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2481 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele săvârșite de inculpatul B.D.G., care s-a asociat cu inculpatul M.G., l-a sprijinit pentru a induce în eroare mai multe unități bancare și pentru a utiliza creditele cu altă destinație decât cea pentru care au fost acordate, având drept consecință obținerea unui folos necuvenit, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu ref. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Faptele săvârșite de inculpatul M.G., care în perioada ianuarie 2002 - februarie 2003, prin mijloace dolosive, a indus în eroare reprezentanții RO B. - Sucursala Timișoara, R. - Sucursala Timișoara, C., HVB B., F.B. și a obținut fără drept credite în valoare de 115 miliarde lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu ref. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, art. 323 alin. (1), (2) C. pen. cu ref. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Faptele săvârșite de inculpatul M.G. care a determinat alți participanți să întocmească fără vinovăție facturi fiscale fictive în valoare de aproximativ 2000 miliarde lei, facturi fiscale care au fost utilizate la unitățile bancare pentru a justifica utilizarea creditelor bancare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 31 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 C. pen.

Faptele săvârșite de inculpatul M.G. care în perioada ianuarie 2002 - februarie 2003, în asociere cu J.B., R.Z. și B.D. a utilizat credite în valoare de peste 1700 miliarde lei cu alte destinații decât cele pentru care au fost acordate, sumele de bani fiind transferate prin conturile societăților sale și ale altor societăți pentru a ascunde proveniența ilicită a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 10 lit. c) din legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, art. 323 alin. (1), (2) C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului M.G. de a-i promite inculpatului S.I. suma de 3.000 Euro în scopul acordării de credite de la B.C. - Sucursala Timișoara, al cărei director era cel din urmă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului M.G. de a emite un cec asupra unei instituții de credit (W.B. Arad) și de a retrage ulterior provizia necesară, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, provocând astfel o pagubă posesorului legal al cecului de la data scadenței (B.C.R. - Sucursala Gorj), constituie infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (2) și (4) C. pen. Fapta inculpatului S.I. care, în calitate de director al B.C. - Sucursala Timișoara, i-a pretins inculpatului M.G. suma de 3000 euro, promițându-i, în schimb, acestuia, acordarea unor credite în cuantum de 31,6 miliarde lei (credite care, de altfel, au și fost obținute), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu ref. La art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Faptele săvârșite de inculpata F.I., care în calitate de contabil șef al Agenției Comerciale Arad și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, cauzând un prejudiciu de 452 miliarde lei SNP P. SA, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2481 C. pen., rap. la art. 248 C. pen. cu apl. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele săvârșite de inculpatul G.D., care în calitate de administrator al SC I. SRL a întocmit 129 facturi fiscale fictive, în valoare de 378,3 miliarde lei, pe care le-a înmânat inculpatului M.G. în vederea producerii de consecințe juridice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele săvârșite de inculpatul P.I.C., care în calitate de administrator al SC A. SRL și SC O.P. SRL, a întocmit 17 facturi fiscale fictive în valoare de 31 miliarde lei, pe care le-a înmânat inculpatului M.G. în vederea producerii de consecințe juridice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele săvârșite de inculpata M.E., care în calitate de administrator al SC B.W. SRL a întocmit 13 facturi fiscale fictive, în valoare de 22 miliarde lei, pe care le-a înmânat inculpatului M.G. în vederea producerii de consecințe juridice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele săvârșite de inculpata B.I. care a întocmit pentru SC O. SRL și SC B. SRL, 101 facturi fiscale fictive, în valoare de aproximativ 400 miliarde lei, pe care le-a înmânat inculpatului M.G. în vederea producerii de consecințe juridice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele săvârșite de inculpatul B.D.N. care, a instigat-o pe inculpata B.I. să întocmească facturi fiscale fictive și s-a asociat cu inculpatul M.G. sprijinindu-l pe acesta în scopul utilizării creditelor contractate de societățile inculpatului în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de 25 C. pen. rap. la art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Fapta săvârșită de inculpatul D.M., director la Sucursalei Peco Arad care încălcând din culpă atribuțiile de serviciu nu a stabilit limitele de competență ale directorului Agenției Comerciale Arad, inculpatul B.D., ceea ce a permis exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu de către acesta cu consecința prejudicierii SNP P. SA, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 249 C. pen.

Fapta săvârșită de inculpatul B.S., director economic al Sucursalei Peco Arad, care a încălcat din culpă atribuțiile de serviciu privind supravegherea financiar-contabilă ce trebuia exercitată asupra Agenției Comerciale Arad, ceea ce a determinat implicit prejudicierea SNP P. SA, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 249 C. pen.

Faptele săvârșite de inculpații B.S. și D.M., care în perioada 2002-2003 i-au sprijinit pe inculpații B.D.G. și F.I. exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu și pentru a ascunde faptul că inculpatul a emis rară drept file cec, au alimentat contul Agenției Comerciale Arad de la B.R.D. Arad cu sumele necesare acoperirii contravalorii filelor cec ajunse la scadență, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 2481 C. pen. cu ref. la art. 248 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele săvârșite de inculpatul J.B.P. care, în calitate de administrator al SC G. SRL, s-a asociat cu inculpatul M.G., l-a sprijinit pe inculpat în vederea utilizării creditelor contractate în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și l-a sprijinit pentru ascunderea originii ilicite a sumelor provenite din infracțiuni, în acest scop transferându-se sume de bani prin conturile SC G. SRL, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu referire la art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Faptele săvârșite de inculpatul R.Z. care, în calitate de administrator al SC S.S. SRL, s-a asociat cu inculpatul M.G., l-a sprijinit pe inculpat în vederea utilizării creditelor contractate în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și l-a sprijinit pentru ascunderea originii ilicite a sumelor provenite din infracțiuni, în acest scop transferându-se sume de bani prin conturile SC S.S. SRL, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu referire la art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Cu privire la latura civila, organele de urmărire penala au reținut următoarele:

S.N.P. P. SA a precizat ca se constituie parte civila cu suma de 91.239.182.179 lei (voi.2.filele 232-233). Raportul de expertiza financiar contabila a stabilit ca diferența intre valoarea filelor CEC emise către societățile inculpatului si valoarea sumelor rambursate de către societățile acestuia este de 38.112.831.666 lei.

S.N.P. P. SA a apreciat valoarea prejudiciului ca reprezentând sumele nerestituite din emiterea filelor CEC ca fiind de 39,75 miliarde lei. De asemenea, s-a constituit parte civila cu suma de 40 miliarde lei reprezentând contravaloarea produselor petroliere livrate cetățenilor din Grupul de J. si neachitate. Raportul de expertiza contabila a stabilit insa ca valoarea produselor neachitate este de 169,7 milioane lei (voi. 1, fila 388).

Cu privire la suma de 414,4 miliarde lei, reprezentând valoarea filelor CEC si biletelor la ordin aflate încă in circuitul bancar si nereturnate de către SC E.M. J. SRL, SNP P. SA a precizat ca va aprecia ulterior cu privire la o eventuala constituire ca parte civila.

F.B. s-a constituit parte civila cu suma de 11.571.680.697,98 lei, din care 10 miliarde lei reprezintă credite restante ale SC E.M. J. SRL ( vol.2, fila 234).

RO B. - Sucursala Timișoara a înregistrat un prejudiciu de 34,983 miliarde lei, precizând ca in aceasta faza a cercetărilor nu se constituie parte civila (voi. 2,fila235).

Banca de Credit si Dezvoltare R. SA s-a constituit parte civila cu suma de 17.255.171.845 lei din care 14.993.750.737 lei reprezintă valoarea creditelor nerecuperate (voi.2, fila 236).

C. a precizat ca are de încasat suma de 14,850 miliarde lei credit restant si 1.704.061.848 lei dobânzi, urmând a preciza ulterior cu privire la eventuala constituire ca parte civila (voi.2, fila 237).

HVB a precizat ca valoarea creditelor nerecuperate este de 41.979.052.936,93 lei la care se adaugă o dobânda de 1.144.994.315,17 lei (vol.2, fila 238).

Conform adresei din 30 iunie 2003 a Băncii Naționale a României - Direcția de Reglementare si Autorizare sunt de încasat pe circuitul bancar si au fost declarate in incident de plata 61 file CEC emise de Agenția Comerciala Arad in valoare de 283,650 miliarde lei si 52 bilete de ordin in valoare de 130,650 miliarde lei cu un total de 414,300 miliarde lei. Toate aceste instrumente de plata au fost utilizate drept garanție pentru contractarea creditelor bancare de către SC E.M. J. SRL si societățile din afara grupului SC I. SRL, SC O. SRL, SC B. SRL. Cu privire la aceste sume SNP P. SA a precizat ca in aceasta faza a cercetărilor nu se constituie parte civila. Aceste sume constituie insa prejudiciu fiind consecința modului abuziv de exercitare a atribuțiilor de serviciu de către inc. B.D.G. si F.I. (vol.2 filele 186-231).

De altfel, pentru recuperarea acestor sume, pe rolul instanțelor civile din Timișoara si Arad au fost înregistrate mai multe acțiuni civile. Date cu privire la vinovăția inculpaților si a învinuiților. Pe parcursul urmăririi penale in cauza privind infracțiunile descrise la pct. A din partea expozitiva a rechizitoriului, inc. M.G. a avut o atitudine cooperanta sprijinind organele de ancheta in stabilirea modului de desfășurare a activităților infracționale. Atitudinea cooperanta a inculpatului va fi avut in vedere de instanța de judecata in aplicarea dispozițiilor art. 74 C. proc. pen.

S-a constatat ca inc. M.G. a creat un circuit in care SNP P. era transformat in sursa de finanțare pentru SC E.M. J. SRL, agentul economic de stat fiind creditorul permanent si sigur al agentului economic privat. În principiu nu existau obiecțiuni ale inc. B.D.G. in emiterea filelor CEC, acestea fiind completate la fiecare solicitare a inc. M.G.

Practic, creditarea de către SNP P. SA, se realiza in principiu pentru o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, perioada in care aveau scadente filele CEC si biletele la ordin, perioada in care inc. M.G. ar fi trebuit sa introducă in circuit filele CEC pentru obținerea de credite bancare si sa restituie contravaloarea filelor CEC si a biletelor la ordin in contul Agenției Comerciale Arad. Pentru a putea justifica acordarea creditelor garantate cu file CEC SNP P. SA inc. M.G. prezenta la unitățile bancare facturi fiscale privind achiziții de produse chimice, cereale, agroalimentare, in cea mai mare parte tot de la societăți ale inculpatului sau de la societățile inv. B.D., G.D., P.C., M.E., B.I. După cum s-a arătat anterior, in cea mai mare parte aceste facturi fiscale erau fictive si priveau tranzacționarea unor produse care faptic nu existau sau tranzacționarea acelorași produse de mai multe ori cu aceeași consecința a caracterului fictiv al facturilor. In acest sens, s-au reținut constatările Gărzii Financiare Centrale, constatări care de altfel nu au fost contestate de inc. M.G. (vol.4, vol.l, filele 69-71).

Întocmirea facturilor fictive, genera pe de alta parte ordine de plata, care nu avea un suport real al operațiunilor comerciale, acestea fiind folosite pentru garantarea unor credite bancare in special la W.B. Arad de către societățile inc. M.G., respectiv SC S.S. SRL, SC G. SRL, SC J. I. SRL, SC A. SRL.

Faptul ca s-au rambursat creditele contractate de societățile inc. M.G. a fost rezultatul numai al unei coordonări eficiente a întregului mecanism de către inc. M.G. care asigura dispunerea fondurilor bănești provenite din credite in conturile societăților prin care se emiteau filele CEC, biletele la ordin sau ordinele de plata. Prin asigurarea din credite a contravalorii acestor instrumente de plata se putea garanta restituirea creditelor încasându-se instrumentul de plata cu care se garanta creditul.

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de înșelăciune așa cum s-a arătat si in partea expozitiva a rechizitoriului inc. M.G. prin prezentarea la unitățile bancare ca reala a relației fictive cu Agenția Comerciala Arad, a reușit sa transforme relația cu SNP P. SA in instrument de inducere in eroare. La toate unitățile bancare unde a solicitat si obținut credite in valoare de peste 1.700 miliarde lei inc. M.G. a prezentat in mod eronat relația cu Agenția Comerciala Arad ca fiind o relație constanta si reala constând in aprovizionarea cu produse petroliere de către SC E.M. J. SRL. În realitate, in cele 14 luni de la semnarea contractului prin care SC E.M. J. SRL s-a angajat sa vândă produse petroliere nu a livrat nici o cantitate de benzina sau motorina Agenției Comerciale Arad - vol.l, fila 385. Este evident ca nici una dintre părți nu a avut intenția reala in a executa contractul in sensul livrării, respectiv achiziționării de produse petroliere ci numai de a crea o aparenta de legalitate pentru emiterea filelor CEC SNP. Este de altfel puțin probabil ca Agenția Comerciala Arad-subunitate din cadrul SNP P. SA (agent economic care are ca obiect de activitate extracția si preluarea petrolului) ar fi necesitat o aprovizionare cu produse petroliere de la un agent economic privat in condițiile in care, in mod logic, furnizorul unor astfel de produse nu putea fi decât SNP P. SA.

Contractul încheiat între Agenția Comerciala Arad si SNP P. SA denaturează chiar noțiunea de contract care presupune ca in schimbul transferului proprietății asupra unui bun cealaltă parte sa plătească un preț, ori in prezenta cauza așa zisul cumpărător accepta in mod constant si fără abatere sa plătească fără a primi marfa promisa de vânzătorul - SC E.M. J. SRL. Singura obligație așa-zisului vânzător era aceea de a restitui pana la termenul de scadenta (cuprins intre 15 si 30 de zile) contravaloarea filelor CEC primite de la Agenția Comerciala Arad, in condițiile in care termenul de scadenta era stabilit tot de către vânzătorul SC E.M. J. SRL prin inc. M.G. S-au reținut ca mijloace frauduloase prin care s-a realizat inducerea in eroare a unităților bancare următoarele:

- prezentarea ca reala a relației comerciale a SC E.M. J. SRL cu Agenția Comerciala Arad in baza contractului de vânzare - cumpărare încheiat in decembrie 2001. Ori, așa cum s-a arătat anterior, acest contract nu are o valoare juridica reala fiind încheiat numai pentru a da aparenta legalității pentru emiterea filelor CEC. Contractul nu a fost legalizat, iar încheierea acestuia s-a realizat fără a exista aprobarea Centralei SNP P. SA sau a Sucursalei PECO Arad. Mai mult bunurile aduse ca si garanție de către inc. M.G. la executarea contractului, nu fac decât sa întărească concluzia privind lipsa angajamentului din punct de vedere juridic al contractului, întrucât niciuna din garanții nu a fost înscrisă la Cartea funciara in favoarea SNP P. SA. S-au reținut declarațiile martorilor R.A., M.l., P.S., T.l., reprezentanți ai unităților bancare, care au precizat ca in discuțiile avute cu inc. M.G. si B.D.G. aceștia au prezentat relația dintre SC E.M. J. SRL si Agenția Comerciala Arad ca fiind o relație de durata constând in livrări de produse petroliere fapt întrutotul neconformat realității. Mai mult, chiar Agenția Comerciala Arad a efectuat livrări de produse către societățile din Grupul J. conform concluziilor raportului de constatare al SNP P. SA si ale raportului de expertiza financiar contabila vol. l, filele 385 -404 ). Deși ar fi trebuit sa livreze produse petroliere Agenției Comerciale Arad, in fapt chiar SC E.M. J. SRL a achiziționat de la Agenția Comerciala Arad motorina in valoare de 220,86 milioane lei.

- filele CEC si biletele la ordin emise de SNP P. SA in favoarea SC E.M. J. SRL s-au transformat in mijloc fraudulos element al laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune având în vedere caracterul fictiv al contractului de vânzare cumpărare care a generat emiterea acestor instrumente de plata. Ele ar fi atestat in fapt ca Agenția Comerciala Arad efectua o plata către SC E.M. J. SRL ca urmare a unei prestații, respectiv livrarea produselor petroliere de către agentul economic privat, insa in realitate livrarea produselor nu s-a realizat. Filele CEC si biletele la ordin SNP constituiau o garanție mai mult decât suficienta pentru orice unitate bancara in acordarea creditelor având in vedere ca SNP P. SA este o unitate economica a cărei solvabilitate este de notorietate. Filele CEC SNP erau însoțite de adrese semnate de inc. B.D. prin care confirma valabilitatea acestora contribuind la inducerea in eroare a unităților bancare prin prezentarea ca reala a relației dintre cei doi agenți economici;

- utilizarea unor balanțe si bilanțuri ale SC E.M. J. SRL având rulaje denaturate, întrucât evidențiau achiziționarea si vânzarea unor produse care in cea mai mare parte nu existau faptic. Denaturarea balanțelor si bilanțului contabil au avut drept consecința includerea societății SC E.M. J. SRL într-un alt standard de apreciere de către unitățile bancare si determinând acordarea creditelor la valori mult mai mari. In condițiile unor operațiuni comerciale reale societățile inculpatului ar fi beneficiat de credite la valori mult mai mici;

- prezentarea la unitățile bancare a unor facturi fiscale fictive prin care se justifica utilizarea creditelor, prin aceea ca SC E.M. J. SRL are de efectuat plați către alte societăți. În fapt, așa cum s-a arătat anterior facturile fiscale atestau in mod fictiv achiziționarea unor produse, întrucât in cea mai maree parte acestea nu existau faptic. Raportul Gărzii Financiare Centrale a stabilit ca societățile inc. M.G. aveau in stoc numai o mica parte din aceste produse fapt recunoscut si de inculpat. Acesta a justificat emiterea facturilor prin aceea ca aceiași marfa a fost vânduta de mai multe ori. Afirmațiile inculpatului privind vânzarea aceleiași cantități de produse de mai multe ori nu pot decât sa confirme premeditarea acestuia in ceea ce privește activitățile infracționale din prezenta cauza. Astfel, cu buna știința a mărit valoarea cantităților de produse si implicit valoarea facturilor fiscale ceea ce i-a permis sa justifice credite pentru sume cat mai mari.

Se poate spune ca, in fapt, unitățile bancare acordau credite numai in baza încrederii care exista în solvabilitatea SNP P. SA.

Inducerea in eroare a unităților bancare nu s-ar fi putut realiza fără sprijinul fictiv si aproape necondiționat al inc. B.D.G. care i-a pus la dispoziție inc. M.G. file CEC si bilete la ordin la orice solicitare a acestuia. Inculpatul B.D. cunoștea ca toate instrumentele de plata emise de Agenție urmează a fi folosite pentru garantarea unor credite bancare pentru ca toate filele CEC erau însoțite de scrisori semnate de inculpat si adresate unităților bancare de unde inc. M.G. urma sa contracteze credite. Prin aceste adrese se conforma valabilitatea si existenta disponibilului pe cont in ceea ce privește filele CEC. Adresele erau prezentate unităților bancare împreuna cu filele CEC constituind parte a documentației de credit,

Faptul ca o parte din credite au fost restituite prin încasarea instrumentelor cu care s-au garantat creditele (file CEC si bilete la ordin, ordine la plata) este numai rezultatul unei coordonări eficiente de către inc. M.G. a sumelor provenite din credite care erau direcționate in contul Agenției Comerciale Arad pentru a acoperi contravaloarea filelor CEC si biletelor la ordin ce urmau a ajungă la scadenta precum si in conturile societăților care emiteau ordine de plata cu care se garantau alte credite. Este evident ca aceasta se realiza cu eforturi susținute ale inculpatului si ale inv. J.B. si R.Z.. În condițiile in care creditele se contractau aproape zilnic era necesara o împărțire a responsabilităților intre participanți. În cauza nu s-a reținut săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu privire la creditele in valoare de miliarde lei contractate de SC E.M. J. SRL de B.R. - Sucursala Timișoara credite garantate cu bilete la ordin emise de societățile inculpatului.

În cauza majoritatea creditelor au fost acordate cu garanție file CEC insa s-a reținut săvârșirea infracțiunii de înșelăciune numai în ceea ce privește creditele obținute de la C., F.B. Sucursala Timișoara, HVB B., RO B. - Sucursala Timișoara si R. - Sucursala Timișoara, unități bancare care in urma manoperelor dolozive ale inculpatului au și înregistrat un prejudiciu, prin imposibilitatea executării instrumentelor cu care s-au garantat creditele datorita lipsei de disponibil.

Vinovăția inculpaților B.D.G. si M.G. a fost dovedita cu următoarele mijloace de proba:

- raport de expertiza financiar contabila - vol. l, filele 335-408 si anexe vol.31-33;

- declarații inc. B.D.G., M.G., F.I. - vol. l, filele 47-54, 65-95;

- raport de constatare al Gărzii Financiare Centrale - vol.4;

- declarațiile martorilor, reprezentanți ai unităților bancare - voi.5, filele 1-29,68-78,111-112,218-253.290-302,175-194;

- declarații martori N.P., S.M., H.A., P.N. (vol. l,filele 300-314).

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 31 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. si art. 291 C. pen. în cauza s-a reținut faptul ca, facturile fiscale prin care se atesta vânzarea unor, produse in cantități mult mai mari decât cele existente faptic in stoc au fost întocmite la indicația inc. M.G. de către angajații din contabilitatea Grupului de firme J. În acest sens s-au reținut declarațiile inc. M.G. si cele ale angajaților din contabilitatea societăților Grupului J. A.G., T.F., A.M., B.F., conform cărora întocmirea facturilor s-au realizat numai la dispoziția inculpatului cu valorile cantitative si sumele de bani indicate de acesta. Nu s-a stabilit ca angajații din contabilitate, respectiv casierele ar fi putut avea cunoștința despre faptul ca produsele nu existau faptic. Afirmațiile inculpatului conform cărora ar fi vândut aceeași marfa de mai multe ori nu fac decât sa confirme premeditarea inculpatului in desfășurarea activităților infracționale. De altfel, acesta a si declarat ca pentru o parte din facturile fiscale întocmite nu deținea marfa faptic, mai exact a întocmit facturile fiscale în baza altor facturi primite de la C.D. si G.A. administratori ai SC S.A. SRL si SC W. SRL fără ca marfa sa fie livrata (voi. 2, filele 1-8). Deși nu a primit marfa de la sus-menționatele societăți, inculpatul a continuat sa solicite facturi fiscale in acest mod justificând întocmirea ulterioara a facturilor fiscale de vânzare. Cu privire la existenta faptica a produselor pentru care s-au întocmit facturi fiscale s-au reținut concluziile Raportului de constatare al Gărzii Financiare Centrale (voi. 4, filele 43-67) procesele verbale privind controlul efectuat la bazele F.S., FNC Arad (vol. 4, filele 3-8), precum si declarațiile martorilor A.S.,P.I. (vol.4, filele 9-15).

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 290 C. pen. de către învinuiții G.D., P.C., B.I., M.E. si săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 C. pen. rap, la art. 290 C. pen. de către B.D. s-au reținut următoarele:

- pentru nici unul din produsele care au făcut obiectul facturilor aceștia nu au întocmit documentele care atesta expediția reala a produselor (avize de însoțire a mărfii, indicarea mijloacelor de transport) si cele privind existenta faptica a acestora notele de cântărire etc. S-a reținut ca toate facturile nu aveau indicate mijlocul de transport iar la rubrica privind expediția era menționat doar numele învinuiților (vol/18, 17, 19, 21, filele 165-369).

- în situațiile in care s-au întocmit notele de recepție acestea erau completate in mod formal, fără a exista o recepție reala a produsului in acest sens se rețin declarațiile martorei G.M. (voi.2 fila 86);

- societățile învinuiților nu au avut in proprietate sau închiriate spatii de depozitare pentru produsele care făceau obiectul facturilor;

- produsele apar cumpărate si vândute in aceeași zi cantitățile fiind identice cu cele achiziționate de la una din societățile inculpatului;

- pe facturile fiscale se menționa ca marfa se afla in bazele de la F.S. sau FNC ARAD fără a exista nici un înscris care sa ateste existenta mărfii;

- alterarea facturilor fiscale privește chiar conținutul celor consemnate in înscrisuri, respectiv cumpărarea vânzarea unor cantități de produse fără ca acestea sa existe faptic.

Astfel, in perioada 2002-februarie 2003 SC I. SRL, respectiv inv. G.D. a întocmit 129 facturi fiscale, cu o valoare de 378,3 miliarde lei, prin SC O. SRL si SC B. SRL respectiv învinuiții B.I. si B.D. au întocmit 101 facturi fiscale in valoare de aprox. 400 miliarde lei, SC A. SA si SC O.P. SRL prin inv. P.C. au întocmit 17 facturi fiscale in valoare de 18 miliarde lei, respectiv 23,3 miliarde lei iar DC B.W. SRL Constanta prin inv. M.E. a întocmit 13 facturi fiscale in valoare de 22 miliarde lei (Raportul Gărzii Financiare Centrale - vol.4., filele 67, 46-49, 69-70). Toate facturile fiscale au fost înmânate inc. M.G. pentru a fi utilizate la unitățile bancare.

P.C., G.D., B.I., M.E. au recunoscut împrejurările in care se întocmeau facturile fiscale, mai, exact la solicitarea inc. M.G., după ce anterior achiziționau tot scriptic produsele pentru care întocmeau facturile fiscale de vânzare către una din societățile inc. M.G. (vol.2, filele 44-54, 63 - 70, 91-99, 101 -107). În aceste împrejurări având in vedere si frecventa cu care se întocmeau facturile fiscale, valorile foarte mari ale acestora (intre 1 miliard lei pana la 12 miliarde lei pentru fiecare factura), precum si toate celelalte activități ale învinuiților legate de emiterea facturilor, s-a confirmat implicit ca aceștia aveau cunoștința ca produsele nu existau faptic. În condițiile in care învinuiții cunoșteau ca atât societatea de la care achiziționau scriptic produsele, cat si societatea către care vindea, tot scriptic, aceleași produse aparțineau inc. M.G., nu s-a susținut ca aceștia efectuau operațiuni de intermediere reale. Intermedierea intre doua societăți care aparțineau aceleiași persoane nu s-ar fi putut realiza cu buna credința, fiind de natura a ridica suspiciuni cu privire la realitatea operațiunilor. O activitate de intermediere reala ar fi presupus identificarea unor posibili cumpărători ai produselor achiziționate. Ori, la momentul in care achiziționau produsele de la inc. M.G., învinuiții cunoșteau deja societatea către care vindeau marfa, respectiv tot către una din societățile inculpatului.

Deși inv. B.D. a negat orice implicare in întocmirea facturilor, declarațiile acestuia sunt infirme de declarațiile inv. B.I. si inc. M.G., precum si de modul de derularea activităților infracționale in relația cu societățile inculpatului (voi.2, filele 17 -23).

Învinuitul era implicat in mod direct in derularea circuitului fiscal cu societățile inculpatului. Deși activitățile care priveau derularea circuitului in mare parte se efectuau de către inv. B.I., încă de la începutul derulării relației cu societățile inc. M.G., inv. B.D. i-a indicat învinuitei modul in care urmează sa se întocmească facturile fiscale.

Mai mult inv. B.D. era preocupat in mod direct si de modul in care inc. M.G. a reușit să obțină credite, să restituie creditele contractate implicându-se in identificarea unor unități bancare dispuse sa crediteze pe inculpat. Relevante in acest sens sunt redările convorbirilor dintre inv. B.D. si inc. M.G. (voi.2,filele 25-43).

S-a reținut faptul ca, in lipsa facturilor fiscale emise de inv. P.C., G.D., B.I., M.E. si B.D. inculpatul nu ar fi putut justifica utilizarea creditelor bancare la valori foarte mari supradimensionate tocmai prin valorile mari ale facturilor fiscale întocmite de societățile învinuiților.

După cum au confirmat si inv. P.C., G.D., B.I. la momentul achiziționării produselor de la societățile lui M.G. avea mijloace bănești necesare achitării contravalorii facturilor fiscale. Achitarea acestora se putea realiza numai după alimentarea ordinelor de plata cu surse bănești provenite din creditele bancare garantate cu file CEC SNP primite de la SC E.M. J. SRL.

Vinovăția învinuiților este dovedita cu următoarele mijloace de proba:

- declarațiile inv. P.C., G.D., B.I., M.E., B.D. - vol.2 filele 44 -54, 63-70, 91-99. 101-107

- documentația ridicata de la sediile societăților învinuiților - voi. 18,19,20;

- actul de constatare al Gărzii Financiare Centrale - vol. 4, filele 40 -303.

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de către inv. B.D. s-a reținut faptul ca acesta avea cunoștința ca sumele de bani pe care le obținea din credite erau utilizate in vederea rambursării altor credite de către inc. M.G. Relevante in acest sens sunt redările convorbirilor telefonice dintre inculpat si inv. B.D., acesta din urma solicitându-i inculpatului file CEC SNP pentru a-i putea efectua plățile. De asemenea, in discuțiile acestuia a rezultat in mod evident ca banii obținuți de inv. B.D. din credite erau transferați in conturile societăților inculpatului si erau, utilizați pentru restituirea altor credite (vol.2,filele 27-43).

Astfel, toate discuțiile care fac obiectul redărilor se refera la solicitarea filelor CEC de către inv. B.D. pentru contractarea creditelor prin societățile sale, file CEC care pentru a intra cat mai repede in posesia învinuitului erau trimise de inculpat chiar cu avionul (voi.2, fila 28). De altfel, in mod expres, din convorbiri a rezultat ca cel care solicita filele CEC SNP era chiar inv. B.D. (voi. 2,fila 28). În convorbirile din 29 octombrie 2002 și 18 noiembrie 2002 s-a descris chiar mecanismul in care se derula circuitul financiar intre societățile inculpatului si cele ale învinuitului, respectiv SC O. SRL si SC E.M. J. SRL (vol.2, filele 32,37).

De asemenea, in convorbirea din 20 noiembrie 2002 in care discuția se poarta cu privire la contractarea unui credit de la B.T. si de la D.B. de către inv. B.D., inc. M.G. i-a precizat ca nu mai poate sa plătească "alelalte", cu referire evident la credite (vol. 2, fila 35).

Din redarea convorbirilor a rezultat in mod evident contribuția efectiva a inv. B.D. in derularea circuitului financiar bancar inițiat de inc. M.G., acesta implicându-se in mod direct pentru obținerea a cat mai multe credite bancare (vol.2,fila 39).

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu de către inc. B.D.G. si inv. F.I. s-au reținut următoarele: Deși inv. F.I. avea calitatea de contabil sef al Agenției Comerciale Arad si ca principalele atribuții coordonarea, organizarea si verificarea activității compartimentului financiar - contabil, aceasta nu a efectuat nici una din raportările zilnice, conform Ordinului SNP P. SA 615/1998 prin care trebuia sa înștiințeze despre plățile efectuate, astfel ca nici una din operațiunile care priveau relația cu SC E.M. J. SRL (emiterea filelor CEC) nu a fost comunicata Departamentului economic al SNP P. SA. In acest sens, s-au reținut atât declarațiile învinuitei cat si cele ale directorului Departamentului economic martorul V.T.. încercând să dețină o relativa evidenta a sumelor de bani care circulau intre Agenția Comerciala Arad si Grupul J. si in special SC E.M. J. SRL. Pentru a ascunde faptul ca plățile se efectuau prin file CEC inv. F.I. a inițiat un cont distinct pentru societățile in Grupul J. "alți debitori SC J. SRL Arad" in debitul căruia evidenția filele CEC emise de Agenție si ajunse la scadenta, iar in creditul acestuia sumele virate de către Grupul de fi mie J. În ceea ce privește modul de efectuare a înregistrărilor contabile s-au reținut si declarațiile angajaților din contabilitatea Agenției Comerciale Arad, S.D., B.C., T.E. (vol.l, filele 20-23, 202 -210,225-231).

De altfel, despre această înregistrare in cont aparte nu a înștiințat nici organele care a efectuat controlul tematic periodic de la sfârșitul anului 2002, motivând ca echipa de control nu a solicitat verificarea înscrisurilor care evidențiau relația cu B.R.D. Arad prin care se opreau toate rulajele bancare cu societățile din Grupul J.

În ceea ce privește vinovăția inc. B.D.G., s-a reținut faptul ca, in calitate de director al Agenției Comerciale Arad, in perioada 2001 - 2003 a emis către SC E.M. J. SRL 750 file CEC cu o valoare de peste 2.000 miliarde lei, în condițiile in care cunoștea ca aceste sume nu constituiau o plata pentru livrarea produselor petroliere. Emiterea filelor CEC nu era justificata de necesitatea reala de aprovizionarea Agenției Comerciale Arad, ci numai de necesarul inc. M.G. pentru derularea circuitului financiar - bancar. Inculpatul B.D.G. a avut cunoștința ca filele CEC emise, sunt utilizate pentru garantarea unor credite bancare. Astfel, in mod constant, acesta semna adrese destinate unităților bancare, de la care societățile inc. M.G. sau cele ale terților, urmau sa solicite creditele. În fapt, inc. B.D. a procedat doar la semnarea si stampilarea adreselor prin garantarea si decontarea filelor CEC, confirmând valabilitatea si autenticitatea acestora, acestea fiind redactate de către inc. M.G. sau colaboratorii săi.

Contribuția inc. B.D. a fost constanta in acest circuit. Agenția Comerciala fiind sursa de creditare prin emiterea filelor CEC pentru societățile inc. M.G. Faptul ca inculpatul a fost in măsura sa alimenteze timp de peste un an si jumătate circuitul inițiat de inc. M.G. este rezultatul, in parte si a modului in care chiar conducerea SNP P. SA a gândit înființarea aceste Agenții Comerciale Arad căreia i-a oferit competente extreme de largi, chiar prin decizia de înființare.

Având in vedere derularea activităților infracționale in prezenta cauza, s-a constatat ca sursa întregului circuit financiar inițiat de inc. M.G. a fost activitatea inc. B.D. de emitere fără drept a filelor CEC. De altfel, toate activitățile inc. B.D. in relația cu societățile inc. M.G. pe parcursul a 14 luni fiind efectuate prin exercitarea abuziva a îndatoririlor de serviciu:

- emiterea filelor CEC s-a realizat de inc. B.D. in condițiile in care utilizarea acestor instrumente de plata era suspendata prin Decizia 843/1999 a SNP P. SA.

Emiterea celor 750 file CEC pe parcursul a peste un an nu face decât sa confirme perseverenta inculpatului in încălcarea atribuțiilor de serviciu. În ultimele luni ale relației cu SC E.M. J. SRL inc. B.D. nu îndeplinea decât oficiul de a semna filele CEC SNP, acestea fiind completate cu sumele necesare si scadentele stabilite de către inc. M.G. De altfel, carnetele cu file CEC BCR R. au fost achiziționate chiar de către unul dintre colaboratori inc. M.G. in baza unei împuterniciri date de inc. B.D.

- s-a reținut că încălcarea atribuțiilor de serviciu de către inc. B.D.G. si F.I. si faptul ca livrarea produselor petroliere privind societățile inculpatului s-a realizat fără respectarea dispozițiilor privind constituirea garanțiilor, respectiv solicitarea scrisorilor de garanție, a biletelor la ordin avalizate de banca. Vânzarea produselor petroliere ar fi trebuit sa se realizeze cu plata la livrare si in baza unor contracte (Raport de expertiza financiar contabila – vol. l, filele 370-373). Raportul de expertiza financiar contabila a stabilit ca valoarea produselor neachitate de către societățile inculpatului este de 169,79 milioane lei, expertul parte desemnat de SNP P. SA calculând un prejudiciu in cuantum de 33,9 miliarde lei. În ceea ce privește societățile inculpatului, aceste sume constituie o nerespectare a obligațiilor de plata nefiind rezultatul unor activități infracționale.

Peste 80% din filele CEC emise au fost eliberate de BRD Arad. Datorita dificultăților repetate in acoperirea de către SC R.M. J. SRL a contravalorii filelor CEC ajunse la scadenta, uneori prelungindu-se programul de lucru al BRD si pana la ora 22,00 pentru ca inc. M.G. sa efectueze depunerile in contul SNP P. SA din luna noiembrie 2002 conducerea B.R.D. Arad a refuzat eliberarea si altor carnete CEC. În aceasta situație si la sugestia inc. M.G. Agenția Comerciala Arad s-a adresat pentru eliberarea carnetelor CEC către U. Timișoara si R. din Timișoara (vol. l, filele 300 -311).

- încheierea contractului de vânzare cu SC E.M. J. SRL s-a realizat fără a exista acordul Departamentului comercial din cadrul SNP P. SA. Clauzele contractuale așa cum au fost stabilite încă de la început nu puteau decât sa implice SNP P. SA într-o activitate mascata de creditare a SC E.M. J. SRL. Deși contractul prevedea garanții oferite de SNP P. SA acestea nu au avut nici un efect asupra grevării patrimoniului SC E.M. J. SRL in condițiile in care contractul nu a fost comunicat Centralei SNP P. iar bunurile aduse ca si garanție nu au fost menționate ca ipotecate la Cartea Funciara.

- deși contractul nu a produs efecte conform scopului sau inc. B.D.G. ii prelungește nejustificat prin doua acte adiționale.

Suma cu care a fost prejudiciata SNP P. SA este de 452 miliarde lei, respectiv 414,3 miliarde lei reprezentând contravaloarea filelor CEC si a biletelor la ordin aflate încă in circuitul bancar (drept garanție pentru creditele contractate de societățile inc. M.G.) si suma de 38,1 miliarde lei rezultata din nerestituirile anterioare către Agenția Comerciala Arad de către societățile inculpatului (voi.2, filele 186 -231, vol. l, filele 377-378).

De altfel, exercitarea abuziva a atribuțiilor de serviciu de către inc. B.D. trebuia analizata in ansamblu si nu numai raportat la emiterea filelor CEC.

În cadrul asocierii pentru săvârșirea de infracțiuni, așa cum s-a arătat anterior, contribuția inc. B.D. consta in a emite filele CEC utilizate ulterior de inc. M.G. Participația acestuia la infracțiunile care i-au fost reținute a rezultat in mod expres si din redările convorbirilor pe care le-a avut cu inc. M.G. (vol. l, filele 90 -124).

Atât inv. I.F. cat si inc. B.D. au încercat sa ascundă in permanenta Centralei SNP așa-zisa relația comerciala cu SC E.M. J. SRL. Faptul ca nu s-au comunicat Centralei SNP – Departamentul Economic plățile zilnice efectuate in relația cu SC E.M. J. SRL fiind apreciata ca o recunoaștere implicita de către inculpat si învinuita a caracterului fictiv al contractului încheiat cu susmenționata societate.

Întocmirea scrisorilor de către inc. B.D.G. adresate unităților bancare prin care comunica valabilitatea filelor CEC, confirma implicit ca acesta avea cunoștința ca instrumentele de plata sunt utilizate pentru garantarea creditelor bancare. Emiterea filelor CEC s-a realizat la solicitarea inc. M.G. atunci când era necesara obținerea unor credite pentru acoperirea contravalorii filelor CEC emise anterior si in acest sens relevante sunt redările convorbirilor telefonice intre inc. B.D.G. si inc. M.G. (vol.l, filele98-113).

Demersurile perseverente ale inc. M.G., B.D.G. si ale inv. F.I. pentru alimentarea contului Agenției Comerciale Arad erau determinate in principal, de necesitatea de a evita intrarea SNP P. SA in incident de plata, ceea ce ar fi dus la relevarea publica a mecanismului ilegal de finanțare a societăților inc. M.G. de către SNP P. SA.

Vinovăția inv. F.I. si a inc. B.D.G. a fost dovedita cu următoarele mijloace de proba:

- raport de expertiza financiar - contabila - voi. 1 filele235-401;

- nota de control privind controlul efectuat de SNP P. SA Agenția Comerciala Arad-voi. 1, filele 135-148, voi.9, voi,8, vol.34;

- declarațiile inc. B.D., M.G., inv. F.I. - voii, filele 20-23, 2-2-218;

- redările convorbirilor, conform dispoz. art. 912 C. proc. pen. ( vol. l, filele 98-113).

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, s-a reținut faptul ca, in conformitate cu clauzele contractelor de credit încheiate de societățile inc. M.G. cu unitățile bancare, banii ar fi trebuit sa fie utilizați pentru activitățile curente ale societăților, respectiv achitarea contravalorii unor facturi fiscale datorita lipsei momentane de disponibil. În acest sens inc. M.G. prezenta unităților bancare facturi fiscale privind achiziția unor produse. În cea mai mare parte insa facturile fiscale prezentate proveneau tot de la societățile inculpatului, si priveau operațiuni comerciale fictive. În aceste condiții numai in mod aparent banii proveniți din credite erau utilizați pentru nevoile si activitățile curente ale societăților ce contractau creditele. Prin transferuri bancare, in baza facturilor fiscale inculpatul dirija banii proveniți din credite in conturile societăților care necesitau disponibil pentru restituirea altor credite contractate anterior, in contul Agenției Comerciale Arad pentru a acoperi contravaloarea filelor CEC sau in conturile societăților prin care se emiteau ordinele de plata cu care se garantau alte credite.

Sumele provenite din credite i-au permis inculpatului, ca folos necuvenit, sa restituie creditele anterioare. Tot ca folos necuvenit s-au reținut si sumele provenite din credit si ridicate in numerar cu justificarea nereala de "achiziții cereale de la persoane fizice" care ii asigurau in permanenta inc. M.G. accesul nelimitat la sume in numerar de pana la 10 miliarde lei zilnic. În acest sens, s-au reținut concluziile Raportului de constatare întocmit de specialiștii din cadrul Parchetului Național Anticorupție (voi.3, filele 2-6).

Transferul in numerar al sumelor dintr-o unitate bancara in alta erau si de 110 miliarde lei zilnic (transfer care presupunea transportarea zilnica a zeci de saci cu numerar dintr-o banca in alta) și realizat cu acordul unităților bancare care ar fi trebuit sa sesizeze amploarea operațiunilor cu numerar si faptul ca acestea puteau fi rezultatul unor activități suspecte. In perioada in care SC E.M. J. SRL, SC J. I. SRL, SCA.I. SRL si SC G. SRL au contractat credite bancare de la W.B. Arad aproape zilnic aveau loc ridicări in numerar ale unor sume foarte mari de bani, sume care in majoritatea cazurilor erau depuse tot in numerar, la B.R.D. Arad pentru a putea fi mai ușor transferate in contul Agenției Comerciale Arad deschis tot la B.R.D. Arad.

Inculpatul era anunțat, in majoritatea cazurilor, de către funcționarii bancari atunci când filele CEC sau biletele la ordin urmau a fi introduse la plata, prin ajungerea la așa zisa scadenta, astfel ca inculpatul putea direcționa banii disponibili in funcție de necesitățile acoperirii instrumentelor de plata cu care se garantau credite. În acest sens s-a reținut ca, angajatele la casieria B.R.D. si care administrau contul Agenției Comerciale Arad, ii înștiințau telefonic pe I.F., B.D.G. sau M.G. atunci când nu exista disponibil necesar acoperirii contravalorii filelor CEC si pentru a evita intrarea in incident de plata (vol. l, filele 312-314). În cazul in care inculpatul M.G. nu reușea sa vireze sumele de bani in contul Agenției Comerciale de la B.R.D. Arad, pana la sfârșitul orelor obișnuite de program al băncii, programul se prelungea, pana la orele 21.00 – 22.00, pana când inculpatul reușea prin transferuri succesive, depuneri in numerar sau chiar si prin ereditari in nume propriu ale conturilor SC E.M. J. SRL sau SC S.M.S. SRL de la B.R.D. Arad sa transfere bani in contul Agenției Comerciale. S-a reținut in acest sens declarațiile directorilor B.R.D. - Sucursala Arad, S.M. si N.P. ( vol.l, filele 300-311).

Pentru a se constata modul in care sumele provenite din credit au fost utilizate s-au întocmit de către specialiștii din cadrul Parchetului Anticorupție rapoarte de constatare conform dispoz. art. 11 din O.U.G. nr. 43/2002 (voi. 5, filele 34-62, 80-88, 124 -133, 200-217. 256-271, 305- 310, 370 - 384, 443 - 470,503-507). Concluziile rapoartelor de constatare fiind identice cu cele ale informărilor întocmite de Oficiul Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor care au constatat rulajul mare al sumelor de bani prin conturile societăților inculpatului deschise la unitățile bancare din Arad si Timișoara (voi.20). S-a reținut faptul ca, fiecare din cele șapte societăți ale inculpatului prin care s-au realizat transferurile sumelor provenite din credit aveau conturi deschise la cel puțin cinci unități bancare, pentru ca sumele provenite din credit sa fie transferate prin cat mai multe conturi si a ascunde proveniența ilicita a acestora.

1. Astfel, SC G. SRL a beneficiat, in perioada 03 ianuarie - 16 aprilie 2002, de la W.B. Arad de credite in valoare de 71,531 miliarde lei. Contractele de credit erau încheiate pe termen scurt, intre 2 si 5 zile, cu garanție ordine de plata emise de SNP P. Agenția Comerciala Arad, bilete la ordin emise de societățile din afara Grupului J., respectiv SC I. SRL, SC O.P. SRL vol. 5, filele 368-384). Creditele ar fi trebuit sa fie destinate pentru acoperirea decalajului intre încasări si plăți sau pentru acoperirea decalajului in execuția fluxului intre venituri si cheltuieli determinate de activitatea curenta a societății.

Din analizarea modului in care au fost distribuite sumele obținute din credite rezulta ca, in cea mai mare parte sumele de bani erau distribuite pentru acoperirea conturilor curente ale celorlalte societăți din Grup si pentru a asigura contravaloarea instrumentelor de plata cu care se garantau creditele contractate de acestea in baza unor facturi fiscale privind operațiuni comerciale fictive.

În fapt creditele nu erau destinate nevoilor curente ale societății ci erau transferate prin conturile altor societăți pentru a masca adevărata destinație a acestora astfel, creditele au fost utilizate pentru:

- sumele din credit erau virate in principal in conturile J. I. SRL, respectiv 56,3 miliarde lei sau SC E.M. J. SRL in baza unor ordine de plata dar insa a se indica facturile fiscale care justificau viramentul. Practic prin virarea in conturile a acestor societăți se urmarea in fapt deturnarea sumelor de bani. Din virările in conturile celor doua societăți cea mai mare parte se ridica in numerar de SC J. I. SRL cu justificarea "plați achiziții produse agricole" fără însă a exista borderouri de achiziții cereale la valoarea de 47,34 miliarde lei si fără a le înregistra in registrele de casa. În fapt, sumele erau depuse in contul B.R.D. (12,3 miliarde) si apoi, virate la SNP P. Arad sau depuse in contul B.R.D. al J. I. SRL (10,3 miliarde) de unde erau virate apoi in contul SNP P. Tot din creditele contractate de W.B. se fac plați de 5,985 miliarde lei către E.M. J. SRL cu titlu "contravaloare marfa" in baza unor ordine de plata care de asemenea nu aveau indicate facturile care au stat la baza emiterii acestor ordine de plata SC E.M. J. SRL cu banii virați de SC G. SRL rambursează credite in valoare de 2,964 miliarde lei.

2. Creditele contractate de SC J. I. SRL de la W.B. Arad in val. de 16,5 miliarde lei fiind credite pe termen scurt pentru a acoperi decalajul între încasări si plăți, credite garantate cu ordine de plata emise de alte societăți ale inculpatului M.G. respectiv, SC E.M. J. SRL, SC A. SRL garantate cu file CEC SNP sau ordine de plata emise de SC O.P. SRL. Deturnându-se destinația inițiala a creditului banii proveniți din credite fiind ridicați in cea mai mare parte, respectiv 9,6 miliarde lei in numerar cu justificarea "preț achiziții produse agricole" fără insa a exista borderourile de achiziții la valoarea sumei ridicate in numerar. În fapt, banii erau utilizați pentru achiziționarea produselor agricole fiind depuși in numerar in contul SNP (9,621 miliarde lei) in aceeași zi (vol.4, filele 412-416).

Conform raportului de constatare SC A. SRL a beneficiat de la W.B. de credite in valoare de 14,284 miliarde lei credite garantate cu ordine de plata emise de societăți ale inculpatului M.G. in favoarea SC J. I. SRL. Din totalul creditelor acordarea cea mai mare parte, respectiv 8,515 miliarde lei fiind virata in contul SC E.M. J. SRL cu justificarea contravaloare marfa fără menționarea facturilor care au stat la baza emiterii ordinului de plata SC E.M. J. SRL ridica in numerar, in aceeași zi, 8,505 miliarde lei pe care ii depune in contul societății de la B.R.D. Arad 7,3 miliarde lei sau in contul J. I. SRL 1,03 miliarde lei de unde ii virează in contul Agenției Comerciale cu justificarea restituire avans produse petroliere. - deși sumele obținute prin credit ar fi trebuit utilizate pentru acoperirea diferenței intre încasările si plățile societății s-a constatat ca 2,740 miliarde lei provenit din contractul de credit din 18 martie 2002 sunt transferat in contul aceleiași societăți deschis la B.R.D. Arad de unde in aceeași zi se virează in contul SNP P.;

- ca si celelalte societăți ala inculpatului, din grupa SC A. SRL are ridicări in numerar provenite din credite cu justificarea achiziții materii prime sau alte plați fără ca in registrele de casa sa existe înscrisurile justificative. Sumele erau depuse in totalitate fără a mai fi trecute prin casieria societății in contul deschis la B.R.D. Arad de unde se virau in contul SNP P. cu justificarea restituire avans marfa plata in contul SC J. I. SRL (vol.4, filele 305 -310).

S-a constatat ca, in fapt toate creditele prin operațiunile efectuate (transferuri prin virament, ridicări de numerar) aveau ca destinație contul Agenției Comerciale Arad astfel ca din totalul creditelor de 14,283 miliarde lei in contul SNP P. Arad se depune suma de 13,728 miliarde lei.

Ca si in cazul celorlalte societăți care au contractat credite de la W.B. Arad întregul circuit credite - plați - ridicări in numerar - transferuri - plați in contul SNP au loc in aceeași zi.

3. Creditele contractate de SC E.M. J. LTD SRL de la W.B. Arad au fost credite pe termen scurt de 2 pana la 5 zile tot pentru acoperirea decalajului intre încasări si plați si care ar fi trebuit sa fie justificate de imposibilitatea societății de a face temporar plaților. Valoarea totala a creditelor acordate de W.B. in perioada 03 ianuarie 2002-14 martie 2002 a fost de 123,096 miliarde lei. S-a constatat ca lunar se acordau 4 pana la 7 credite cu valori cuprinse intre 1 miliard si 6,4 miliarde lei. Din valoarea totala a creditelor 47,64 miliarde lei s-a ridicat in numerar cu titlul achiziții materii prime, plați achiziții produse agricole sau alte plați diverse fără însă a exista justificări in registrele de casa privind utilizarea acestor sume conform solicitării de ridicare in numerar din banca sau justificările priveau valori cu mult mai mici decât sumele ridicate (vol.4, filele 443-470).

Ridicările in numerar nu erau evidențiate in casieria societății fiind depuse in contul SC E.M. J. SRL deschis la B.R.D. Arad 29,740 miliarde lei si apoi virați in contul SNP P. de la B.R.D. (8,97 miliarde lei).

Erau depuși in contul J. I. deschis tot la B.R.D. Arad 9,104 miliarde lei si apoi virați in contul SNP P. de la B.R.D. (8,97 miliarde lei).

Fie depuși in numerar in contul SC E.M. J. SRL deschis la o alta unitate bancara, respectiv R., BCR, B.R. sau B.I.T. 7,81 miliarde lei, o parte din bani fiind virați in contul Agenției Comerciale 2,92 miliarde lei sau in contul societății deschis la B.R. 3,4 miliarde lei. O alta parte din valoarea creditelor, respectiv 24,34 miliarde lei era virata in contul J.I. cu titlul contravaloare marfa fără a se indica facturile care au stat la baza livrărilor de mărfuri. O mare parte din aceste sume erau dedicate numerar din contul J.I. 22,57 miliarde lei cu aceeași justificare fără baza reală achiziții produse agricole, neexistând borderouri de achiziții sau alte dovezi care sa confirme efectuarea unor plați. În fapt, sumele ridicate in numerar de J.I. erau depuse in aceeași zi in contul SNP P. de la B.R.D. Arad 10,92 miliarde lei sau din contul societății de la W.B. in contul societății de la B.R.D. Arad 11,3 miliarde lei, pentru ca apoi sa fie virate tot in contul Agenției Comerciale.

SC E.M. J. SRL a virat 20,809 miliarde lei in contul SC A.I. SRL cu titlu contravaloare marfa fără a indica facturile care au justificat ordinelor de plata. Banii erau ridicați in numerar conform aceluiași circuit 19,89 miliarde lei cu justificarea plați achiziții produse agricole si depuși in contul B.R.D. Arad pentru a se face plați la SNP P. in val. de 19,89 miliarde lei.

SC E.M. J. SRL a virat din creditele bancare suma de 19,9 miliarde lei in contul SC S.S. SRL cu titlu contravaloare marfa. De asemenea, fără a indica facturile fiscale care justificau emiterea ordinelor de plata SC S.S. SRL a ridicat in numerar 17,162 miliarde lei din sumele încasate de la SC E.M. J. SRL si depune in contul societății deschis la B.R.D. Arad 12,82 miliarde lei din care face plați către SNP P. 9,24 miliarde lei.

La data de 29 mai 2002 E.M. J. a contractat un credit in valoare de 9,180 miliarde lei garantat si cu 13 ordine de plata in valoare de 5,92 miliarde lei acestea fiind rezultatul unui transfer de sold din contul societății deschis la B.C. Sucursala Timișoara, bani proveniți din doua credite contractate de societate de la B.C.

La data de 25 februarie 2002 W.B. încasează ordinele de plata cu care s-a garantat creditul din 29 mai 2002 astfel ca, acest credit a fost rambursat cu un credit anterior obținut de la B.C. Timișoara.

În aceeași maniera s-a procedat si in cazul creditului din 19 decembrie 2002 in val. de 10,950 miliarde lei garantat cu 23 ordine de plata in val. de 10,98 miliarde lei. Aceste ordine de plata reprezentând transfer de sold din contul societății deschis la RO B. Timișoara, banii provenind dintr-o linie de credit contractata de la RO B. Ordinele de plata s-au încasat la 12 decembrie 2002 astfel ca, creditul acordat de RO B. a fost utilizat in întregime pentru acordarea si rambursarea creditului contractat de SC E.M. J. SRL de la W.B.

S-a reținut de asemenea modalitatea de rambursare a creditului acordat la 29 ianuarie 2003 in val. de 3,4 miliarde lei garantat cu 7 ordine de plata in val. de 3,4 miliarde lei. Ordinele de plata nu sunt încasate la scadenta creditului din data de 30 ianuarie 2003. S-a constatat ca din totalul creditelor de 123,096 miliarde lei 94,321 miliarde lei prin transferări succesive sau depuneri in numerar au fost colectați in contul SNP P. ca si in cazul celorlalte societăți întregul circuit de la acordarea creditului si pana la colectarea acestora in contul SNP P., se desfășoară in cursul unei singure zi, sumele de bani acordate drept credit fiind virate in decurs cel mult o ora in conturile altor societăți.

5. SC S.S. SRL a beneficiat in perioada 09 ianuarie 2002 - 14 februarie 2003 de 102 credite pe termen scurt pentru acoperirea decalajului intre încasări si plăți in val. de 481,3715 miliarde garantate in aceeași maniera cu ordine de plata provenind peste 90% de la societățile inc. M.G. sau cele anexa la Grupul J. precum si cu file CEC SNP ( vol.4, filele 325-3350 ).

În ceea ce privește utilizarea creditelor se constata următoarele:

a) Din valoarea totala de 481,3715 miliarde lei cea mai mare parte respectiv 258,891 miliarde lei s-a ridicat in numerar si ca in cazul si celorlalte societăți justificative respectiv achiziții cereale persoane fizice sunt date numai pentru o parte din suma.

Banii ridicați in numerar s-au utilizat astfel:

- prin depunere in contul societății de la B.R.D. Arad 228,378 miliarde lei de unde fac plăți către SNP P. in val. de 60,645 miliarde lei ca plata in contul SC E.M. J. SRL sau ii vira in contul E.M. J. de la B.R.D. Arad cu titlul contravaloare marfa fără a indica facturile care stau la baza livrării mărfurilor intre cele doua societăți - 38,215 miliarde lei pentru ca apoi banii sa fie virați in contul SNP P.

- depunere in contul societății de la B.C.C. 15,205 miliarde lei.

- depunere in contul SC J. I. de la B.R.D. Arad suma de 1,02 miliarde lei pentru ca apoi sa fie depusa tot in contul SNP P.

- sau restituire un credit acordat societății de R.Z. in valoare de 7,295 miliarde lei.

b) SC S.S. SRL a virat prin ordin de plata 125,147 miliarde lei din valoarea creditelor in contul SC E.M. J. SRL de la W.B. Arad cu titlul contravaloare marfa fără a menționa, in cea mai mare parte, facturile fiscale care au justificat emiterea ordinelor de plata. SC E.M. J. SRL a efectuat următoarele plăți:

- ridica in numerar 66,44 miliarde lei pe care ii depune la B.R.D. Arad in contul societății 9,42 miliarde lei pentru ca apoi sa facă plați către SNP P. ;

- sau ii depune in contul J. I. de la B.R.D. Arad 9,48 miliarde lei de unde ii virează in contul SNP P.;

- face plați directe către SNP P. 3,92 miliarde lei sau plați către SC P.N. SRL in val. de 10,37 miliarde lei.

c) O alta societate in contul căreia s-au virat din sumele provenite din creditele SC A. SRK căreia ii transfera prin virament 69,599 miliarde lei cu titlu contravaloare marfa fără a fi precizate care au stat la baza livrărilor. Sumele încasate de SC A. SRL au fost ridicate in numerar, respectiv 52,62 miliarde lei pentru achiziții materii prime dar, in fapt, au fost depuse in contul societății de la B.R.D. Arad 49,67 miliarde lei de unde s-au virat in contul SNP P. de la B.R.D. Arad 10,243 miliarde lei sau in contul E.M. J. SRL reprezentând contravaloare marfa 2,47 miliarde lei.

6. Conform raportului de constatare RO B. Sucursala Timișoara a acordat SC E.M. J. SRL in perioada 15 mai 2002 - 11 februarie 2003 de credite in val. de 407,46 miliarde lei garantate cu file CEC emise de SNP P. Creditele erau contractate conform contractului de credit pentru activități curente, activități curente pe care inc. M.G. le-a justificat cu facturile fiscale in parte fictive prin care a achiziționat diverse produse de la societățile din grupul sau de firme sau de la societățile anexa.

Toate contractele au fost semnate de J.B. in baza unei împuterniciri (vol. 4, filele 124 - 133).

La aceasta data SC E.M. J. SRL a înregistrat credite nerambursate la RO B. Sucursala Timișoara in val. de 36.637.155 lei.

Destinația creditelor era pentru activități curente ale societății. S-a constatat ca in mare parte sumele sunt ridicate in numerar de către J. B. cu explicația achiziții cereale, fără insa a fi utilizate in acest scop. Sumele erau ridicate in numerar si se asigura restituirea unor credite acordate societății de către M.G. după cum a rezultat din registrele de casa ale SC E.M. J. SRL sau era depuse in numerar la BRD Arad de unde se efectuau plați către Agenția Comerciala Arad. Conform Raportului întocmit de către specialiștii din cadrul PNA din analiza fluxului de numerar obținut de SC E.M. J. s-a constatat ca s-au efectuat plați către firmele din Grupul J. cu scopul de a asigura disponibilități bănești 164,31 miliarde lei necesari Agenției Comerciale Arad pentru decontarea filelor CEC emise de societate si pentru rambursarea unor credite scadente.

7. B.C.R. - Sucursala Arad a acordat SC E.M. J. SRL in perioada 09 ianuarie 2002 - 10 decembrie 2002 credite in valoare de 33,819 miliarde lei garantate cu file CEC SNP, bilete la ordin si ordine de plata ( vol4., filele 34-62).

Cu privire la utilizarea acestor credite s-a constatat ca au existat situații in care nu s-a prevăzut in mod expres destinația creditelor insa ca justificare generala pentru utilizarea creditelor aceasta era plata furnizorilor sau plați pentru activitatea curenta. Sumele provenite din credite au fost transferate in cea mai mare parte in contul SC S.S. SRL cu justificare/contravaloare marfa, justificare care așa cum s-a arătat anterior nu era reala, facturile fiscale care justificau transferurile de bani erau fictive. În total s-a transferat SC S.S. SRL suma de 14,86 miliarde lei iar SC G. SRL fără documente justificative suma de 8,302 miliarde lei. În același mod SC E.M. J. SRL a achitat si altor furnizori tot din grupul sau de firme, respectiv SC J. I. SRL si SC A.I. SRL suma de 2,409 miliarde lei.

Ca si in cazul celorlalte credite contractate de la alte unități bancare si din creditele obținute de la BCR s-au efectuat ridicări in numerar care nu au fost înregistrate in registrul de casa al SC E.M. J. SRL si nu s-au efectuat plați către furnizori pentru achiziții de cereale așa cum s-a solicitat la ridicarea in numerar. În acest sens s-au reținut sumele ridicate din creditele din 10 mai 2002 din care s-a ridicat 1,295 miliarde lei si creditul din 18 iulie 2002 din care se ridica 1,740 miliarde lei.

În ceea ce privește ultimul credit suma ridicata in numerar pentru plați produse agricole nu a fost utilizata conform destinației solicitării creditului si in aceeași zi s-au depus in numerar la BRD Arad cu menționarea sursei numerarului ca provenind din vânzări si nu din ridicări de numerar de la BCR.

De asemenea, SC E.M. J. SRL a utilizat creditele in mod direct pentru alte operațiuni, altele decât plați furnizori fără a mai încerca sa mascheze realitatea utilizării creditului, astfel:

- din creditul din 09 ianuarie 2002 in val. de 4,8 miliarde lei suma de 88.313.138 lei a fost utilizata pentru rambursarea creditului anterior restant (trecut la restanta din 03 ianuarie 2002), suma a fost încasată de BCR Arad la 09 ianuarie 2002 din creditul acordat la aceeași dată si înregistrată in extrasul contului curent din 09 ianuarie 2002.

Creditele au fost restituite in cea mai mare parte prin executarea garanțiilor, respectiv filele CEC, ordinele de plata, bilete la ordin, a căror contravaloare era asigurata tot din credite anterioare.

8. B.C.C. - Sucursala Timișoara a acordat SC S.S. SRL in perioada 06-18 decembrie 2002 patru credite in valoare de 6,28 miliarde lei iar SC E.M. J. LTD SRL in perioada 03 aprilie 2002 - 29 iunie 2002, 15 credite in val. de 82,4 miliarde lei (vol. 4, filele 256 - 270).

Nota de constatare întocmită în cauză a stabilit ca o mare parte din sumele acordate ca si drept credit au fost ridicate in numerar de J.B. cu justificarea achiziționării de cereale de la persoane fizice fiind prezentate borderouri de plata care in unele cazuri au fost prezentate la unitățile bancare si de mai multe ori pentru justificarea unor credite diferite. În realitate sumele ridicate in numerar nu erau depuse in casa societății si erau înregistrate in registrele de casa fiind depuse in conturile societăților deschise la W.B., B.R.D. Arad, B.C. Arad sau pentru restituire creditare firma persoane fizice R.Z. (contract de credit din 10 decembrie 2002 - suma de un miliard lei depusa in contul W.B. Timișoara si BRD Arad si utilizata ulterior pentru achitarea obligației SC E.M. J. SRL către Agenția PECO Arad, contract de credit din 16 decembrie 2002 - suma de 1,3 miliarde lei utilizata pentru restituire creditare firma persoane fizice R.Z.).

În ceea ce privește creditele acordate SC E.M. J. SRL:

În majoritatea cazurilor sumele erau transferate in conturile altor societăți din Grupul J. conform unor ordine de plata fără a se face dovada existentei unei obligații fata de aceasta societate cu factura fiscală. Mențiunea pe O.P. fiind generică, respectiv contravaloare marfă;

De asemenea, au fost efectuate ridicări in numerar de persoana fizica J.B. cu justificarea plați diverse fără ca aceasta suma sa fie depusa in casieria societății.

În ceea ce privește contractul din 24 mai 2002 suma de 7,4 miliarde lei reprezentând creditul a fost virat cu ordin de plata in contul SC S.S. SRL iar ulterior cu aceasta suma SC S.S. SRL a achitat la SNP P. o contravaloare a facturii. Din verificarea documentelor de SC S.S. SRL a rezultat ca aceasta factura este falsă întrucât face parte din carnetul de facturi achiziționat de SC S.M.S. SRL si nu de SNP P. SA.

9. U. România SA - Sucursala Timișoara a acordat credite SC E.M. J. LTD SRL in val. de 76,103 miliarde lei in perioada 05 decembrie 2002 - 14 februarie 2003 sub forma unei linii de credit pentru scontare de ordine de plata, societatea primind la 30 ianuarie 2003 un împrumut de 3,5 miliarde lei. Destinația creditelor consta in capital de lucru ( vol.4,filele 80-88).

Tot prin U. România SA - Sucursala Timișoara SC S.S. SRL a beneficiat de o linie de credit pentru scontarea de ordine de plata in suma de 15 miliarde lei, in baza acesteia in perioada 15 decembrie 2002 - 14 februarie 2003 societatea primind credite in suma de 76,103 miliarde lei. Prin scontarea unor ordine de plata.

S-a constatat ca din val. totala a creditelor pentru scontare de ordine de plata 30,187 miliarde lei au fost utilizați pentru ridicări de numerar pentru achiziții de cereale insa in realitate sumele primesc alte destinații.

- 17,056 miliarde lei nu au apărut nici in evidențele de casă ale societății fiind depuse direct in contul altor societăți;

- restul sumei a fost utilizat fie pentru restituirea unor credite utilizate de R.Z. - in valoare de 7,69 miliarde lei fie depuși in numerar in contul societății de la BRD Arad.

- o mare parte din val. creditelor acordate SC S.S. SRL, respectiv 38,092 miliarde lei au fost virate in contul SC E.M. J. SRL cu titlu contravaloare marfa de unde se ridica in numerar.

În cazul a 13 contracte de credit pentru scontare încheiate de SC S.S. SRL deși creditele au fost acordate pentru capital de lucru - achiziții cereale persoane fizice aceste sume nu apar ca fiind înregistrate in registrul de casa fie se înregistrau sume cu mult mai mici si fără a exista borderouri de achiziție care sa justifice aceste ridicări in numerar (contractele din 06 decembrie 2002, 20 ianuarie 2003, 22 ianuarie 2003, 18 ianuarie 2003, contractele din 24 ianuarie 2003, 31 ianuarie 2003, 04 februarie 2003, 06 februarie 2003, pentru nici unul dintre aceste contracte nu s-a respectat destinația creditului fiind utilizate in alte scopuri decât pentru cel pentru care au fost contractate depunându-se suma in numerar in contul deschis la BRD in vederea efectuării altor operațiuni. Este de remarcat frecventa cu care se acordau creditele in condițiile in care garantarea acestora se efectua cu ordine de plata provenind de la alte societăți din Grupul J. sau de la societăți din afara grupului, ordine de plata a căror contravaloare era asigurata din credite contractate de societăți din afara grupului si garantate tot cu file CEC.

S-a constatat in cazul a 13 contracte de credit încheiate de SC S.S. SRL sumele din credit in val. 38,92 miliarde lei sunt virate cu titlul contravaloare marfa in contul SC E.M. SRL deschis la U. Timișoara in baza unor ordine de plata in care nu este indicata factura fiscala pentru care se efectua plata. În fapt scopul era ca banii să fie depuși in contul SC E.M. J. SRL de la U. din care jumătate au fost virați in contul SNP cu titlul returnare avans marfa. Restul sumelor de bani din contul SC E.M. J. SRL s-au retras in numerar, respectiv 12.07 miliarde lei pentru achiziții cereale, bani care au fost utilizați in realitate pentru restituirea unui credit acordat societății de către inc. M.G.

10. Banca Comerciala de Credit si Dezvoltare R. SA - Sucursala Timișoara a acordat SC E.M. J. SRL in perioada 19 martie 2002 - 29 ianuarie 2003, credite in valoare de 147 miliarde lei. Creditele au fost garantate cu file CEC si bilete la ordin emise de SNP P. SA fiind prezentate pentru justificarea utilizării creditului facturi fiscale emise de societățile inculpatului. S-a constatat ca, din creditele pe facilitați de cont acordate in scopul plați furnizori au fost utilizate in mod nejustificat pentru rambursarea dobânzilor aferente creditelor curente in val. de 1,166 miliarde lei (creditele - vol.4,filele 200-217).

S-a constatat ca sumele ridicate in numerar din credite s-au utilizat in alte scopuri decât pentru cele care au fost acordate nefiind înregistrate in evidentele contabile astfel: in cea mai mare parte s-au efectuat retrageri in numerar cu justificare achiziții cereale persoane fizice, sumele fiind in fapt depuse in aceeași zi in contul SC E.M. J. SRL de la BRD pentru restituire creditare firma inc. G.M. sau au fost virate in contul S.S. de unde au fost transferate in contul SNP P. SA cu justificare achitare contravaloare combustibil in contul SC E.M. J. SRL.

- din creditele acordate pentru plați curente SC E.M. J. SRL s-a constatat ca s-a efectuat plați virament sau transfer de sold fiind utilizate in aceeași zi de către SC E.M. J. SRL pentru a garanta credite obținute de la alte banei fie pentru rambursarea creditelor proprii sau ale altor societăți ce fac parte din Grupul J., s-au retras in numerar utilizate in alte scopuri sau chiar neînregistrate in evidenta contabila.

- din creditul, pentru plați curente, in valoare de 300 milioane lei suma a fost utilizata in întregime pentru transfer tot in contul SC E.M. J. SR de la W.B. Această sumă împreună cu Încasările de 5 miliarde de la SC S.S. SRL prin B.C.R. si 804 milioane lei de la SC S.S. SRL prin W.B. SC E.M. J. SRL s-a rambursat un credit de la W.B. in valoare de 5,25 miliarde lei.

11. În ceea ce privește creditele acordate SC E.M. J. SRL de către HVB Timișoara specialiștii Parchetului Național Anticorupție au stabilit in baza Raportului de constatare ca sumele provenite din credit au fost utilizate pentru rambursarea altor credite (voi.6, filele 3-6).

12. Nota de constatare privind utilizarea creditelor s-a întocmit si cu privire la creditele acordate SC E.M. J. SRL de către C. Timișoara (vol.6, filele 142 -144).

Vinovăția inculpatului a fost dovedita cu următoarele mijloace de proba;

- rapoarte de constatare întocmite de specialiștii Parchetului Național Anticorupție (voi.5);

- declarațiile inc. M.G., B.D. (vol. l).

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 si art. 323 alin. (1), (2) din C. pen. de către inv. R.Z., J.B. si inc. B.D.G. s-a reținut ca, in mod constant, in derularea circuitului inițiat de inc M.G., acesta a beneficiat de sprijinul învinuiților si al inculpatului. Sprijinul acestora s-a materializat in acte concrete:

- prin intermediul SC G. SRL având ca administrator pe inv. J.B. si SC S.S. SRL administrator fiind inv. R.Z. s-a derulat o parte a activități infracționale, sumele provenite din credite fiind tranzitate prin conturile acestor societăți. Ca exemplu numai prin contul SC S.S. SRL, deschis la B.C.R. Arad, s-au efectuat operațiuni de creditare in valoare de aproximativ 1.000 miliarde lei in mai puțin de un an, conform informării întocmite de Oficiul Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor (voi.20).

- inv. J.B. a semnat majoritatea contractelor de credit fiind împuternicit sa semneze contractele SC S.S. SRL cu U. si W.B. pentru SC E.M. J. SRL de la RO B. Timișoara, R. Timișoara, B.C. Timișoara, B.R. Timișoara. Acesta a semnat de asemenea majoritatea ordinelor de plata prin care in mod fracționat se realizau transferurile din contul uneia din societățile din Grupul J. in contul altei societăți din Grup in baza facturilor fiscale fictive. Astfel, a semnat ordine de plata pentru SC E.M. J. SRL, SC A.O. SRL, SC S.S. SRL nu poate decât sa confirme ca învinuitul avea cunoștința condițiile acordării creditelor si destinația declarata a acestora.

- pentru derularea in timp util a activităților in circuit inc. M.G. a transferat o parte din atribuții celor doi învinuiți. În acest sens învinuiții au primit drept de semnătura (prima sau a doua semnătura) la unitățile bancare unde aveau deschise conturi societățile inc. M.G.;

- sarcinile învinuiților in cadrul Grupului era bine stabilite de inculpat, după cum au declarat chiar aceștia, zilnic primind însărcinări in ceea ce privește activitățile pe care urmau sa le desfășoare: depunerea instrumentelor de plata la unitățile bancare in timp util pentru a nu exista întârzieri in acoperirea conturilor societăților cu disponibil si a evita întârzierea in rambursarea creditelor bancare si semnarea contractelor de credit ( vol.2,filele 110-125);

- ca si participant in cadrul asocierii rolul inc. B.D.G. era acela de a emite file CEC si bilete la ordin care ii permiteau inc. M.G. sa obțină credite bancare si să le utilizeze in alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Asocierea inculpatului in vederea realizării activităților infracționale nu a avut caracter spontan fiind o asociere de durata fapt ce rezulta si din derularea in timp (peste un an de zile) a activităților infracționale.

Acordul de voința al inv. J.B., R.Z. si al inc. D.G. la asociere s-a realizat in mod tacit prin îndeplinirea sarcinilor primite de la inc. M.G.

Faptul ca învinuiții si inculpatul îndeplineau întocmai însărcinările primite de la inc. M.G. nu face decât sa confirme rolul de lider al acestuia in cadrul asocierii. Faptul ca învinuiții aveau cunoștința despre modul in care urmează sa fie utilizate atât creditele contractate prin intermediul societăților administrate de cei doi, cat si creditele contractate de celelalte societăți din cadrul Grupului J. a rezultat si din redarea convorbirilor dintre învinuiți și inculpat ( vol.2, filele 130-159).

Activitățile desfășurate de inv. J.B. si R.Z. nu se înscriu in limitele atribuțiilor pe care le-ar fi avut in calitate de angajați ai inc. M.G., implicarea acestora in derularea circuitului inițiat de M.G. dovedind ca exista o preocupare directa, dincolo de indicațiile primite de la inculpat, pentru a fi obținute si alte credite bancare si ca acestea sa fie utilizate pentru restituirea altor credite ( vol.2, filele 131 -136).

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor s-a reținut faptul ca sumele de bani ce au făcut obiectul transferurilor prin conturile societăților inc. M.G. si cele ale învinuiților J. B. si R.Z. proveneau din sav. infr. prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 si infracțiunilor de înșelăciune bancară. Transferul sumelor de bani intre conturile societăților s-a realizat in baza unor ordine de plata ce priveau operațiuni comerciale fictive, pentru a disimula proveniența ilicita a sumelor de bani. Banii erau de asemenea transferați si prin depuneri in numerar având la baza ridicările de numerar anterioare cu justificarea fictiva de "achiziții cereale persoane fizice". O parte din sumele de bani erau ridicate si depuse in numerar de asemenea de cei doi învinuiți cu justificarea restituire/ creditare firma ca si persoane fizice.

În ceea ce privește transferul sumelor de bani prin conturile societăților inc. M.G. si ale învinuiților s-au avut in vedere rapoartele de constatare întocmite de specialiștii Parchetului Național Anticorupție precum si Informarea Oficiului Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor (voi. 20, filele 1-20). S-a constatat ca, sumele de bani tranzitate prin conturile societăților, ridicările si depunerile in numerar ajungeau la sume foarte mari si ca exemplu pe parcursul a 10 luni prin contul SC S.S. SRL deschis la B.R.D. Transferul la valori mult mai mici s-au realizat prin conturile deschise la mai multe unități bancare ale SC G. SRL.

În stabilirea participației învinuiților J. B. si R.Z. la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor si utilizarea creditelor cu alte destinații decât cele pentru care au fost acordate, instanța de judecata a avut in vedere ca efectuarea activităților infracționale de către aceștia se realiza la inițiativa inc. M.G., având in vedere si rolul de lider al inculpatului in asocierea constituit in vederea săvârșirii de infracțiuni, fără ca acest fapt sa-i exonereze pe cei doi învinuiți de răspundere.

Vinovăția inv. R.Z., J.B. si inc. M.G. a fost dovedita cu următoarele mijloace de proba:

- Informarea Oficiului Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor ( vol20, filele 1-21, vol. 20-30);

- Rapoartele de constatare întocmite de specialiștii Parchetului Național Anticorupție (voi.5).;

- Declarații învinuiți si inculpați.

În cauza s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu ref. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 fata de numiții B.D., A.G., B.I., G.N., P.C., B.D.G. întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

În ceea ce privește săvârșirea inf. prev. de art. 249 C. pen. de către inv. B.S. si D.M., directori din cadrul Sucursalei PECO Arad s-au reținut următoarele:

- deși conform atribuțiilor de serviciu inv. D.M. ar fi trebuit sa stabilească limitele competentelor pentru conducerea Agenției Comerciale Arad cu toate acestea a prelungit in mod nejustificat semnarea fișei postului de către inv. B.D. si nu a supravegheat in mod corespunzător modul de derulare al activităților in cadrul Agenției Comerciale Arad ca parte componenta a Sucursalei PECO Arad, ceea ce a favorizat exercitarea abuziva a atribuțiilor de serviciu de către inc. B.D.G. ( vol.l, fila 278);

- de asemenea, conform atribuțiilor de serviciu, inv. B.S. ar fi trebuit sa coordoneze din punct de vedere financiar contabil Agenția Comerciala Arad ca unitate in subordinea Sucursalei PECO Arad. Modul defectuos in care a supravegheat din punct de vedere financiar contabil activitatea Agenției Comerciale Arad a permis ca pe parcursul a aproximativ un an si jumătate sa fie utilizate de către inc. B.D.G. filele CEC in condițiile suspendării utilizării acestora (vol. l, fila 279).

În ceea ce privește săvârșirea infr. prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. s-a reținut faptul ca, in perioada 2002 - 2003 in condițiile lipsei de disponibil din partea societăților inc. M.G. pentru a acoperi contravaloarea filelor CEC ajunse ca scadenta, inv. B.S. si D.M. au alimentat contul Agenției Comerciale Arad de la BRD Arad. Astfel, s-au efectuat cel puțin 10 transferuri din contul Sucursalei PECO Arad in contul Agenției Comerciale Arad cu justificarea pe ordinele de plata a efectuării unor plați către bugetul de stat sau plați diverse fără indicarea destinației.

În fapt, sumele erau virate pentru acoperirea contravalorii filelor CEC după cum a rezultat si din declarațiile inv. F.I., inc. B.D.G. si ale martorului N.P. (vol. l. filele 207 -216, 300-302). S-a reținut faptul ca, in situația in care nu existau sumele necesare in contul Agenției Comerciale Arad inv. B.S. lua legătura si unul dintre directorii BRD Arad, pentru a îi înștiința despre posibila intrare in incident de plata si a-i solicita sa alimenteze contul Agenției Comerciale Arad. Atât inv. B.S. cat si D.M. cunoșteau ca sumele virate in contul Agenției Comerciale Arad sunt utilizate pentru acoperirea contravalorii filelor CEC si acceptau aceste alimentari ale contului pentru a evita intrarea in incident de plata a SNP P. SA.

De altfel, ultimele alimentari ale contului Agenției Comerciale Arad cu suma totala de 8,5 miliarde lei s-au realizat in datele de 17 si 18 februarie 2003 după arestarea inc. M.G. (voi.9, filele 7-9). Instanța a apreciat cu privire la atitudinea subiectiva a inv. D.M. care, conform declarațiilor inc. B.D.G. si ale inv. F.I., era persoana din conducerea Sucursalei PECO Arad care se virau sumele de bani in contul Agenției Comerciale Arad. Relevante sunt redările convorbirilor dintre inc. M.G. si inc. B.D.G. din care rezulta in mod expres ca se apela la B.S. pentru a vira sumele necesare acoperirii contravalorii filelor CEC.

În același sens s-au reținut si redările convorbirilor dintre inc. M.G. si inv. D.M., nu de puține ori nemulțumit de faptul ca nu erau restituite in contul Sucursalei PECO Arad sumele cu care era "împrumutata" Agenția Comerciala Arad Voi. 1 filele 256 -275). Raportul de expertiza financiar contabila a stabilit ca valoarea sumelor cu care a fost alimentat contul Agenției Comerciale Arad de către Sucursala PECO Arad este de 52,2miliarde lei, sumele puse la dispoziția Agenției Comerciale Arad fiind utilizate pentru acoperirea contravalorii filelor CEC (voii, filele 389-391).

Deși inv. B.S. a declarat ca sumele erau virate, având in vedere obligația Sucursalei PECO Arad de a alimenta contul Agenției Comerciale Arad s-a reținut faptul ca nici una dintre aceste virări nu era determinata de obligațiile reale ale Agenției Comerciale Arad către bugetul statului sau furnizori. În acest sens, s-au reținut si declarațiile înv. F.I.

Vinovăția învinuiților a fost dovedita cu următoarele mijloace de proba:

- declarațiile inc. B.S., D.M. - voi. 1, filele 264-265;

- declarațiile inc. B.D.G.,inc. F.I. si ale martorilor S.M. si N.P. - vol. l, filele 300-312;

- procese-verbale de confruntare intre învinuiți - voi. 1, filele 285-299.

Faptele astfel cum au fost prezentate de organele de urmărire penală au fost reținute în mare măsură și de instanță cu precizările ce vor urma. În apărarea lor inculpații au susținut în esență următoarele:

Inculpatul M.G. a arătat în fața instanței că la data de 17 februarie 2003 când a fost arestat, toate creditele contractate, inclusiv dobânzile, au fost achitate la zi, iar debitele care figurau față de anumite bănci puteau fi acoperite dintr-un credit pe care urma să-l primească precum și din valorificarea garanțiilor imobiliare.

În legătură cu societățile comerciale constituite în Grupul J. a arătat că fiecare avea obiect distinct de activitate, el le coordona și toate desfășurau activității comerciale numai la indicațiile sale.

Folosirea acestui circuit de facturare a mărfii către alte societăți din grup era motivată de faptul că exista posibilitatea unor lichidități imediate necesare pentru desfășurarea activității curente.

A mai arătat că a înțeles să factureze din societate în societate cantitatea respectivă la prețuri puțin mai mari în cadrul grupului decât cele cu care a achiziționat produsul pentru a asigura la fiecare societate un câștig mic.

Inculpatul a mai declarat, că au fost situații, când în aceeași zi a revândut un produs de la 2 la 7 ori, iar în realitate marfa rămânea tot în posesia lui, și în opinia sa nu mai era necesară întocmirea unor forme de expediție, cântărire.

Cu privire la infracțiunea de dare de mită inculpatul a arătat că a discutat cu inculpatul S.I., director la B.C. pentru a-i da suma de 3000 euro însă nu a fost în legătură cu obținerea unor credite, însă după discuție nici fiul inculpatului S.I. și nici inculpatul nu s-au prezentat pentru a ridica suma.

Inculpatul a negat și săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna B.C.R. Gorj, arătând că el în mod obișnuit avea bani în cont, însă pe 19 martie 2001, societatea pe care o administra a intrat în incident bancar, iar banca nu trebuia să-i dea credit numitului M.M.

În legătură cu folosirea filelor CEC emise de Agenția comercială, inculpatul a arătat că i-a explicat inculpatului B., în momentul în care îi solicita file CEC, că le va folosi pentru a angaja credite ulterioare.

Susținerile inculpatului coroborate cu probele administrate în cauză conturând activitatea infracțională a inculpatului M.G. după cum urmează: Creând un circuit în care SNP P. era transformat în sursă de finanțare pentru SC E.M. J. SRL, agentul economic de stat a devenit creditorul permanent și sigur al agentului economic privat.

Creditarea de către SNP P. s-a realizat pentru o perioadă cuprinsă între 30-60 zile în care aveau scadență filele CEC și biletele la ordin, perioadă în care inculpatul ar fi trebuit să introducă în circuit filele CEC pentru obținerea de credite bancare și să restituie contravaloarea filelor CEC și a biletelor la ordin în contul Agenției Comerciale Arad.

Pentru a putea justifica acordarea creditelor garantate cu file CEC SNP P. SA, inculpatul M.G. prezenta la unitățile bancară facturi fiscale privind achiziții de produse chimice, cereale, agroalimentare și priveau tranzacționarea unor produse care faptic nu existau.

Alt aspect al laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune l-a constituit prezentarea la unitățile bancare ca reală relația sa cu Agenția Comercială Arad, stabilindu-se în cauză că în realitate societățile Grupului J. nu au vândut produse petroliere Agenției Comerciale, contractul fiind încheiat numai pentru a da aparența legalității pentru emiterea filelor CEC.

Totodată, prin utilizarea unor balanțe și bilanțuri denaturate ale SC E.M. J. SRL, unitățile bancare i-au acordat credite mai mari decât se cuveneau.

S-a mai reținut ca element al laturii obiective prezentarea la unitățile bancare a unor facturi fiscale fictive pentru care se justifica utilizarea creditelor prin plățile ce le are de făcut către grupul său de firme sau societăți anexă la Grupul J.

Toate aceste mijloace dolozive de inducere în eroare a reprezentanților băncilor și a obținerii fără drept a unor credite, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpatul a săvârșit la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni care prezintă fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Apărarea inculpatului în susținerea achitării acestuia pentru infracțiunea de înșelăciune susține în esență că în actul de inculpare, parchetul s-a limitat la a reține că infracțiunea de înșelăciune a privit numai unitățile bancare care au înregistrat prejudicii prin nerambursarea creditelor, că activitățile desfășurate de inculpatul M.G. nu au constat în inducerea în eroare a băncilor părți civile, în cauză fiind vorba despre îndeplinirea unei activități comerciale licite.

În susținerea acestei opinii s-a citat un articol al consilierului B.N.R. A.V. publicat într-un ziar, potrivit căruia „furnizorul care nu are bani să cumpere marfa care face obiectul contractului gajează cecul la bancă și aceasta acordă creditul garantat cu fila CEC nu cu factura proformă", sau mai departe „în acest caz băncile au fost precaute și au cerut P. să confirme validitatea CEC-urilor".

Numai că respectivul consilier precum și alți factori care aveau căderea de a observa că înființarea într-un județ a unei a doua societăți de stat cu aceleași atribuții, fie și numai în parte similare pentru Agenția Comercială, a creat cadrul, prin atribuțiile de întrepătrundere între acestea de a eluda legea în disprețul unor intervenții pe parcurs ale aceleiași SNP P. de a nu mai folosi filele CEC drept instrumente de plată.

Fapta inculpatului prin care a determinat angajații din Grupul de firme J. să întocmească facturi fiscale prin care se atestă vânzarea unor produse în cantități mult mai mari decât cele existente faptic în stoc sau fără a exista marfă în stoc, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 31 alin. (1) raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 42 C. pen., întrucât inculpatul a săvârșit la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni care prezintă fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen., avându-se în vedere că prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată fără precizarea aliniatelor din text și prin raportarea la art. 17 din Legea nr. 78/2000 urmează a dispune schimbarea încadrării juridice în infracțiune de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. și înlăturarea art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 întrucât în sarcina inculpatului nu s-a mai reținut o infracțiune din Legea nr. 78/2000.

Fapta aceluiași inculpat de a emite un CEC asupra unei instituții de credit (W.B. Arad) și de a retrage ulterior provizia necesară în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, provocând astfel o pagubă posesorului legal al cec-ului la data scadenței, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.

Întrucât în rechizitoriu trimiterea în judecată s-a făcut pe art. 215 alin. (2), (4) C. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice în art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. infracțiunea fiind definită în alin. (1) din text.

În legătură cu celelalte infracțiuni reținute în sarcina inculpatului M.G., instanța a dispune achitarea după cum urmează: Pentru infracțiunea de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzută de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este de observat că prin Legea nr. 69 din 29 martie 2007 s-a modificat Legea nr. 78/2000, fapta fiind dezincriminată, încât achitarea s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen.;

În ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 instanța a constatat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Pentru a fi îndeplinite condițiile prevăzute de lege în cazul acestei infracțiuni este necesar ca schimbarea sau transferul de bunuri să fie făcute în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Ori, acțiunile inculpatului M.G. aveau altă semnificație, fiind făcute la „vedere", scopul inculpatului fiind de a induce în eroare băncile în vederea obținerii creditelor.

Pe de altă parte, în spiritul european infracțiunea de spălare de bani privește ascunderea originii ilicitei a sumelor de bani care provine din trafic de ființe umane și trafic de droguri, situație ce nu este regăsită în cauză.

Totodată s-a dispus achitarea și pentru infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.

Deși apărarea inculpatului a vizat în principal art. 64 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal, făcându-se vorbire de inexistența autorizației în momentul interceptării și înregistrării convorbirii dintre inculpatul M.G. și inculpatul S.I., instanța a avut în vedere și alte considerente.

Din toată convorbirea redată în cauză nu a rezultat că inculpatul M.G. ar avea intenția să-i dea inculpatului S.I. suma de 3000 euro pentru a-i facilita obținerea creditului de la SC B.C. SA unde acesta era director.

Pe de altă parte este de notorietate în cauză că inculpatul M.G. obținea nenumărate credite de la băncile din județele Arad și Timiș, încât împrejurarea că acesta a obținut două credite de la B.C. nu poate fi interpretată ca având o legătură directă cu discuția purtată între aceștia pentru un eventual „ajutor" (împrumut sau dare de mită).

Mai mult, organele de urmărire penală aveau căderea și obligația de a urmări finalitatea discuției între inculpați atât timp cât cunoșteau locul și ora predării și primirii banilor.

Pentru aceste două infracțiuni achitarea s-a pronunțat în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Întrucât inculpatul M.G. a săvârșit mai multe infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, instanța a făcut în cauză aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., iar potrivit art. 34 lit. b) C. pen. urmând a executa pedeapsa cea mai grea.

Conform art. 65 C. pen., inculpatului i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., după executarea pedepsei cu închisoarea.

Cum inculpatul M.G. a formulat un denunț în sensul dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 finalizat prin rechizitoriul P.N.A. nr. 288/P/2003, în cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor legale enunțate mai sus urmând ca la stabilirea pedepselor să se aibă în vedere limitele pedepselor reduse la jumătate.

Conform art. 88 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa arestarea preventivă de la 17 februarie 2003 la 23 iulie 2004.

Inculpatul B.D.G.

În apărarea sa inculpatul B. a arătat că inițiativa încheierii contractului din decembrie 2001 a aparținut inculpatului M., însă el a acceptat pentru a evita o situație de criză în care nu ar fi avut produse. În timpul anchetei a aflat că acest contract nu a fost înregistrat în evidențele societății. Contractul încheiat nu a început să se deruleze în termenii stabiliți pentru cantitățile convenite pentru că se prevedea că la cererea agenției urma să primească produsele.

Inculpatul B. a mai învederat că inculpata F., contabila șefă, i-a adus la cunoștință că există o decizie a SNP P. care interzice eliberarea filelor CEC ca mijloc de garanție între agenție și alte societăți, însă, tot aceasta a fost de acord să-l,"ajute" pe inculpatul M.G. cu 2 file CEC, în perioada de început a colaborării dintre ei.

Primele file CEC au fost semnate de inculpatul B. și inculpata F., însă sumele și termenele de scadență erau completate de funcționarele agenției.

Astfel în fața instanței inculpatul B. a declarat „Pe parcurs mi-am dat seama că nerestituirea filelor CEC, a sumelor consemnate, ar putea conduce la intrarea agenției în incident de plată. Când mai târziu mi-am dat seama de faptul că acest contract nu se derula conform înțelegerii, am convenit totuși la prelungirea lui prin acte adiționale pentru a evita intrarea agenției în incident de plată, respectiv a P.".

Inculpatul a mai arătat că nu știa inițial că inculpatul M.G. folosește biletele la ordin și filele CEC pentru obținerea unor credite de la bănci. Inculpatul a învederat că ,,Eu am luat legătură cu inculpatul M. și am discutat pentru oprirea acestui circuit. În 13 martie 2002 a fost prima situație de intrare în incident de plată și atunci mi-am dat seama că acel contract nu era valabil".

Inculpatul B. a apreciat ca fiind 750 file CEC eliberate pentru inculpatul M.G., a căror valoare împreună cu biletele la ordin este estimată la 1850 miliarde lei.

Redăm alte considerații ale inculpatului B. „Eu am crezut că se va stopa repede solicitarea de file CEC și de aceea nu m-am consultat cu centrala".

Declarațiile inculpatului și probele administrate în cauză conduc la concluzia că inculpatul a avut cunoștință de faptul că utilizarea filelor CEC era interzisă în relație cu alte societăți dar a continuat să le elibereze considerând că se va „stopa în curând".

În drept activitatea infracțională a inculpatului B.D.G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prevăzută de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. întrucât inculpatul a săvârșit mai multe acțiuni la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții se va face în cauză aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat care l-a sprijinit pe inculpatul M.G. pentru a induce în eroare mai multe unități bancare și a obține astfel credite nejustificate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru aceste două infracțiuni inculpatului i-au fost aplicate și pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În cauză s-a dispus achitarea inculpatului B. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reținându-se că fapta a fost dezincriminată prin Legea nr. 69/2007, achitarea dispunându-se în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportată la art. 10 lit. b) C. proc. pen.

Pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni avându-se în vedere că prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată fără precizarea alineatelor din text și prin raportarea la art. 17 din Legea nr. 78/2000 urmează a dispune schimbarea încadrării juridice în infracțiune prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. și prin înlăturarea art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 întrucât în sarcina inculpatului nu s-a mai reținut vreo infracțiune din Legea nr. 78/2000.

Conform art. 33 lit. a) inculpatul B. a săvârșit mai multe infracțiuni înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele urmând ca potrivit art. 34 lit. b) să execute pedeapsa cea mai grea.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului, după executarea pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Inculpatul S.I.

Inculpatul S.I. a relatat că discuția dintre el și inculpatul M.G. înregistrată la 16 septembrie 2002 nu a avut loc în termenii relatați de organele de urmărire penală. Inculpatul a arătat că nu i-a cerut inculpatului M. bani pentru el sau fiul său și nu a fost întrebat niciodată de la data înregistrării până la 20 februarie 2003 de către organele de urmărire penală cu privire la acest fapt. Inculpatul a mai precizat că nu a condiționat obținerea unor credite de către inculpatul M., iar creditele care depășeau suma de 600 milioane lei erau acordate numai cu aprobarea centralei băncii.

Apărarea inculpatului a învederat în mod exclusiv prevederile art. 64 alin. (2) C. proc. pen. privind lipsa autorizației interceptării și înregistrării convorbirii la data de 16 septembrie 2002, ceea ce conduce la imposibilitatea folosirii mijloacelor de probă obținute în mod ilegal.

Pe baza probelor din dosar instanța a constatat că după discuția telefonică intervenită între inculpatul M.G. și inculpatul S.I. s-a stabilit predarea și primirea unei sume determinate de bani - 3000 euro precum și ora și locul de remitere a sumei.

Astfel a rezultat că suma a fost remisă fiului inculpatului S.I. la ora 5 (17) la biroul inculpatul M.G. precizând „La 5 să fie la mine". Este de neînțeles cum organele de urmărire penală care aveau cunoștință din înregistrarea făcută de existența unei situații nelegale nu au procedat la prinderea în flagrant a făptuitorilor, întrucât ar fi făcut proba existenței acestei fapte.

În lipsa acesteia, alte considerații decurgând din prezumții precum obținerea unor credite de către inculpatul M.G. în condițiile în care acesta avea frecvent acces la credite de la numeroase bănci, nu pot forma convingerea că fapta s-a săvârșit, că suma discutată a fost în termenii discuției predată și primită.

Ori se poate și prezuma că inculpații implicați în această discuție au revenit asupra celor convenite în totalitate sau asupra unei părți din cuantumul sumei, încât o multitudine de aspecte ce pot fi preconizate nu pot constitui temei al răspunderii penale nici în forma acceptării unor promisiuni.

În consecință achitarea inculpatului s-a pronunțat pentru inexistența faptei potrivit art. ll pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Inculpata F.I.

Inculpata F.I. s-a apărat susținând că ea nu a văzut contractul încheiat între inculpatul M. și agenție și nici nu l-ar fi semnat. Inculpata a precizat în fața instanței „Arăt că în baza contractului nu s-a livrat marfa decât de câteva zeci de milioane lei. Contractul nu a fost înregistrat și sucursala nu a fost înștiințată".

Inculpata a mai arătat că în anul 2001, ea și contabilitatea administrau filele CEC, ulterior fiind ținute de inculpatul B.

Inculpata a precizat că de la bănci erau sunați ea și inculpatul B. de iminența intrării în incident de plată și „discutam cu B. pentru a evita această situație". Sucursala SNP P. cunoștea de folosirea de către inculpat a filelor cec.

Inculpata a declarat că l-a întrebat pe inculpatul M. dacă se folosește de filele CEC emise de agenție pentru a obține credite de la diferite bănci însă acesta nu a dat un răspuns clar.

Cu ocazia controalelor de la centrală inculpatul B. îi spunea „voi vedea eu cum rezolv problema". La solicitarea unor bănci s-au dat în anii 2001-2002 scrisori privind valabilitatea și autenticitatea filelor CEC.

Pe 17 februarie 2003 s-a deplasat la sucursala unde a discutat cu inculpații B. și D. despre scadența unor bilete la ordin și file CEC și despre lipsa de disponibil a firmelor inculpatului M. Sumele de la firmele inculpatului M. intrau în contul agenției ca „restituire avans marfă". Sumele de la firmele inculpatului M. nu puteau intra în cont fără existența unui contract.

Inculpata a mai relatat că ea a aflat de interdicția centralei privind folosirea filelor CEC în toamna anului 2002.

Din probele dosarului și declarațiile inculpatei s-a considerat că inculpata avea reprezentarea faptelor ilicite existente între agenție și firmele inculpatului M., cu privire la nelegalitatea contractului încheiat între aceștia și interdicția de folosire a filelor CEC de către agenție.

În drept activitatea infracțională a inculpatului de a îndeplini cu știință atribuțiile sale în mod defectuos cauzând astfel pagube patrimoniului unor societăți întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 2481 raportat la art. 248 C. pen., text de lege enunțat în ședință publică și în baza căruia inculpata a fost condamnată.

Întrucât inculpata a săvârșit mai multe acțiuni la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleași rezoluții s-a făcut în cauză aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul R.Z.I.

În apărarea sa acesta a susținut că din anul 2002 a fost numit ca administrator la firma SC S.S. SRL. Inculpatul a declarat „în realitate nu exercitam calitatea de administrator, toate măsurile legate de desfășurarea activităților fiind luate de inculpatul M.".

Inculpatul relatează împrejurarea când s-a prezentat la W.B. Arad și a semnat contractul de credit, condițiile de creditare privind suma, garanțiile fiind negociate de inculpatul M. cu banca.

Inculpatul precizează că a avut drept de semnătură și pentru alte societăți din grup, se deplasa la bănci unde semna contracte de credit documentația fiind emisă înainte.

Au fost situații când banii obținuți de la o bancă au fost transferați în contul aceleiași societăți dar la altă bancă.

Contabilitatea pentru firma administrată de el nu era separată fiind comună cu firmele Grupului J. împrejurarea că inculpatul M. dispunea în realitate măsurile pentru admiterea firmei nu exonerează de răspundere pe inculpatul care avea reprezentarea faptelor ilicite dispuse de acesta, dar a continuat să conlucreze cu inculpatul M.

Activitatea infracțională a inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1), (2) C. pen. text de lege enunțat în ședință publică și în baza căruia inculpatul a fost condamnat.

Cum în încadrarea juridică reținută în rechizitoriu textul C. pen. era raportat la prevederile art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, prin schimbarea încadrării juridice s-a înlăturat art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 întrucât în sarcina inculpatului nu s-a mai reținut vreo infracțiune prevăzută de Legea nr. 78/2000.

În cauză pentru infracțiunea de complicitate la utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 s-a dispus achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., fapta fiind dezincriminată.

Totodată s-a dispus achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru considerentele arătate cu privire la inexistența acestei fapte când s-au analizat faptele inculpatului M.G.

Inculpatul J.B.P.

Inculpatul J.B.P. a arătat în apărarea sa că nu a fost consultat în legătură cu încheierea contractului de livrare produse petroliere din partea societăților inculpatului M. cu Agenția Comercială, dar cunoștea de existența acestui contract. Au fost situații când și el s-a prezentat la bănci cu documentația necesară contractării creditelor. Anterior intervenirii acestei posibilități de a garanta creditele cu file CEC asemenea credite erau garantate cu bunuri imobiliare.

În legătură cu prezența sa ca administrator la SC G. SRL a arătat că figura doar cu numele pentru că în realitate societatea era administrată de inculpatul M. Inculpatul a mai declarat: „La inculpatul B. am fost personal și am primit file CEC în plicuri închise".

Inculpatul a precizat că pe filele cec și el a completat pe verso la rubrica privind girarea sumei și nu avea cunoștință de interdicția folosirii filelor cec dispusă de centrală.

Susținerile inculpatului nu au fost primite în totalitate, fiind de înțeles că inculpatul M.G. dispunea în realitate de administrarea fiecărei firme din grup, dar a continuat să conlucreze cu inculpatul M., facilitându-i prin demersurile sale posibilitatea de a eluda dispozițiile legale.

Activitatea infracțională a inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., text de lege enunțat în ședință publică și în baza căruia a fost condamnat.

Cum încadrarea juridică reținută în rechizitoriu, textul C. pen. este raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, prin schimbarea încadrării juridice s-a înlăturat textul din legea specială, întrucât în sarcina inculpatului nu s-au mai reținute și alte infracțiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000.

În cauză pentru infracțiunea de complicitate la utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 s-a dispus achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., fapta fiind dezincriminată.

Totodată s-a dispus achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru considerentele arătate cu privire la inexistența acestei fapte când s-au analizat faptele inculpatului M.G.

Inculpatul B.S.

Inculpatul B.S. a arătat că după înființarea de către SNP P. a Agenției Comerciale au primit înștiințarea de a deschide un cont la bancă.

După înființare, atât sucursala cât și agenția au cumpărat câte o stație de benzină de la inculpatul M.G. Prin actul de înființare al agenției nu se prevedea că sucursala va răspunde de agenție, fără a-i fi stabilită ca sarcină obligația de a controla, supraveghea sau a participa la actul de conducere, singura atribuție fiind de a cumula balanța de verificare a agenției cu balanța sucursalei.

Nu avea acces la contul deschis al agenției.

Prin decizia de înființare se prevedea posibilitatea ca sucursala să alimenteze contul agenției dacă rămânea tară lichidități.

Inculpatul a precizat „când inculpatul B. îmi spunea că are nevoie de bani pentru investiții, nu îmi prezenta o situație specială, dar eu știam că are nevoie de asemenea sursă". A procedat la alimentarea contului de vreo 10 ori. Inculpatul a mai arătat că nu a avut cunoștință de folosirea unor instrumente de plată, bilete la ordin sau file cec de firmele inculpatului M. pentru garanții la credite și nu a cunoscut nici de existența unor contracte de livrare a produselor petroliere de la firmele inculpatului M. la agenție.

Inculpatul a relatat „eu am intervenit la BCR pentru a sista emiterea de carnete cec în favoarea agenției pentru a întări disciplina decontărilor financiare, fără a bănui că agenția ar putea folosi asemenea instrumente pentru operațiuni nelegale."

Apărarea inculpatului este contradictorie și inconsecventă, arătând, pe de o parte, că nu cunoștea de folosirea filelor cec de către agenție în relația cu firmele inculpatului M., iar pe de altă parte a acționat pentru sistarea emiterii filelor cec pe numele agenției.

Cu atât mai mult, dacă nu avea atribuții de control asupra agenției, ce îl determina să acționeze în această direcție.

Pe baza probelor din dosar și declarațiile inculpaților, instanța a constatat că în realitate activitatea agenției era subordonată sucursalei, așa cum s-a menționat în deciziile de înființare a Agenției Comerciale Arad.

De altfel, inculpatul B.S. a purtat discuții cu inculpatul M.G., privind neregulile intervenite între firmele acestuia și agenție.

Ori este de observat că întrepătrunderile dintre atribuțiile acestor două societăți este evidentă în derularea activităților lor, singura remarcă legitimă formulată de apărarea inculpatului fiind inutilitatea înființării de către SNP P. a agenției în condițiile în care exista o sucursală la județ.

Activitatea infracțională a inculpatului B.S. de a sprijini și a ajuta pe inculpații B. și F. în exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu și pentru a ascunde faptul că inculpatul B. a emis fără drept file cec, au alimentat contul Agenției Comerciale Arad cu sumele necesare acoperirii contravalorii filelor cec ajunse la scadență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 26 rap. la art. 2481-248 C. pen., text de lege enunțat în ședință publică și în baza căruia a fost condamnat.

S-a făcut aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpatul a săvârșit la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

S-a făcut aplicarea art. 65 C. pen., privind interzicerea unor drepturi.

Fapta aceluiași inculpat, care a încălcat din culpă atribuțiile de serviciu privind supravegherea financiar-contabilă ce trebuia exercitată asupra agenției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Conform art. 33-34 C. pen., privitoare la concursul de infracțiuni, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea.

Inculpatul D.M.

Inculpatul a negat faptul că ar fi știut până în februarie 2003 de folosirea filelor cec de către agenție ca instrumente de plată.

Inculpatul a mai relatat că a înțeles că agenția este o sucursală mai mică a SNP cu patrimoniu distinct, cu organizare proprie. Din decizia SNP P. de înființare a agenției știa că aceasta urmează să aibă deschis un subcont pe care avea obligația să-l alimenteze periodic.

Inculpatul a mai declarat „Agenția avea anual control de la SNP P., separat de al nostru, iar eu nu am dispus ca sucursala să controleze agenția dacă se respectă interdicția de folosire a filelor cec ca instrumente de plată.

În raport de probele dosarului, declarațiile inculpatului și atribuțiile ce decurgeau pentru acesta atât cu privire la sucursală cât și la funcționarea agenției, instanța a constatat vinovăția inculpatului.

Astfel, nu a fost primită apărarea inculpatului privind necunoașterea deciziei SNP P. de interdicție a folosirii filelor cec drept instrumente de plată, rezultând în cauză că acesta cunoștea că inculpatul M.G. le folosește pentru garantarea unor credite la bănci.

Pe de altă parte, din obligația pe care sucursala o avea față de agenție de a alimenta contul acesteia din bancă, a rezultat întrepătrunderea dintre activitatea sucursalei și a agenției și măsurile pe care inculpatul, în calitatea sa de director, trebuia să le ia.

Activitatea infracțională a inculpatului D.M. de a sprijini și a ajuta pe inculpații B. și F. în exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu și pentru a ascunde faptul că inculpatul B. a emis fără drept file cec, au alimentat contul Agenției Comerciale Arad cu sumele necesare acoperirii contravalorii filelor cec ajunse la scadență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 26 rap. la art. 2481-248 C. pen., text de lege enunțat în ședință publică și în baza căruia a fost condamnat.

S-a făcut aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpatul a săvârșit la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

S-a făcut aplicarea art. 65 C. pen., privind interzicerea unor drepturi. Fapta aceluiași inculpat, care a încălcat din culpă atribuțiile de serviciu privind supravegherea financiar-contabilă ce trebuia exercitată asupra agenției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Conform art. 33-34 C. pen., privitoare la concursul de infracțiuni, inculpatul a executat pedeapsa cea mai grea.

Inculpatul B.N.D.

Inculpatul B.N.D. a arătat că fiind acționar la 6-7 societăți comerciale, a folosit filele cec pentru obținerea de credite. „Apreciez că valoarea creditelor obținute de mine pe baza filelor cec din relația cu firmele inculpatului M. au fost de 200-300 miliarde lei".

Inculpatul a mai precizat că au fost situații când a cumpărat și revândut aceeași marfa inculpatului M., în aceeași zi. Nu întotdeauna mărfurile urmau o livrare propriu-zisă, acestea continuând să rămână în custodia furnizorului și a apreciat că în acest fel faptele nu au semnificații penale, întrucât s-au plătit taxe și impozite către stat. Nu a avut cunoștință dacă erau documente de cântărire sau atestare a calității produselor.

Inculpatul a declarat „într-adevăr, I.B. se ocupa și avea competențe din partea mea pentru derularea afacerilor acestor societăți".

Apărarea inculpatului nu poate fi primită, fiind evidentă latura penală a activității sale ce decurgea din vânzarea în aceeași zi, de mai multe ori, a aceluiași produs.

În esență, vinovăția inculpatului este raportată la conlucrarea cu inculpatul M.G. pentru obținerea unor credite și stabilirea unor atribuții pentru inculpata B.I., altele decât cele legale.

În drept, activitatea infracțională a inculpatului de a determina pe inculpata B.I. să întocmească facturi fiscale fictive întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 C. pen., text de lege enunțat în ședință publică și în baza căruia a fost condamnat.

S-a făcut aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpatul a săvârșit la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni avându-se în vedere că prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată fără precizarea alineatelor din text și prin raportarea la art. 17 din Legea nr. 78/2000 a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiune prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. și prin înlăturarea art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 întrucât în sarcina inculpatului nu s-a mai reținut vreo infracțiune din Legea nr. 78/2000.

Conform art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele urmând ca potrivit art. 34 lit. b) să execute pedeapsa cea mai grea.

Inculpații P.I.C., M.E., G.N.D. și B.I.

Inculpații P.I.C., M.E., G.N.D. și B.I. au desfășurat activități infracționale în relațiile cu firmele inculpatului M.G., prin atestarea unor situații inexistente ca urmare a unor facturi fiscale fictive.

Astfel, inculpatul P.I.C., administrator la SC A. SRL și SC O.P. SRL a întocmit 17 facturi fiscale fictive în valoare de 31 miliarde lei pe care le-a înmânat inculpatului M.G.

În fața instanței acesta a declarat că în anul 2002 produsele pe care le cumpăra de la inculpatul M.G. le revindea la un preț mai mare și nu se întocmeau documente de livrare, cântărire, atestare, întrucât marfa rămânea pe loc.

Inculpatul G.N.D., în calitate de administrator la SC I. SRL, a întocmit 129 facturi fiscale fictive în valoare de 378,3 miliarde lei, pe care le-a înmânat inculpatului M. în vederea producerii de consecințe juridice.

Inculpatul a declarat în instanță: „Mărfurile care făceau obiectul contractelor nu erau mișcate fizic ci numai prin facturare", precizând că după ce cumpăra marfa o revindea unora din firmele inculpatului M. Totodată, a mai arătat că sumele menționate pe filele cec erau cuprinse între 2-5 miliarde lei.

Inculpata M.E., în calitate de administrator al SC B.W. SRL a întocmit 13 facturi fiscale fictive în valoare de 22 miliarde lei pe care le-a înmânat inculpatului M.G. în vederea producerii de consecințe juridice.

Inculpatul a declarat în fața instanței că după începerea operațiunilor comerciale cu firmele inculpatului M., revindea mărfurile societăților acestuia și obținea file cec ca mijloc de plată putând contracta credite. Inculpatul a arătat „Nu aveam nevoie de mărfurile pe care le luam de la inculpat, ci de bani".

Inculpata B.I. a întocmit pentru SC O. SRL și SC B. SRL 101 facturi fiscale fictive în valoare de aproximativ 400 miliarde lei, pe care le-a înmânat inculpatului M.G. în vederea producerii de consecințe juridice.

Inculpata a declarat în instanță că „am cumpărat cereale de la firmele de la care nu știam că fac parte dintr-un asemenea grup, de la SC G., S.S., și le-am revândut la E.M. J.". La revânzare a obținut ca mijloc de plată din partea cumpărătoarei file CEC ale SNP P. girate în favoarea lor pe baza cărora au luat credite de 400 miliarde lei.

Activitatea infracțională a inculpaților P.I.C., G.N.D., M.E. și B.I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen., texte de lege enunțate în ședință publică și în baza cărora au fost condamnați.

Pentru toți cei patru inculpați s-a făcut aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât aceștia au săvârșit la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Faptele astfel reținute au rezultat din Informarea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, rapoartele de constatare ale DNA, contracte, alte înscrisuri, 3 rapoarte de expertiză contabilă, supliment la raportul de expertiză, confruntarea între inculpați, procesul verbal asigurător instituit pe averea inculpatului M.G., declarațiile martorilor J.G.I., T.L.G., A.R.I., L.C., P.S., M.I., A.M., A.G., Ț.F., B.F., D.C., L.L., A.Ș., O.l.M., C.D., N.P., S.M., H.A., P.N.A., C.O., H.S., F.S., C.E., Ș.E., D.I., Ș.M., V.A.A., P.D., C.E.V., B.L., D.S., M.I., P.M., M.I., M.M. și C.D., coroborate cu recunoașterea în parte a inculpaților.

La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., reținându-se pentru fiecare inculpat ponderea activității infracționale a acestora, natura atribuțiilor inculpaților și ignorarea competențelor ce le aveau pentru oprirea activității infracționale, comportarea sinceră în mare măsură pe parcursul procesului, contribuția constantă a fiecăruia în lanțul infracțional creat, dar și dimensiunile activității infracționale și impactul acestora în opinia publică, cu privire la derularea unor afaceri și obținerea unor credite pe căi nelegale, situație în care inculpaților M.G., B.D.G., F.I., D.M. și B.S., li se vor aplica pedepse privative de libertate, de natură a asigura scopul pedepsei, de sancționare și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

În favoarea inculpaților instanța a reținut împrejurări ce pot constitui circumstanțe atenuante, decurgând din lipsa antecedentelor penale, prezența acestora la proces și cooperarea cu organele judiciare, atitudinea acestora pe parcursul procesului, încât s-a făcut aplicarea art. 74 și 76 C. pen. și s-a dispus coborârea pedepsele pentru toți inculpații sub minimul prevăzut de lege.

Pentru inculpații M.G., B.D.G., F.I., D.M. și B.S., s-a făcut în cauză aplicarea art. 71 C. pen. și s-a interzis exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

Pe baza probelor din dosar, instanța a constatat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate în ceea ce îi privește pe inculpații R.Z.I., J.B.P., B.N.D., P.I.C., G.N.D., M.E. și B.I., urmând a se face în cauză aplicarea art. 81 C. pen. și a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, făcându-se, totodată, aplicarea art. 83 C. pen. și art. 359 C. proc. pen., atrăgându-se atenția acestora cu privire la cauzele care conduc la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Conform art. 348 C. proc. pen., instanța a dispus anularea înscrisurilor falsificate.

Cum în cauză s-au întocmit numeroase înscrisuri falsificate, iar în baza acestora s-au produs consecințe atât anterior trimiterii în judecată cât și ulterior sesizării instanței, o enumerare a acestora ar conduce la multiplicarea numărului de procese între părțile față de care au produs consecințe sau o confirmare a acestora în urma efectelor produse.

În consecință, potrivit art. 445 C. proc. pen., la rămânerea definitivă a hotărârii instanța de executare având chemarea de a pune în aplicare această măsură.

Latura Civilă

S-a luat act că părțile vătămate OTP B. România SA (fostă SC RO B. București), C. România și HVB B. România, nu s-au constituit părți civile.

În cauză s-au constituit părți civile SNP P., F.B., Banca de Credit și Dezvoltare R. SA, BCR Gorj, B.R. SA și SC B.W. SRL.

Pe parcursul procesului s-au efectuat trei expertize contabile, din care una în faza de urmărire penală, iar celelalte două în faza de cercetare judecătorească.

În raportul de expertiză și în suplimentul la raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul A.V., răspunzând obiectivelor stabilite de instanța de judecată, expertul a stabilit valoarea pagubelor suferite de părțile civile la data întocmirii raportului de expertiză, concluzii însușite de instanța de judecată.

Astfel, în ceea ce privește partea civilă SNP P., în faza de urmărire penală, s-a constituit parte civilă cu suma de 91.239.182.179 lei ROL, însă, pe parcursul procesului și-a modificat cererea, solicitând la 04 februarie 2004, pretenții în valoare de 505.533.708.923 lei, prin adăugarea la suma constituită inițial și a sumei de 414.294.526.744 lei, ea reprezentând contravaloarea filelor cec și biletelor la ordin aflate în circuitul bancar și nerestituite.

La data efectuării expertizei, expertul a stabilit întinderea pretențiilor la suma de 38.112.831.666 lei ROL.

Obligația acoperirii prejudiciului revine inculpatului M.G., precum și inculpaților B.D.G., F.I., B.S. și D.M., care au fost obligați în solidar la plata acestei sume, precum și în solidar cu părțile responsabile civilmente ce alcătuiesc grupul de firme J. Partea civilă F. B. București s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 11.571.680.697 lei.

Prin expertiza contabilă s-a constatat valoarea pagubei la suma de 9.805.208.696 lei, precum și a unui prejudiciu de 51.593,67 euro.

Din aceste sume, 5.431.847.897 lei reprezintă sume restante la creditele contractate de SC E.M. J. SRL Arad, iar 4.373.360.799 lei reprezintă sume restante la creditele contractate de SC O. SRL București.

Suma de 51.593,67 euro reprezintă credit în valută nerambursat de SC I. SRL Timișoara.

Pentru acoperirea prejudiciului au fost obligați în solidar M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M., precum și în solidar cu părțile responsabile civilmente, firmele Grupului J., pentru suma de 5.431.847.897 lei, în solidar cu inculpații J.B.P. și B.D. și cu responsabilul civilmente SC O. SRL, pentru suma de 4.373.360.799 lei ROL, și în solidar cu SC I. SRL și inculpatul G.N.D., pentru suma de 51.593, 67 euro.

Partea civilă Banca de Credit și Dezvoltare R. SA s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 17.255.171.845 lei ROL, care a fost modificată ulterior, solicitând la data de 30 septembrie 2003 suma de 18.172.049.979 lei, iar la data de 14 ianuarie 2004 suma de 20.166.022.446 lei.

La data expertizei valoarea pagubei a fost de 4.739.615.056 lei, dobânzi restante la creditele contractate de SC E.M. J. SRL Arad.

Răspunderea civilă pentru acoperirea pagubelor revine inculpaților M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M., care au fost obligați în solidar, precum și în solidar cu partea responsabilă civilmente constituită din Grupul de firme J.

B.R. SA Timișoara s-a constitut parte civilă la 28 octombrie 2003, cu suma de 11.262.238.232 lei ROL.

Expertiza contabilă a constatat un prejudiciu în sumă de 14.427.963.512,65 lei, sume restante ale SC E.M. J. SRL Arad.

Pentru acoperirea prejudiciului a fost obligat inculpatul M.G. în solidar cu părțile responsabile civilmente firmele grupului J. Obligarea inculpatului alături de firmele sale fiind determinată de faptul că aceste credite nu s-au acordat cu garanții constând din file cec și bilete la ordin emise de SNP P., Agenția Comercială Arad. Acestea reprezintă credite de trezorerie garantate cu bilete la ordin emise de SC E.M. J. SRL Arad și avalizate de inculpatul M.G.

Partea civilă SC B.W. SRL Constanța s-a constituit parte civilă pentru suma de 2.402.355.782 lei.

Pentru acoperirea prejudiciului a fost obligat inculpatul M.G. în solidar cu partea responsabilă civilmente Grupul de firme J. Partea civilă BCR Gorj s-a constituit parte civilă cu suma de 370.586.425 lei, sumă care potrivit raportului de expertiză a fost plătită, luându-se act de acoperirea prejudiciului.

Întrucât pe averea inculpatului M.G. s-a instituit sechestrul penal asigurător prin ordonanța din 27 februarie 2003, a fost menținută această măsură până la repararea prejudiciilor cauzate.

Împotriva acestei ordonanțe, SC C. SRL, cu sediul în Timișoara (pag. 326 voi. IV instanță) a formulat contestație, arătând că anterior înscrierii sechestrului asigurător întocmit de DNA asupra unor bunuri, a fost pornit un proces de executare silită, somația de executare silită fiind înscrisă în cartea funciară înainte de sechestrul aplicat de DNA.

Contestatorul a mai arătat că actul de adjudecare a avut loc la data de 25 martie 2004.

Contestația formulată de SC C. SRL nu a fost primită, fiind în contradicție cu prevederile art. 22 C. proc. pen., încât măsura sechestrului penal a fost menținută.

Conform art. 191 C. proc. pen., inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., inculpații M.G., B.D.G., F.I., B.S., D.M., B.N.D., P.l.C., G.N.D., M.E., J.B.P., R.Z.l. și B.I., creditorul SC C. SRL, partea vătămată SC OTP B. România SA, partea civilă SC B.W. SRL, precum și părțile responsabile civilmente SC E.M. J. SRL, SC J. I. SRL, SC A.I. SRL, SC A.O. SRL, SC J. SRL, SC S.S. SRL și SC G. SRL.

Prin apelul declarat de Parchet, s-a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:

1. Greșita achitare a inc. M.G. pentru infracțiunea de dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a inc. S.I. pentru infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

2. Greșita achitare a inc. M.G. pentru infracțiunea de spălare a banilor, prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu ref. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 și a inc. R.Z.I. și J.B.P., pentru complicitate la această infracțiune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu ref. la art. 1 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

3. Neaplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., în cazul inc. F.I. și comiterea interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen. pentru inc. B.D.G., B.S. și D.M.

4. Greșita individualizare a pedepselor aplicate tuturor inculpaților;

5. Nemenționarea în dispozitivul hotărârii a înscrisurilor a căror anulare a fost dispusă;

6. Greșita obligare a inc. M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente către partea civilă, SNP „P." doar la 38.112.831.666 ROL despăgubiri civile în loc de 428.685.389.830JIOL, cât s-a stabilit prin expertiza contabilă.

Motivele de apel au fost completate oral de Parchet, solicitându-se să se constate nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului B.D.G. pentru infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 - 76 C. pen.

Totodată, a solicitat să se constate că a intervenit prescripția răspunderii penale sub aspectul infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 255 C. pen.

Prin apelul declarat de inculpații P.I.C. și G.N.D. s-a solicitat în principal trimiterea cauzei spre rejudecare pentru nemotivare, iar în subsidiar achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpații R.Z.I. și J.B.P. au criticat greșita condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., greșita reținere că s-ar fi asociat pentru săvârșirea infracțiunii cu inculpatul B.D.G. și cu inculpatul M.G.

Prin apelul său, inculpatul M.G. a solicitat înlăturarea mijloacelor de probă care au fost obținute nelegal, făcându-se aplicarea art. 64 alin. (2) C. proc. pen. și a criticat greșita condamnare pentru infracțiunea de înșelăciune și asociere în vederea comiterii de infracțiuni, nefiind îndeplinite elementele constitutive.

În legătură cu infracțiunea de participație la fals în înscrisuri, deși a intervenit prescripția specială, a solicitat achitarea.

A mai criticat greșita anulare a filelor CEC rămase în circuit în condițiile în acre este o autoritate de lucru judecat în instanța civilă.

În mod greșit a fost obligat inculpatul în solidar la plata prejudiciului produs SNP P. atâta vreme cât nu există legătură cauzală între faptă și prejudiciul produs SNP P. și greșit a fost obligat la despăgubiri civile către F.B., R. B. și B.R.

Prin apelul declarat de inculpații B.N.D. și B.I. s-a criticat greșita condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 rap. la art. 290 C. pen., iar inculpata B.I. a adus critică sub aspectul greșitei condamnări pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen.

În soluționarea laturii civile a cauzei, instanța fondului a admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă F.B. București și printre altele a dispus obligarea la plată a părții responsabile civilmente SC O. SRL a pariind inculpatului B.N.D. fără a fi citat lichidatorul SC B.E. SRL ceea ce impune rejudecarea cauzei.

Inculpatul B.S. a criticat sentința sub aspectul greșitei reținerii a situației de fapt, nearătând în mod concret care era competența sa pe aspectul controlului și supravegherii Agenției, astfel că s-a reținut în mod greșit o complicitate a sa la săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa.

De altfel, raportat la atribuțiile sale de serviciu, faptele de care este acuzat nu au intrat în sfera atribuțiilor sau obligațiilor pe care le avea referitor la supravegherea Agenției.

Inculpatul D.M. a adus aceleași critici sentinței ca și inculpatul B.S.

Prin apelul său, inculpata F.I. a solicitat achitarea conform prevederilor art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2481 rap. la art. 248 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptele nefiind săvârșite cu intenție.

În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei și aplicarea prevederilor art. 81 C. pen.

Inculpatul B.D.G. a criticat sentința sub aspectul greșitei condamnări, nefiind întrunite elementele constitutive ale vreunei infracțiuni, nefăcându-se dovezi cu privire la faptul că inculpatul ar fi cunoscut că inculpatul M.G. folosea file CEC pentru acoperirea unor credite și că între cei doi ar fi existat o înțelegere infracțională, precum și că inculpatul ar fi încălcat atribuțiile de serviciu.

Prin apelul său, inculpata M.E. a solicitat achitarea conform prevederilor art. 10 lit. d) C. proc. pen., facturile nefiind falsificate de deoarece asupra acestora nu s-a acționat conform textului de lege prevăzut de art. 288 C. pen., în subsidiar, considerând că a intervenit prescripția specială. Partea responsabilă civilmente SC E.M. J. SRL LTD a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât aceasta s-a soluționat în fond cu lipsa de procedură cu mai multe societăți, care au intrat în faliment și în procedura insolvenței cu mult înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești.

A mai criticat greșita reținere a solidarității părților responsabile civilmente și că în mod eronat societatea a fost obligată la despăgubiri deoarece atât inculpatul M.G. cât și ceilalți prepuși, R.Z.I., J.B.P., nu au îndeplinit nicio atribuție și nu a reținut nicio faptă care să fi produs un prejudiciu în sarcina societății P. SRL.

Partea vătămată SC OTP B. România SA a criticat greșita anulare a filelor CEC emise de Agenția Comercială Arad a SNP întrucât s-a reținut cu autoritate de lucru judecat valabilitatea acestora pe cale civilă.

Soluționarea cauzei s-a derulat pe mai multe termene de judecată, prelungirea în timp a acesteia datorându-se în special lipsei de procedură cu mai multe părți, urmare fie a schimbării sediului social, fie a lichidării acestora.

De asemenea, timp de 1 an cauza a fost suspendată urmare a unei decizii a înaltei Curți de Casație și Justiție de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării unei excepții de neconstituționalitate invocate de apărarea inculpatului B.D.G.

Prin decizia penală nr. 224 din 21 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București secția I a penală s-a dispus s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de partea civilă SC OTP B. România SA (fostă R. SA) împotriva sentinței penale nr. 352/F din 18 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală, în dosarul nr. 1/98/2004.

S-a desființat parțial sentința și în fond:

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 a fost condamnat inculpatul M.G. la 7 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 31 alin. (1) rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, infracțiune prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și infracțiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, urmare a intervenirii prescripției speciale.

În baza art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (4) C. pen. cu referire la art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 a fost condamnat același inculpat la 6 ani închisoare.

În baza art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2002 a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea prevederilor art. 71, 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 248 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.D.G. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale conform art. 35 alin. (2) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul S.I. la 3 ani închisoare și interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea prevederilor art. 71 - 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 248 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata F.I. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturile prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea prevederilor art. 71 - 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul R.Z.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. condamnă pe inculpatul J.B.P. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.S. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 249 alin. (1) și (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul D.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 249 alin. (1) și (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B.D.N. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., urmare intervenirii prescripției speciale.

În baza art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului P.I.C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., urmare intervenirii prescripției speciale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G.N.D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., urmare intervenirii prescripției speciale. în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei M.E. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., urmare intervenirii prescripției speciale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei B.I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., urmare intervenirii prescripției speciale în baza art. 348 C. proc. pen. a dispus anularea înscrisurilor falsificate constând în 17 facturi fiscale fictive în ceea ce-l privește pe inculpatul P.I.C., 129 de facturi fiscale fictive în ceea ce-l privește pe inculpatul G.N.D., 13 facturi fiscale fictive în privința inculpatei M.E. și 101 facturi fiscale fictive în privința inculpatei B.I. și respectiv facturile trecute în nota de constatare întocmite de Garda Financiară - Comisariatul Central.

A obligat pe inculpații M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M. în solidar, precum și în solidar cu părțile responsabile civilmente SC E.M. J. SRL Arad, SC J. I. SRL Arad, în prezent SC R.M.C. SRL, prin administrator judiciar SC E. SRL, SC A.I. SRL, în prezent SC I.I. SRL prin lichidator judiciar SC E. SRL, SC A.O. SRL Arad prin administrator judiciar SC E. SRL, SC J. SRL Arad, SC S.S. SRL prin administrator judiciar SC E. SRL, SC G. SRL Arad prin lichidator judiciar IT M.A. SRL la plata sumei de 428.685.389.830 ROL.

A menținut celelalte dispoziții ale hotărârii.

A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații M.G., B.D.G., B.I., B.S.G., B.N.D., D.M., F.I., G.N.D., J.B.P., M.E., P.I.C. și R.Z.I. și apelurile declarate de părțile responsabile civilmente SC A.I. SRL în prezent SC I.I. SRL prin lichidator judiciar SC E. SPRL; SC A.O. SRL prin administrator judiciar SC E. SPRL; SC E.M. J. SRL Ltd prin reprezentant M.G.; SC G. SRL prin lichidator judiciar l.T. M.A.I.; SC G. SRL prin administrator judiciar l.T. M.A.I.; SC J. SRL Arad; SC J. I. SRL (în prezent SC R.M.C. SRL) prin administrator judiciar SC E. SPRL; SC S.S. SRL prin administrator judiciar SC E. SPRL și partea civilă SC B.W. SRL, precum și creditorul SC C. SRL.

A obligat pe inculpații M.G., B.I., B.S.G., D.M., J.B.P., R.Z.I., B.N.D. și F.I. la câte 1000 lei cheltuieli judiciare statului din care câte 300 lei onorariu parțial avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

A obligat pe inculpata M.E. la 1000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 500 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și pe inculpatul B.D.G. al 700 lei cheltuieli judiciare statului.

A obligat pe părțile responsabile civilmente și părțile civile apelante, precum și pe creditorul apelant la câte 1000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această hotărâre sub toate aspectele de fapt și de drept conform prevederilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a avut în vedere următoarele:

Instanța fondului a tăcut o amplă analiză a probatoriilor cauzei, însă a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică pentru mai multe motive care vor fi examinate în cele ce urmează pentru fiecare inculpat și apelant în parte.

Inculpatul M.G.

Instanța a reținut o corectă situație de fapt și a dat o corespunzătoare încadrare juridică faptelor de înșelăciune comise de inculpat, toate criticile aduse de acesta fiind neîntemeiate.

În acest sens, instanța de fond a expus o corectă situație de fapt și a înlăturat motivat apărările inculpatului.

În prezentarea primei infracțiuni de înșelăciune, instanța a identificat toate aspectele laturii obiective a acestei infracțiuni și toate mijloacele dolosive de inducere în eroare a reprezentanților băncilor în scopul obținerii tară drept a unor credite.

Astfel, în perioada ianuarie 2002 - februarie 2003, inc. M.G. a inițiat circuite financiar-comerciale cu finalitatea obținerii unor facturi fiscale pe care le-a prezentat unităților bancare pentru a-și justifica obținerea creditelor și utilizarea sumelor din credit.

Operațiunile între societățile comerciale s-au concretizat doar prin întocmirea de facturi fiscale tară ca produsele să existe faptic.

În acest sens, au fost identificate 295 de circuite de vânzare-cumpărare, iar toate facturile întocmite între societăți priveau aceeași cantitate de marfă, fiind întocmite în aceeași zi, iar facturile respective nu erau însoțite de documente care să ateste existența faptică reală a produselor.

Totodată, nu s-a dovedit realitatea relației inculpatului cu Agenția Comercială Arad, societățile Grupului J. nevânzând produse petroliere acestei instituții, contractul fiind încheiat numai pentru a da aparențe legalității pentru emiterea filelor CEC.

S-a mai reținut corect că acordarea unor credite mai mari decât se cuveneau s-a efectuat și prin utilizarea unor balanțe și bilanțuri denaturate ale SC E.M. J. SRL.

Încadrarea juridică a unor asemenea acțiuni și intenții este cea stabilită atât prin actul de investire a instanței, cât și prin hotărârea instanței.

În cauză, nu este vorba doar de încălcarea legii sau a normelor de creditare ale unei infracțiuni dezincriminate din Legea nr. 78/2000 în forma participației improprii, așa cum susține inculpatul prin apărarea sa, ci de folosirea unor mijloace dolosive de inducerea în eroare a reprezentanților unor bănci în scopul obținerii fără drept a unor credite, aceste din urmă aspecte făcând diferența.

Ca atare, corect s-a reținut în cauză îndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpatul a săvârșit diverse acte materiale la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, acte care prezintă fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

S-a mai arătat în apelul inculpatului că Parchetul s-a limitat la constatarea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune numai cu privire la băncile ale căror credite nu au fost restituite, ceea ce demonstrează că această întreagă afacere bancară nu are nicio conotație penală, atâta timp cât acolo unde creditele au fost rambursate, nu s-au făcut acuzații.

Curtea a apreciat, pe de o parte, că înființarea într-un județ a unei a doua societăți de stat cu aceleași atribuții, fie și numai în parte similare pentru Agenția comercială, a creat cadrul prin atribuțiile de întrepătrundere între acestea de a eluda legea în disprețul intervenției pe parcurs ale aceleiași SNP P. de a nu mai folosi filele CEC drept instrumente de plată.

Nerambursarea creditelor de către inculpat demonstrează că filele CEC și biletele la ordin emise de către SNP s-au transformat în mijloc fraudulos de obținere a unor beneficii pentru sine și implicit de prejudiciere a băncilor în cauză.

Pe de altă parte, dincolo de pretinsul raționament greșit al Parchetului de sesizare a instanței numai cu situațiile relative la creditele nerambursate, instanța s-a pronunțat conform prevederilor art. 317 C. proc. pen. în limitele sesizării sale, iar faptul că actul de sesizare nu are în vedere și situațiile în care creditele au fost rambursate, excede atât sesizării cât și competenței instanței.

Cu privire la cea de-a doua infracțiune de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului, corect s-a dispus încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2), (4) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen., deoarece în alin. (1) C. pen. se definește infracțiunea în sine.

S-a criticat de către inculpat greșita reținere a acestei infracțiuni, atâta timp cât la data emiterii filei CEC pentru cumpărarea unei cantități de motorină avea în contul societății suma menționată în fila CEC, chiar banca menționând că la acea dată exista provizia necesară.

Într-adevăr, la data emiterii filei CEC exista provizia necesară, însă ceea ce s-a reținut drept acțiune ilicită a inculpatului cu consecința trimiterii acestuia în judecată, a fost că ulterior datei emiterii filei CEC inculpatul a retras această provizie în scopul de a obține pentru sine un folosi material injust, provocând o pagubă posesorului legal al CEC-ului la data scadenței.

Împrejurarea că în final inculpatul a restituit suma de bani prin 10 chitanțe în numerar nu afectează consumarea infracțiunii de înșelăciune.

Cu privire la infracțiunea de dare de mită prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, este întemeiată critica adusă de Parchet cu privire la greșita achitare.

Deși cu privire la această infracțiune a intervenit prescripția, urmează ca aceasta să fie examinată la cererea inculpatului care a solicitat menținerea soluției de achitare și totodată prin raportare la fapta corelativă de luare d emită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 reținută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului S.I.

În motivarea soluției de achitare, instanța a reținut că din probațiunile administrate, respectiv convorbirea telefonică, nu rezultă că inc. M.G. ar fi avut intenția să-i dea inc. S.I. suma de 3000 Euro pentru a-i facilita obținerea creditului de la B.C. SA, unde era director, iar faptul că au fost obținute două credite nu are legătură directă cu discuția purtată de cei doi inculpați pentru un eventual „ajutor".

Curtea a apreciat că soluția instanței de fond este neconformă cu situația de fapt rezultată din redarea convorbirii.

Astfel, din discuția celor doi inculpați, rezultă că inc. M.G. a solicitat acordarea unui credit de 11.000.000.000 lei, iar inc. S.I. s-a oferit să-i dea un credit mai mare de 18-20 mld. lei, iar la sfârșitul discuției acesta din urmă îi solicita suma de 3000 euro luând și măsuri de precauție pentru a nu fi descoperit, suma cu care inculpatul M. a fost de acord.

Dacă ar fi fost un simplu ajutor, discuția despre această sumă nu ar fi trebuit legată de discutarea în prealabil a detaliilor privind acordarea împrumuturilor bancare.

De altfel, în cursul cercetării judecătorești, inculpatul S.I. și-a recunoscut vocea și a afirmat că a cerut bani cu împrumut pentru fiul său, fiind o încercare de disimulare a titlului în ceea ce privește produsul infracțiunii.

În ceea ce privește nelegalitatea interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice formulată drept critică de către apărarea inc. M.G., Curtea a constatat că înregistrarea s-a efectuat în baza autorizației din 07 august 2002 emisă de către Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.

La f. 29 a voi. 45 d.u.p. mai există un proces-verbal din data de 17 februarie 2002 referitor la efectuarea înregistrărilor potrivit art. 91 C. proc. pen.

Emiterea mandatului a avut la bază dispozițiile art. 10 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI-ului și a art. 13 raportat la art. 3 lit. f) alin. (1) din Legea nr. 51/1991.

Emitentul a clasificat această procedură în condițiile Legii nr. 182/2002, cerându-se autorității de securitate de clasificarea, iar la f 370 vo. V, cu privire la relațiile solicitate de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, instanța fondului a adus la cunoștința pârtilor că toate aceste relații au fost comunicate și se află la dispoziția sa, fără accesul publicului, urmând a fi consultate de către părțile interesate după încuviințarea instanței.

Susținerile apărării nu au suport, întrucât autorizația a fost emisă la data de 07 august 2002, iar modificările aduse prin Legea nr. 281/2003 au intrat în vigoare ulterior, respectiv la data de 01 ianuarie 2004.

Pe cale de consecință, nu se poate menține achitarea, însă Curtea a constatat intervenirea prescripției speciale pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., soluția fiind aceea de încetarea procesului penal.

În ceea ce privește infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2002, este întemeiată critica adusă de Parchet în sensul greșitei achitări.

Din punct de vedere procedural, instanța, deși a examinat infracțiunea prin prisma neîndeplinirii elementelor constitutive ale acesteia, soluția a fost de achitare pe temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Pe fond, Curte a constatat că achitarea inculpatului este greșită pentru următoarele aspecte:

Deși din probatoriile administrate a rezultat că inc. M.G., cu complicitatea inc. R.Z.I. și J.B.P., prin mijloace dolosive, înșelând mai multe unități bancare a obținut mai multe credite, iar pentru a ascunde caracterul ilicit al acestora și utilizarea lor în alte scopuri, sumele obținute le-a utilizat pentru plata contravalorii unor operațiuni comerciale nereale, după care aceste sume erau utilizate pentru achitarea altor credite contractate anterior, în mod greșit instanța de fond a reținut că acțiunile inculpaților nu au avut drept scop ascunderea sau disimularea originii ilicite a acestor sume, sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin sumele să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Mai mult, în motivarea hotărârii instanța a reținut că acțiunile inculpaților au avut ca scop inducerea în eroare a băncilor și obținerea de credite, situație față de care reținând săvârșirea infracțiunii primare (înșelăciune), nu avea suport probator pentru a dispune achitarea inculpaților.

A apreciat Curtea, greșita interpretare dată de instanța de fond, potrivit căreia infracțiunea de spălare a banilor privește ascunderea originii ilicite a sumelor care provin numai din infracțiunile de trafic de ființe umane și trafic de droguri, întrucât prin infracțiunea principale, potrivit art. 23 din Legea nr. 656/2002 coroborat cu dispozițiile din Convenția de la Strasbourg, se înțelege orice infracțiune în urma căreia rezultă un produs susceptibil de a deveni obiectul spălării, considerăm că acestea pot fi oricare infracțiune, inclusiv înșelăciune în domeniul bancar.

În legătură cu infracțiunea de participație la fals în înscrisuri, s-a reținut corect de către instanța fondului că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. (1) raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La data soluționării cauzei în apel, urmează a se constata că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, însă apărarea a solicitat să se constate că se impunea achitarea inculpatului, întrucât în mod greșit s-a dispus trimiterea în judecată și pentru infracțiunea de uz de fals, uzul de fals fiind absorbit de infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

De asemenea, așa cum este descrisă această ultimă infracțiune de către Parchet, a solicitat să se constate că nu există un înscris deja redactat asupra căruia se acționează prin cele două modalități prevăzute de legiuitor, ca situație preexistentă.

Curtea a apreciat că situația de fapt descrisă de Parchet și reținută de instanță corespunde încadrărilor juridice reținute.

Fapta inculpatului prin care a determinat angajații din Grupul de firme J. să întocmească facturi fiscale prin care se atestă vânzarea unor produse mult mai mari decât cele existente faptic în stoc sau fără a exista marfă în stoc reprezintă participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, existând ca situație preexistentă un înscris - factura - asupra căruia s-a operat în modalitățile prevăzute de legiuitor.

Întocmirea facturilor se realiza la inițiativa inc. M.G. care indica de fiecare dată angajaților din contabilitatea societăților Grupului J. (martorele T.F., A.G., B.F., D.C.) valoarea cantităților și a sumelor ce urmau să fie menționate de aceștia pe facturile fiscale prin care se vindea marfă.

Aceste facturi fictive erau folosite pentru justificarea utilizării creditelor prin plățile ce le are de făcut către grupul de firme sau societăți anexă la Grupul J., fiind prezentate la bancă, astfel fiind îndeplinite și elementele infracțiunii de uz de fals, constând în folosirea unui înscris fals, fictiv, în vederea obținerii unor foloase.

Alterarea facturii în modalitățile prevăzute de legiuitor așa cum s-a realizat în cauză, nu presupune automat și folosirea acelui înscris, infracțiunea de uz de fals consumându-se ulterior prin punerea în circulație a înscrisului în scopul producerii unor efecte juridice de către inculpat.

Deci, diferența este făcută de împrejurarea că infracțiunile au fost săvârșite nu de același făptuitor, ci de făptuitori diferiți.

În concret, infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. a fost săvârșită în concret de angajații din contabilitate, la determinarea inc. M., după care folosirea înscrisului (factura) cunoscând că e falsă s-a făcut de inculpat.

Uzul de fals ar fi fost absorbit în infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșită de martore dacă aceștia ar fi comis această infracțiune cu vinovăție.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 323 C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, corect s-a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., fiind îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Astfel, prin întreg mecanismul creat și descris pe larg atât în rechizitoriu cât și în hotărârea apelată, inculpatul s-a asociat și a inițiat constituirea unei asociații în scopul săvârșirii mai multor infracțiuni, mecanism care s-a întrerupt urmare a reținerii inculpatului M.G. la 17 martie 2003.

A apreciat Curtea că este întemeiată și critica Parchetului referitoare la acordarea beneficiului circumstanțelor atenuante prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., deoarece în contextul existenței unui concurs între circumstanțele atenuante și agravante, nu este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special conform art. 80 C. pen. și oricum inculpatului i s-au reținut legal dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000.

Astfel, instanța trebuia să observe că sunt preponderente circumstanțele agravante în raport cu cele atenuante și trebuie să se aibă în vedere la individualizarea pedepsei multitudinea infracțiunilor și actelor materiale, săvârșirea lor de mai multe persoane, gradul concret de pericol social al faptelor și prejudiciul foarte mare nerecuperat.

Curtea a apreciat că se impune aplicarea pedepsei complementare prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., dar și dreptul de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen.

Inculpatul B.D.G.

Instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt și a dat o corespunzătoare încadrare juridică faptelor comise de acest inculpat.

Din ansamblul probator administrat rezultă că inculpatul a cunoscut că utilizarea filelor CEC era interzisă în relațiile cu alte societăți, dar a continuat să le elibereze apreciind că totul se va „stopa în curând", în acest sens fiind elocvente chiar declarațiile inculpatului așa cum au fost expuse și de instanța de fond, declarații care se coroborează cu celelalte probe.

Rezultă că toate criticile aduse în apel cu privire la inexistența unei înțelegeri infracționale dintre inculpat și inculpatul M.G. contravin chiar declarațiilor inculpatului și de astfel, prin apelul declarat inculpatul B.D.G. nu a făcut referire concretă la probele care ar susține criticile aduse. În ceea ce privește critica referitoare la împrejurarea că filele de CEC au fost folosite drept garanție, astfel că nu s-a săvârșit infracțiunea de înșelăciune sau abuz, corect a apreciat instanța fondului că activitatea inculpatului a constat în sprijinirea inculpatului M.G. pentru a induce în eroare mai multe unități bancare și a obține astfel credite nejustificate, faptă ce îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta a fost comisă de inculpat chiar și în condițiile în care acesta cunoștea că există o decizie a SNP P. care interzicea eliberarea filelor CEC ca mijloc de garanție între agenție și alte societăți.

Totodată, faptele inculpatului care în perioada 2001 - 2003 și-a exercitat abuziv atribuțiile de serviciu emițând fără drept file CEC și bilete la ordin prin care s-a produs un prejudiciu SNP P. îndeplinesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2481 rap. la art. 248 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În raport de funcția sa, având puterea deciziei, inculpatul, cunoscând nelegalitatea operațiunilor efectuate, a acceptat să aprobe și să dispună efectuarea unor asemenea operațiuni, astfel că și susținerile că nu se știe ce atribuții de serviciu ar fi încălcat sunt nefondate.

S-a apreciat că sunt întemeiate, însă, criticile Parchetului relative la greșita individualizare a pedepselor aplicate și la modalitatea de aplicare a pedepsei complementare.

Aceleași considerente avute în vedere la înlăturarea prev. de art. 74-76 C. pen. aplicare inculpatului M.G., vor fi avute în vedere și în privința inculpatului B.D.G.

De altfel, reținerea de circumstanțe atenuante este la aprecierea judecătorului, fiind o facultate a acestuia, iar nu o obligație, iar în contextul preponderenței circumstanțelor agravante, chiar și reținerea de circumstanțe atenuante, nu face obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special.

Pe cale de consecință, în raport de gravitatea și importanța activității infracționale a inculpatului și consecințele produse, Curtea nu a acordat eficiența circumstanțelor atenuante care ar putea fi avute în vedere, însă se va orienta la aplicarea unor pedepse situate la limita minimă a pedepsei.

Întrucât inculpatul B.D.G. în săvârșirea infracțiunilor s-a folosit de funcția deținută, s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen.

Inculpatul S.I.

Prin apelul declarat de Parchet s-a criticat greșita achitare a inculpatului S.I. pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Apărarea inculpatului s-a bazat exclusiv pe prev. de art. 64 alin. (2) C. proc. pen. privind lipsa autorizației de interceptare și înregistrare a convorbirii din data de 16 septembrie 2002, însă Curtea a apreciat că interceptarea și înregistrarea s-au efectuat în condițiile legale conform precizărilor prezentate anterior.

Așa cum s-a mai reținut, convorbirea dintre inculpații M.G. și inculpatul S.I. relevă fără echivoc necesitatea remiterii sumei de 300 euro, în strânsa legătură cu acordarea a două credite, cu atât mai mult cu cât inculpatul S.I. a făcut vorbire despre anumite măsuri de precauție pentru a nu fi descoperit.

Împrejurarea lipsei unui flagrant despre care face vorbire instanța de fond, nu are relevanță probatorie, întrucât convorbirea reținută este suficientă pentru a face dovada îndeplinirii elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de mită.

Totodată, susținerile instanței că este posibil să se fi revenit asupra celor convenite în cadrul discuției nu prezintă relevanță sub aspectul momentului consumării infracțiunii în una din modalitățile reținute de lege: pretindere, primire, acceptare sau nerespingerea promisiunii.

În cauză, pretinderea ca modalitate de realizare a elementului material al infracțiunii nu implică neapărat satisfacerea pretenției formulate de făptuitor.

Pe cale de consecință, Curtea a condamnat pe inculpat la o pedeapsă orientată spre minim, relativ la persoana inculpatului care la nivelul funcției și educației sale va conștientiza mai eficient gravitatea consecințelor faptei sale.

A aplicat pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

Inculpata F.I.

Instanța de fond a reținut corect o situație de fapt și de drept și în privința acestei inculpate, însă a aplicat greșit prev. de art. 74-76 C. pen. în raport de importanța, gravitatea și consecințele activității infracționale.

Criticile aduse de inculpată prin apelul declarat nu au suport probator, din chiar declarațiile acesteia rezultând că avea reprezentarea faptelor ilicite existente între agenție și firmele inculpatului M.G. cu privire la nelegalitatea contractului încheiat între aceștia și interdicția de folosire a filelor CEC de către agenție.

Și corect instanța a făcut referire la declarațiile sale relevante sub acest aspect.

În acest context, inculpata și-a îndeplinit cu știință atribuțiile sale în mod defectuos cauzând astfel prejudicii patrimoniului unei societăți, iar o asemenea activitate, mai ales că a constat în mai multe acțiuni la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleași rezoluții infracționale, trebuie sancționată.

Este astfel întemeiată critica Parchetului referitoare la greșita individualizare a pedepsei aplicate și la omisiunea aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

În cauză, nu pot fi aplicate prev. art. 81 C. pen., așa cum a solicitat inculpata în subsidiar, în raport de gravitatea faptei dedusă din pericolul social concret al acesteia, modalitatea de săvârșire și consecințele produse.

Inculpatul R.Z.I.

S-a reținut corect că, deși inculpatul M.G. dispunea în realitate măsurile pentru administrarea firmei, inculpatul R.Z.I. nu poate fi exonerat de răspundere, fiind administrator pentru firma sa și având drept de semnătură și pentru alte societăți din grup și aceste calități și atribuții se deplasa la bancă unde semna contracte de credit, documentația fiind emisă înainte.

Astfel, inculpatul avea reprezentarea faptelor ilicite dispuse de inculpatul M.G., din chiar declarațiile sale rezultând că semna contracte de credit și alte documente, în condițiile în care totul era negociat de celălalt inculpat.

Activitatea infracțională întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. în raport de situația de fapt reținută de Tribunal, așa încât criticile aduse de inculpat cu privire la această infracțiune sunt nefondate.

O asemenea infracțiune este reținută și în raport de complicitatea inculpatului R.Z.I. la săvârșirea acțiunilor inculpatului M.G. care au avut drept scop inducerea în eroare a băncilor și obținerea de credite, iar pentru a ascunde caracterul ilicit al acestora și utilizarea lor în alte scopuri, inculpații au utilizat sumele obținute pentru plata contravalorii unor operațiuni comerciale nereale:

În mod greșit, așa cum s-a reținut și în cazul inculpatului M.G., instanța a reținut că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 în forma complicității având în vedere modul de utilizare a sumelor obținute din credite.

Pentru aceste considerente, Curtea a condamnat pe inculpat pentru aceste infracțiuni înlăturând prev. art. 74-76 C. pen. în raport de motivele avute în vedere pentru ceilalți inculpați.

Totodată, a aplicat prev. art. 71 - 64 lit. a), b) C. pen. scopul pedepsei putând fi asigurat numai printr-o pedeapsă privativă de liberate în raport de gravitatea faptelor comise și consecințele acestora.

Inculpatul J.B.P.

Inculpatul a facilitat prin demersurile sale posibilitatea inculpatului M.G. de a eluda dispozițiile legale în aceleași circumstanțe în care inculpatul R.Z.I. a făcut-o.

Împrejurarea că prezența sa la SC G. SRL era doar cu numele, nu îl absolvă de răspundere penală, inculpatul săvârșind infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., precum și cea de complicitate la infracțiunea de spălare de bani.

Criticile Parchetului sunt pe deplin fondate și în privința acestuia inculpat, Curtea a aplicat același regim sancționator cu inculpatul R.Z.I.

Criticile acestui inculpat fiind comune cu cele ale inculpatului R.Z.I., pentru aceleași considerente, Curtea le-a apreciat ca nefondate.

Totodată, audierea inculpaților în fața Curții, nu a evidenția aspecte noi de natură să ducă la schimbarea situației de fapt reținută în cauză.

Inculpatul P.M.

Prin criticile aduse de acești inculpați s-a încercat a se susține că nu au avut cunoștință de activitatea infracțională a celorlalți coinculpați, și nu s-a învederat în concret care au fost acțiunile sau inacțiunile care demonstrează complicitatea acestora la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Instanța a reținut însă o corectă situație de fapt și a dat o corespunzătoare încadrare juridică faptelor comise de inculpați făcând referire la probelor dosarului și în mod special la declarațiile acestor inculpați care se coroborează cu probele indicate și de acuzare.

De altfel, în susținerea criticilor aduse de acești inculpați nu s-a făcut referire la probe din care să rezulte contrariul celor stabilite atât prin actul de acuzare, cât și prin hotărârea instanței, ci doar s-a dat o altă interpretare a acestor probe.

Ca urmare, ca răspuns la criticile aduse de inculpați, Curtea și-a însușit întrutotul motivarea instanței de fond cu privire la vinovăția inculpaților.

Sunt întemeiate, însă, criticile aduse de Parchet referitoare la greșita individualizare a pedepsei și la pedeapsa complementară, apreciind că în raport de gravitatea faptei, modul de săvârșire a acesteia și consecințele produse, în cauză nu se poate da eficiența unor circumstanțe atenuante.

Totodată a aplicat în plus față de pedepsele complementare aplicate de Tribunal și pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. c) C. pen.

Inculpatul B.N.D.

Criticile aduse hotărârii primei instanțe vizează greșita sa condamnare pentru infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. conform motivelor învederate și reținute în practicaua prezentei.

În raport de cele reținute în motivarea sentinței cu privire la vinovăția inculpatului, Curtea a constatat că activitatea inculpatului a căpătat aspecte infracționale în măsura în care acest inculpat a conlucrat cu inculpatul M.G. pentru obținerea unor credite și stabilirea unor atribuții pentru inculpata B.I., altele decât cele legale.

Astfel, au fost circumscrise corect infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, modalitatea în care a conlucrat cu inculpatul M.G. pentru obținerea unor credite, cumpărând și revânzând aceeași marfă inculpatului M. în aceeași zi, fără să aibă cunoștința dacă erau documente de cântărire sau atestare a calității, produselor și că s-a raliat tot inculpatului M.G. în efortul acestuia de a obține anumite facturi fictive necesare întocmirii documentației pentru obținerea de credite.

Pentru existența unei înțelegeri între inculpatul B.N.D. nu trebuia dovedit decât acest mod de organizare a activității, cât să asigure scopul pe care îl urmărea inculpatul M.G., acțiunile inculpatului servind și ajutând pe inculpatul M. la obținerea unor credite cu consecința prejudiciante pentru bănci.

Pe cale de consecință, criticile aduse de inculpat sunt neîntemeiate și având în vedere cele ce preced cu referire la greșita individualizare a pedepsei, Curtea a aplicat o altă pedeapsă ca urmare a nereținerii prev. art. 74-76 C. pen.

Totodată, va constata intervenită prescripția specială sub aspectul infracțiunii prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpații P.I.C., M.E., G.N.D. și B.I.

S-a constatat că acești inculpați au declarat apel criticând hotărârea sub aspectul greșitei lor condamnări pentru desfășurarea unei activități infracționale în relațiile cu firmele inculpatului M.G., prin atestarea unor situații inexistente urmare a unor facturi fiscale fictive.

Curtea constată că și sub acest aspect, instanța a stabilit o corectă situație de fapt și a dat o corespunzătoare încadrare faptelor comise de inculpați, situație de fapt care rezultă din chiar declarațiile inculpaților în coroborare cu probele constând în înscrisuri, și expertizele efectuate în cauză.

În acest sens, instanța a făcut referire la aspectele esențiale ale declarației inculpaților, iar criticile aduse în fața Curții, fie că nu au falsificat, fie că nu se regăsesc în facturi, modalitățile de contrafacere prev. de art. 288 C. pen., sunt contrazise de probele la care s-a făcut referire.

Cu privire la modalitatea de falsificare, Curtea a făcut referire mai sus la îndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiuni de fals reținute.

Curtea a constatat, însă, că în privința acestei infracțiuni sunt incidente prev. art. 121, 122 și 124 C. pen., motiv pentru care va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților.

Latura Civilă

S-a reținut corect de către instanța de fond că părțile vătămate OTP B. România SA, C. România și HVB B. România nu s-au constituit părți civile.

În cauză s-au constituit părți civile SNP P., F. B., Banca de Credit și Dezvoltare R. SA, BCR Gorj, B.R. SA și SC B.W. SRL.

Instanța a dispus acoperirea prejudiciului către aceste părți civile în raport de expertiza efectuată în cauză.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței apelate în raport de criticile aduse de părțile apelante, precum și conform prevederilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat că apelul parchetului și al SC OTP B. România sunt fondate, celelalte urmând să fie respinse ca nefondate, pentru următoarele considerente:

Astfel, prin sentința atacată, instanța fondului a dispus anularea înscrisurilor falsificate fără însă a le menționa.

În lipsa unei asemenea mențiuni hotărârea penală nu își produce efectele, ea neputând să fie pusă în executare potrivit dispozițiilor art. 445 C. proc. pen., așa încât criticile parchetului și ale SC OTP B. România sunt întemeiate, în privința SC OTP B. România sub aspectul nemenționării înscrisurilor falsificate.

Apelul acestei părți, precum și apelul declarat de inculpatul M.G. cu privire la anularea CEC-urilor falsificate nu are obiect în condițiile în care instanța nu a identificat drept înscrisuri care urmează să fie anulate și aceste instrumente de plată, cum de altfel nu a identificat niciun înscris.

Ca urmare, Curtea, în aplicarea prevederilor art. 348 C. proc. pen., a dispus anularea numai a acelor acte în legătură cu care au fost reținute infracțiuni de fals, respectiv facturile fiscale ca produs al acestei infracțiuni.

În cauză, Curtea a apreciat că nu se poate pune problema anulării CEC-urilor, ca instrumente de plată, întrucât acestea reprezintă obiectul material al infracțiunii, iar nu produsul acesteia, respectiv caracterul fictiv al contractului care a stat la baza emiterii acestor instrumente de plată.

Toate înscrisurile care urmează se fie anulate se regăsesc în nota de constatare întocmită de Garda Financiară - Comisariatul Central.

Sunt întemeiate criticile Parchetului relative la greșita obligare a inculpaților M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M. în solidar cu părțile responsabile civilmente către partea civilă SNP P. doar la 38.112.831.666 ROL despăgubiri civile, în loc de 428.685.389.830 ROL, cât s-a stabilit prin expertiza contabilă.

Astfel, la stabilirea cuantumului prejudiciului, instanța nu a avut în vedere și răspunsul la obiecțiuni formulat de expertul A.V., în care se arăta că prejudiciul total al părții civile este de 428.685.389.830 lei, compus din 38.112.831.666 lei, reprezentând contravaloarea filelor CEC încasate și nerestituite sau neacoperite cu produse petroliere de către SC E.M.J. SRL și 388.913.383.456 lei - reprezentând sumele executate silit din conturile SNP P. de către posesorii CEC-urilor și biletelor la ordin.

Ca urmare, suma la care vor fi obligați inculpații este cea de 428.685.389.830 ROL, având ca temei expertiza contabilă efectuată în cauză în ansamblul acesteia.

În ceea ce privește apelul declarat de SC C. SRL, Curtea constată că acesta nu este fondat.

Apelantul a formulat contestație împotriva Ordonanței din 27 februarie 2003 prin care s-a instituit sechestrul asigurător pe averea inculpatului M.G.

Corect nu a fost primită contestația în raport cu prevederile art. 22 C. proc. pen., impunându-se menținerea sechestrului asigurător.

Într-adevăr, anterior ordonanței prin care s-a dispus sechestru a fost pornit un proces de executare silită, însă actul de adjudecare a avut loc ulterior datei ordonanței, respectiv la 25 martie 2004.

Și pe parcursul soluționării cauzei în apel, s-au formulat mai multe cereri legate de ridicarea sechestrului care însă vor primit aceeași soluție, neputând să fie primite față de prevederile art. 22 C. proc. pen.

În ceea ce privește apelurile declarate de părțile responsabile civilmente, acestea nu pot fi calificate drept inadmisibile, așa cum a invocat Parchetul, în condițiile în care din actele procedurale și procesuale efectuate rezultă că aceste apeluri au fost însușite de firmele în cauză.

Pe fondul apelurilor acestor părți, Curtea a constatat că în cauză sunt îndeplinite prevederile art. 14 alin. (2) și (3) C. proc. pen. și art. 24 C. proc. pen. pentru atragerea răspunderii civile delictuale, așa încât soluția Tribunalului este legală și temeinică.

În ceea ce privește solicitarea SC E.M. J. SRL LTD de a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât soluția s-a pronunțat în condiții de lipsă de procedură cu mai multe societăți, Curtea apreciază că o asemenea critică vizează un motiv de nulitate relativă referitoare la încălcarea regulilor de desfășurare a procesului penal conform art. 197 alin. (1) C. proc. pen., care trebuie să fie invocată în condițiile art. 197 alin. (4) C. proc. pen.

În cauză, nu s-au invocat și nici dovedit o vătămare a apelantei și nici nu s-a tăcut dovada necesității anulării actelor pentru justa soluționare a cauzei.

Aceeași apelantă a mai criticat greșita reținere a solidarității părților responsabile civilmente.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) C. proc. pen. partea responsabilă civilmente răspunde potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului, având în latura civilă a procesului aceeași poziție ca și inculpatul, fiind subiect pasiv al acțiunii civile, existând între partea responsabilă civilmente și inculpat o solidaritate procesuală constând în opozabilitatea tuturor actelor procesuale.

Răspunderea civilă a părții responsabilă civilmente implică și o solidaritate sub aspect obligațional, dacă s-a dovedit culpa inculpatului drept cauză a prejudiciului, temeiul fiind acela derivând dintr-un raport de prepușenie. Totodată, corect s-a stabilit o solidaritate între inculpați, faptele lor generatoare de prejudicii generând din același raport contractual sau delictual.

Corect s-a stabilit că solidaritate dintre comitent și prepus trebuie să funcționeze decât în limitele părții de prejudiciu cauzate de presupus, însă prepușii trebuie să răspundă solidar între ei pentru întregul prejudiciu, în acest sens fiind și întreaga literatură și practică judiciară.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Parchet și SC OTP B. România SA, a desființat parțial sentința și în fond a procedat conform celor arătate.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și inculpații M.G., B.D.G., B.S.G., S.I., B.N.D., D.M., F.I., G.N.D., J.B.P., M.E., P.I.C. și R.Z.l. și părțile responsabile civilmente SC A.I. SRL în prezent SC I.I. SRL prin lichidator judiciar SC E. SPRL; SC A.O. SRL prin administrator judiciar SC E. SPRL; SC E.M. J. SRL Ltd prin reprezentant M.G.; SC G. SRL prin lichidator judiciar I.T. M.A., SC G. SRL prin administrator judiciar I.T. M.A. Ipurl; SC J. SRL Arad; SC J.I. SRL (în prezent SC R.M.C. SRL) prin administrator judiciar SC E. SPRL; SC S.S. SRL prin administrator judiciar SC E. SPRL și partea civilă SC B.W. SRL, precum și creditorul SC C. SRL și partea civilă SC O.M.V. P. SA (fostă SNP P. SA).

Parchetul de pe lângă înalta curte de Casație și Justiție DNA Secția judiciară penală, a criticat soluția primei instanțe sub aspectul nel egalității și netemeiniciei în ceea ce privește:

- greșita aplicare a pedepselor accesorii inculpaților M.G., B.D.G., B.S.G., S.I., B.N.D., D.M., F.I., J.B.P. și R.Z.l.

- greșita aplicare în integralitate a pedepsei complimentare pre. de art. 64 lit. a) rap. la art. 65 C. pen. față de inculpații M.G., B.D.G., B.S.G., S.I., D.M., F.I., - greșita individualizare a pedepselor aplicate tuturor inculpaților, cazuri de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Inculpatul M.G. a invocat incidența următoarelor cazuri de casare în critica adusă deciziei recurate:

- hotărârea recurată nu este motivată, incident fiind cazul de casare prevăzut de art. 385 pct. 9 C. proc. pen., instanța de apel nu a ținut seama de exigențele normelor de drept intern și european la motivarea deciziei și nu s-a pronunțat asupra ultimelor două motive de apel în ceea ce privește soluționarea laturii civile

Instanța nu a fost sesizată legal cu privire la judecarea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 2 din C. proc. pen.

- eroarea gravă de fapt săvârșită de instanțe, constând în condamnarea inculpatului-caz de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. și s-a pronunțat în ceea ce privește pe acest inculpat pentru o altă faptă decât cea pentru care a fost trimis în judecată.

- omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra unei cereri esențiale pentru părți caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., instanța obligând inculpatul la plata de despăgubiri determinate într-un mod incert, ceea ce atrage casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare

- greșita aplicare a legii de către ambele instanțe,aplicare determinată de neînlăturarea mijloacelor de probă nelegal obținute.

- greșita individualizare a pedepselor aplicată inculpatului, caz de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Inculpatul B.D.G. a invocat de asemenea incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. privitoare la motivarea hotărârii, instanța de apel nu a ținut seama de exigențele normelor de drept intern și european la motivarea deciziei și aceasta nu cuprinde considerentele care au stat la bazar adoptării soluției pronunțată în cauză

- eroarea gravă de fapt săvârșită de instanțe, constând în condamnarea inculpatului-caz de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. și s-a pronunțat în ceea ce privește pe acest inculpat pentru o altă faptă decât cea pentru care a fost trimis în judecată.

Apărătorul inculpaților D.M. și B.S.G. a invocate incidența următoarelor cazuri de casare:

- art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. privitoare la motivarea hotărârii, instanța de apel nu a ținut seama de exigențele normelor de drept intern și european la motivarea deciziei și aceasta nu cuprinde considerentele care au stat la baza adoptării soluției pronunțată în cauză ceea ce atrage casarea deciziei și trimiterea acesteia spre rejudecare.

Omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra unei cereri esențiale pentru părți caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., în sensul că la ultimul termen înainte de pronunțarea hotărârii nu s-a pronunțat asupra unei cereri de actualizarea raportului de expertiză efectuat în cauză art. 3859 pct. 12, în sensul că faptei prev. de art. 248 C. pen. i s-a dat o greșită încadrare juridică în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 249 C. pen. și de asemenea a invocate interpretarea în mod eronat a situației de fapt ceea ce atrage casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare

Apărătorul inculpatului S.I. a invocat incidența următoarelor cazuri de casare

- greșita neînlăturare a mijloacelor de probă obținute în mod nelegal, caz de casare prev. de art. 385 pct. 17 C. proc. pen. întrucât condamnarea sa de către instanța de apel, după ce prima instanță l-a achitat, este nelegală deoarece are la bază exclusiv mijloace de probă nelegal obținute și nerelevante în cauză și de asemenea a criticat lipsa de independenta a autorităților competente sa autorizeze ingerința

- eroarea gravă de fapt săvârșită de instanțe, constând în condamnarea mea pentru săvârșirea Infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, caz de casare prev. de art. 385 pct. 18 C. proc. pen.

Hotărârea este nelegală fiind pronunțată de o instanță compusă cu un magistrat aflat într-un caz de incompatibilitate (art. 385 pct. 3) întrucât doamna magistrat R.G. s-au pronunțat în cursul urmăririi penale asupra arestării mele și a celorlalți inculpați în cauză, aceasta se afla în stare de incompatibilitate potrivit art. 48 lit. a) C. proc. pen, fapt care face ca hotărârea pronunțată în cauză să fie nelegală, motiv care impune casarea cu trimitere a cauzei la Curtea de Apel București.

Hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii (art. 385 pct. 17 C. proc. pen) condamnarea sa de către instanța de apel, după ce prima instanță l-a achitat, este nelegală deoarece are la bază exclusiv probe nelegal obținute și nerelevante în cauză

Apărătorul inculpatei F.I. a invocate incidența cazului de casare prevăzut de eroarea gravă de fapt săvârșită de instanțe,constând în condamnarea greșită a inculpatului-caz de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. întrucât la dosar nu există probe care să fundamenteze în mod cert o soluție de condamnare, indiciile avute în vedere de Ministerul Public la trimiterea în judecată nefiind suficiente, motiv pentru care a solicitat achitarea conform art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Inculpații R.Z.l. și J.B.P. au invocat incidența următoarelor cazuri de casare:

Motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii, caz de casare prev. de art. 3859 pct. 9, teza a II a, întrucât în acest caz se află cu o contrazicere dintre motivarea soluției si dispozitivul hotărârii.

Dispozitivul hotărârii fiind o parte esențială a acesteia trebuie să fie concis, explicit si categoric. Dacă motivarea hotărârii contrazice dispozitivul sau acesta nu se înțelege, instanța de recurs trebuie să caseze hotărârea.

În speță este incident și cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen, întrucât, instanța de apel a aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Am fost condamnat pentru o infracțiune pentru care nu sunt întrunite elementele constitutive, întrucât infracțiunea principală ca element constitutiv al infracțiunii de spălare de bani a fost dezincriminată, motiv de casare prev. de art. 3859 pct. 12 teza a I-a C. proc. pen. (așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010).

Prin hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel s-a făcut o greșită aplicare a legii, prin încălcarea dispozițiilor imperative prev. de art. 334 C. proc. pen., caz de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.

În primul rând soluția de condamnare pronunțată de Tribunalul Ialomița pentru: săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prin schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) și (2) și înlăturarea art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, întrucât nu se mai reține o infracțiune din Legea nr. 78/2000,- este nelegală pentru că au fost încălcate dispozițiile imperative prev. de art. 334 C. proc. pen. conform cărora: dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea; Or, contrar acestor dispoziții, Tribunalul Ialomița a dispus prin sentință schimbarea încadrării juridice fără a o pune în prealabil în discuția părților. Procedând astfel, instanța de fond a creat în sarcina sa o situație mult mai grea fată de cea dedusă judecății, având în vedere că soluția legală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) și (2) cu referire la art. 17 din Legea nr. 78/2000 este achitarea, întrucât infracțiunea reținută ca scop al asocierii, respectiv cea prevăzuta de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 a fost dezincriminată.

- faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică în cauză fiind incidente dispozițiile prev. de art. 336 C. proc. pen., caz de casare prev. de art. 3859 pct. 17 în secțiunea "încadrare juridică" din actul de inculpare se arată următoarele: „Faptele săvârșite de inc. M.G., care în perioada ianuarie 2002-februarie 2003, în asociere cu J.B., R.Z. si B.D. a utilizat credite în valoare de peste 1.700 miliarde lei cu alte destinații decât cele pentru care au fost acordate, sumele de bani fiind transferate prin conturile societăților sale si ale altor societăți pentru a ascunde proveniența ilicită a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, art. 323 alin. (12) C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000". În dispozitivul rechizitoriului, la pag. 94, paragraful 3, sunt trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 ceea ce atrage casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Inculpatul B.N.D. a invocat incidența dispozițiilor art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. privitoare la motivarea hotărârii, instanța de apel nu a ținut seama de exigențele normelor de drept intern și european la motivarea deciziei și aceasta nu cuprinde considerentele care au stat la baza adoptării soluției pronunțată în cauză ceea ce atrage casarea deciziei și trimiterea acesteia spre rejudecare

- greșita individualizare a pedepselor aplicată inculpatului,caz de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Inculpatul P.I.C. a invocat incidența dispozițiilor referitoare la faptul că:

Nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie, caz de casare prev. de art. 3859 pct. 1 atât la data la care a dispus începerea urmăririi penale cât și la data la care a sesizat instanța de fond pentru judecarea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen., fostul Parchet Național Anticorupție nu avea competența materială să efectueze urmărirea penală cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni.

Eroarea gravă de fapt săvârșită de instanța de fond, constând în condamnarea mea și de instanța de apel care, deși a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva mea ca urmare a faptului că a intervenit prescripția răspunderii penale, a stabilit vinovăția cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen., caz de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.

Greșita neînlăturare a mijloacelor de probă obținute în mod nelegal, caz de casare prev. de art. 385 pct. 17 C. proc. pen., întrucât, Garda Financiară Comisariatul Central nu avea competența legală pentru a întocmi Nota de constatare din 27 iunie 2003.

Apărătorul inculpatei M.E. a invocate incidența cazului de casare prev. de art. 38515 alin. (1) pct. 2 C. proc. pen, și a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea readministrării probelor întrucât inculpata nu se face vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 290 C. pen., în cauză impunându-se achitarea conform art. 10 lit. b) C. proc. pen.

Recurenta partea civilă SC OMV P. SA (fostă SNP P. SA) a invocat:

Nelegalitatea deciziei atacate pentru următoarele motive: Strecurarea unor erori materiale.

SC A.I. SRL în loc de SC A.I. SRL, așa cum era corect (adică era corect „y" nu „i");

SC E. SRL în loc de SC E. SPRL, așa cum era corect (adică era corect "SPRL nu "SRL");

În 2 locuri SC E. SRL în loc de SC E. SPRL, așa cum era corect (adică era corect "SPRL" nu "SRL");

Din nou SC E. SRL în loc de SC E. SPRL, așa cum era corect (adică era corect „SPRL" nu „SRL");

SC G. SRL Arad în loc de SC G. SRL Arad, așa cum era corect (adică era corect „94" nu „91");

IT M.A. SRL în loc de IT M.A. IPURL, așa cum era corect (adică era corect „IPURL" nu „SRL");

Foarte important motivează partea civilă este faptul că inițial apărea în minută suma 428.685.389,830 ROL în loc de 428.685.389.830 ROL, așa cum era corect (adică era corect ca înainte de ultimele 3 cifre să fie punct"." nu virgulă ",'', altfel suma se diminuează de 1000 de ori!!!!!). Așa cum rezultă din motivarea hotărârii și din dispozitiv acest aspect a fost corectat de către instanța de apel și de asemenea a susținut recurenta că foarte importantă este și eroarea prin omisiune vădită în sensul că la finalul frazei trebuia să se precizeze către cine trebuie plătită suma de bani și anume către SC OMV P. SA, suma acordată fiind cea precizată și în raportul de expertiză administrat în cauză.

În consecință, a solicitat recurenta în urma îndreptării erorilor materiale dispozitivul de mai sus să aibă următorul conținut corect (am îngroșat îndreptările):

„Obligă pe inculpații M.G., B.D.G., F.I., B.S. și D.M. în solidar, precum și în solidar cu părțile responsabile civilmente SC E.M. J. SRL Arad, SC J. I. SRL Arad, în prezent SC R.M.C. SRL, prin administrator judiciar SC E. SPRL, SC A.I. SRL, în prezent SC I.I. SRL, prin lichidator judiciar SC E. SPRL, SCA.O. SRL Arad prin administrator judiciar SC E. SPRL, SC J. SRL Arad, SC S.S. SRL prin administrator judiciar SC E. SPRL, SC G. SRL Arad prin lichidator judiciar IT M.A. IPURL la plata sumei de 428.685.389.830 ROL către SC OMV P. SA."

Deși a solicitat îndreptarea erorilor materiale în baza art. 195 C. proc. pen., apelanta parte civilă a arătat că instanța de apel, prin încheierea din 30 noiembrie 2010 a respins cererea cu motivarea că „identificarea societăți/or prin denumire s-a efectuat în baza cita tivului, iar în privința sumei acordate motivarea instanței va fi lămuritoare, fiind o problemă de fond" și în consecință a respins cererea de îndreptare.

Neindicarea datei de referință a prejudiciului întrucât în cursul judecății au fost administrate ca probe pentru determinarea prejudiciului expertize contabile prin care s-a stabilit că prejudiciul total suferit de către P. la data de referință de 28 februarie 2003 se ridică la 428.685.389.830 ROL.

Neindicarea părții căreia trebuie să i se plătească suma. Deși instanța de apel a obligat inculpații și părțile responsabile civilmente la plata prejudiciului nu a precizat în dispozitiv că suma respectivă trebuie plătită părții civile SC OMV P. S.A. (fostă SC P. SA, fostă SNP P. S.A.) așa cum instanța de fond precizase.

Nepronunțarea asupra cheltuielilor de judecată din apel. Instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat solicitate de către SC OMV P. S.A. în ședință [fila 326 verso dosar apel] și prin concluzii scrise (pct. 3), în cuantum de 11.900 lei documentele justificative (factura și extras cont din 28 septembrie 2007) fiind anexate concluziilor scrise depuse.

Deși s-a solicitat înlăturarea acestei omisiuni vădite în baza art. 196 C. proc. pen., instanța de apel, prin încheierea din 30 noiembrie 2010 a respins cererea noastră fără a motiva în niciun fel.

De asemenea, recurenta parte civilă a criticat soluția deciziei recurate sub aspectul greșitei înlăturări a anulării CEC-urilor, este clar că ele au fost emise cu depășirea limitelor mandatului de reprezentare așa încât anularea dispusă de instanța de fond este corectă instanța de apel dând o interpretare greșită a normelor de drept în momentul în care a dispus înlăturarea acestor dispoziții, este clar că cec-urile nu pot constitui mijloace de garanție ci doar instrumente de plată așa că și din acest punct de vedere se impune anularea lor.

Părțile responsabile civilmente au criticat soluția primei instanțe sub aspectul nelegalității și au solicitat casarea sentinței și a deciziei atacate întrucât cauza s-a soluționat în fond cu lipsă de procedură cu mai multe societăți care au intrat în faliment și în insolvență cu mult înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești;de asemenea s-a mai criticat greșita reținere a solidarității părților responsabile civilmente în momentul în care au fost obligate la despăgubiri.

Înalta Curte, analizând recursurile formulate, constată ca fondat parțial recursul formulat de parchet și inculpații recurenți însă numai cu privire la conținutul pedepsei accesorii și complimentare aplicate recurenților inculpați și nefondate în ceea ce privește celelalte critici pentru considerentele ce vor fi expuse:

Astfel ca motive de nelegalitate, parchetul a invocat: Greșita aplicate a pedepselor accesorii inculpaților M.G., B.D.G., D.M., B.S., S.I., F.I., R.Z.l., J.B.P., B.N.D.;

Greșita aplicare în integralitate a pedepsei complementare prev. de art. 64 lit. a) raportat la art. 65 C. pen., față de inculpații M.G., B.D.G., S.I., F.I., B.S. și D.M.;

Analiza actelor dosarului cu privire la aceste motive de nelegalitate reflectă faptul că aceste sunt întemeiate în raport de următoarele aspecte:

Înalta Curte de Casație și Justiție, verificând decizia pronunțată în cauză, constată că în considerentele acesteia nu se regăsesc argumentele pentru care s-a dispus interzicerea dreptului inculpatei de a alege, atât ca pedeapsă complementară, cât și ca pedeapsă accesorie. Așadar, în contextul concret al cauzei, instanța de apel nu a examinat în condițiile normelor legale modificate, criteriile impuse atât de norma penală, cât și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și de decizia pronunțată în recurs în interesul legii arătată, interzicerea dreptului de a alege, dispusă față de inculpați, în sensul că nu a fost analizat dispunerea pedepselor menționate în raport cu natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, cu împrejurările cauzei, cu persoana inculpaților, cu scopul legitim și proporționalitatea unor asemenea pedepse.

Astfel, înalta Curte de Casație și Justiție, în baza propriei evaluări asupra pedepselor complementare și accesorii prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza I cu referire la art. 71 C. pen., în raport și cu motivul de recurs invocat de către parchet, în contextul concret al cauzei, consideră că acestea nu se justifică, față de infracțiunile reținuta în sarcina inculpaților, care prin împrejurările faptice reținute prezintă gravitate, însă prin rezonanța consecințelor produse nu sunt de natură a atrage o nedemnitate, cu reflectare asupra dreptului de a alege al acestora.

În raport cu cele menționate, instanța de recurs va face aplicarea directă a deciziei nr. LXXIV (74) din 5 noiembrie 2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin aplicarea efectivă a criteriilor prevăzute în art. 71 alin. (3) C. pen., în contextul cauzei, precum și a criteriilor jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, apreciază ca fondat motivul de recurs al parchetului formulat sub aspectul greșitei aplicări a pedepselor complementare și accesorii prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza I cu referire la art. 71 C. pen., pe care le va înlătura, întrucât nu sunt legale, contravenind și prevederilor art. 72 C. pen., principiului proporționalității, art. 53 alin. (2) din Constituția României, art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, fiind incident cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.

Având în vedere că inculpații au fost condamnați la pedepse privative de libertate, cu executare în regim de detenție, se impunea ca, pe lângă fiecare infracțiune în raport de care s-a dispus condamnarea acestora, să fie aplicate pedepsele accesorii prevăzute de art. 71-64 C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen., condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage, de drept, interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) C. pen. În acest sens, față de împrejurarea că, la săvârșirea infracțiunilor, inculpații s-au folosit de funcțiile de director și, respectiv, administrator în cadrul unor societăți comerciale, se impune și aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. întrucât inculpații nu au fost condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni la regimul legilor electorale, se impunea doar aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a C. pen.

Cu privire la greșita aplicare în integralitate a pedepsei complementare prev. de art. 64 lit. a) raportat la art. 65 C. pen., față de inculpații M.G., B.D.G., S.U., F.I., B.S. și D.M. În mod greșit, instanța de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen., având în vedere că inculpații nu au fost condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni la regimul legilor electorale, astfel încât se impunea aplicarea, cu titlu de pedeapsă complementară, doar a tezei finale a art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen. așa încât față de aceste aspecte de nelegalitate recursurile formulate în cauză sunt fondate și urmează a fi admise în raport de considerentele ce vor fi expuse.

Cât privește celelalte motive de recurs invocate în cauză, înalta Curte apreciază că nu-și găsesc incidența cu consecința respingerii ca nefondate a recursurilor formulate pentru considerentele ce vor fi expuse:

Astfel cu privire la apelul părții civile SC OMV P. S.A, înalta Curte apreciază că este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse:

Partea civilă a solicitat și formulat ca și prime motive de recurs o veritabilă cerere de îndreptare eroare materială, solicitând instanței de recurs să dispună asupra unor aspecte care, față de natura căii de atac în care ne aflăm, nici nu putea fi formulată.

Practic, ne aflăm în prezența unei cereri formulată de partea civilă, prin care solicită rezolvarea unor chestiuni ce țin în mod evident de executarea hotărârii și care nu pot face obiectul unei cereri ce a fost intitulată recurs, așa încât din acest punct de vedere înalta Curte apreciază că aceste chestiuni nu pot fi soluționate pe calea de atac a recursului.

Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, formulat de partea civilă, prin care critică soluția deciziei recurate sub aspectul greșitei înlăturări a anulării CEC-urilor întrucât este clar că ele au fost emise cu depășirea limitelor mandatului de reprezentare așa încât anularea dispusă de instanța de fond este corectă, instanța de apel a dat o interpretare greșită a normelor de drept în momentul în care a dispus înlăturarea acestor dispoziții, este clar că cec-urile nu pot constitui mijloace de garanție ci doar instrumente de plată așa că și din acest punct de vedere se impune anularea lor; înalta Curte de asemenea apreciază că este nefondat cu următoarea motivare:

CEC-ul, așa cum este el reglementat de Legea nr. 59/1934, este un înscris prin care o persoană numită trăgător dă ordin unei bănci la care are un disponibil bănesc (trasul) să plătească la prezentarea titlului o sumă de bani unei alte persoane (beneficiarul). În aceste condiții, CEC-ul este un titlu la ordin complet și formal, care presupune că, prealabil emiterii sale, trăgătorul are un provizion cel puțin de valoarea CEC-ului.

Persoanele declarante, așa cum sunt ele definite de art. 2 lit. h) din Regulamentul nr. 1/2001 al BNR, au obligația să furnizeze Centralei incidentelor de plăți informațiile aferente și răspund, așa cum se arată în art. 4, de veridicitatea și integritatea acestora. Informațiile înscrise în CIP nu pot fi modificate sau anulate din proprie inițiativă, ci numai atunci când se cere aceasta de către persoanele declarante (art. 36 din Regulament). În lumina acestor dispoziții legale, concluzia instanței de fond este temeinică și legală, de vreme ce în cauză nu se discută raportul fundamental, acțiunea de față neavând aspectul unei acțiuni cauzale.

Sub aspectul calității procesuale pasive trebuie reținut că aceasta se identifică în titularul obligației din raportul juridic. Instanța este datoare să verifice raportul de drept procesual, care nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul material dedus în fața instanței, stabilind dacă cel chemat în proces este cel ce datorează executarea dreptului pretins de cealaltă parte. Din modul de reglementare a acestui titlu la ordin, așa cum s-a reținut mai sus, se impune aprecierea că el are un caracter formal, ia trasul nu are obligații de verificare a aspectelor ce țin de fondul raportului juridic. Fiind plătibil la vedere, CEC-ul nu este supus unei acceptări din partea trasului, care nu îndeplinește decât funcția de plătitor pentru trăgător, fără a fi interesat în vreun fel de raportul fundamental care a justificat emiterea titlului. CEC-ul este un titlu la ordin complet și formal, care presupune că, prealabil emiterii sale, trăgătorul are un provision cel puțin de valoarea CEC-ului. Persoanele declarante, așa cum sunt ele definite de art. 2 lit. h) din Regulamentul nr. 1/2001 al BNR, au obligația să furnizeze Centralei incidentelor de plăți informațiile aferente și răspund, așa cum se arată în art. 4, de veridicitatea și integritatea acestora. Informațiile înscrise în CIP nu pot fi modificate sau anulate din proprie inițiativă, ci numai atunci când se cerea ceasta de către persoanele declarante (art. 36 din Regulament) și când sunt îndeplinita condițiile pentru a se face aceasta. Sub aspectul calității procesuale pasive trebuie reținut că aceasta se identifică în titularul obligației din raportul juridic întrucât potrivit art. 67din Legea nr. 59/1934.

În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și să ceară anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui tribunalului comercial al locului în care cecul este plătibil. Analiza acestui text de lege relevă clar situațiile în care se poate dispune anularea unui CEC și de asemenea legea CEC-ului reglementează expres procedura de urmat într-o atare situație și care are drept consecință anularea cec-ului.

Daca un terț, in baza unei credințe eronate, îndeplinește un act cu o persoana care nu avea dreptul sau puterea sa-l îndeplinească, aparența astfel creată permite recunoașterea validității și opozabilității actului respectiv. Dacă încheierea contractului depășește limitele mandatului acordat mandatarului, contractele încheiate cu terții de buna credința sunt valabile, si deci opozabile mandantului, deoarece singur acesta este vinovat de a fi încredințat puterile sale unei persoane care a abuzat de ele.

Inculpatul B. în calitatea pe care o avea, reprezenta societatea în raporturile cu terții, si, în aceste condiții, nu se poate considera că toate cele 750 CEC-uri și bilete la ordin emise au fost emise cu depășirea mandatului de reprezentare. Eventuala culpa in depășirea mandatului nu poate fi opusă beneficiarului, raporturile dintre mandant si mandatar neputând fi opuse terțului care, pe baza diligentelor efectuate, a avut convingerea ca încheie actul juridic cu adevăratul reprezentant al societății, in limitele mandatului acordat acestuia.

Contractul are o cauza valabila si licita, scopul încheierii sale fiind obținerea contraprestației preconizate de către fiecare dintre părțile contractante. Nu exista nici o dispoziție legala sau statutara care sa limiteze prerogativele acordate administratorului cu puteri depline si/sau directorului acesta fiind mandatat sa reprezinte societatea in raporturile cu terții si sa încheie, in numele si pe seama societății, acte juridice.

Limitarea la care face referire recurenta parte civilă OMV P. reprezintă o dispoziție derogatorie, cu caracter excepțional, care limitează in anumite situații si pentru anumite tipuri de operațiuni, expres si limitativ prevăzute, actele juridice care pot fi încheiate de către administratori. Situația excepționala reglementata de acest articol are in vedere actele juridice de dispoziție încheiate cu privire la bunurile existente in patrimoniul societății, iar nu toate actele juridice, astfel cum in mod eronat sugerează recurenta. Aplicarea unei reglementari excepționale, derogatorii, unei situații care excede limitelor de reglementare, contravine scopului edictarii normei in discuție, si nu poate conduce la aplicarea unor sancțiuni cu privire la actul juridic astfel încheiat. Or, în situația analizată, inculpatul B. a cunoscut si a acceptat încheierea contractului a emis cele 750 file cec și bilete la ordin caz in care nu se poate justifica promovarea litigiului si invocarea unui astfel de argument. Totodată, înalta Curte reține și faptul că toate formalitățile efectuate in scopul asigurării informării cu privire la persoanele mandatate sa reprezinte societatea in raporturile cu terții atesta calitatea de reprezentant, cu puteri depline, a semnatarului filelor cec. Chiar daca, ipotetic, instanța ar aprecia ca încheierea contratului depășește limitele mandatului acordat semnatarului, contractele încheiate cu terții de buna credința sunt valabile, si deci opozabile mandantului, deoarece singur acesta este vinovat de a fi încredințat puterile sale unei persoane care a abuzat de ele. Pe când terții, de vreme ce n-au cunoscut cauza încetării mandatului, n-au nici o culpa si nu pot fi prejudiciați in interesele lor pentru culpa altora. Din aceasta perspectiva, soarta actelor îndeplinite cu depășirea puterilor primite se încadrează in teoria mandatului aparent, aplicație a teoriei aparentei in drept, care se bazează pe ideea ca, daca un terț, in baza unei credințe eronate, îndeplinește un act cu o persoana care nu avea dreptul sau puterea sa-l îndeplinească, aparenta astfel creata permite recunoașterea validității si opozabilității actului respectiv. Condițiile pentru a se aplica o astfel de teorie sunt îndeplinite si in aceasta speța aparenta de mandat exista pe deplin și funcția deținuta de către semnatar, respective recurentul inculpate B. fiind edificatoare în acest sens.

Părțile responsabile civilmente au reiterat ca și motive de recurs, criticile formulate și în apel care în opinia înaltei Curți au fost riguros și temeinic analizate,este evident că în cauză nu poate fi vorba despre vreun caz de nulitate care să atragă casarea sentinței și trimiterea acesteia spre rejudecare, părțile responsabile civilmente critică pe de o parte nelegală citare a unor părți civile, fără să arate în ce mod au fost prejudiciate, așa încât în acord cu instanța de apel, înalta Curte apreciază că nu se poate vorbi despre existența unui caz de nulitate care să atragă casarea acestei decizii. Cât privește critica referitoare la obligarea în solidar a inculpaților cu părțile responsabile civilmente de asemenea înalta Curte apreciază că această chestiune a fost explicată temeinic de instanțe, s-a detaliat atât tehnic cât si practic care sunt condițiile și cum operează principiul solidarități așa încât se apreciază că în mod corect s-a stabilit o solidaritate între inculpați, faptele lor generatoare de prejudicii generând din același raport contractual sau delictual și că solidaritatea dintre comitent și prepus trebuie să funcționeze doar în limitele părții de prejudiciu cauzate de presupus, însă prepușii trebuie să răspundă solidar între ei pentru întregul prejudiciu, în acest sens fiind și întreaga literatură și practică judiciară.

Toți recurenții inculpați au invocat faptul că pe de o parte soluția instanței de apel nu este motivată și că motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii, caz de casare prev. de art. 3859 pct. 9, analiza deciziei recurate relevă faptul că există o contrazicere evidentă dintre motivarea soluției si dispozitivul hotărârii iar dispozitivul hotărârii fiind o parte esențială a acesteia trebuie să fie concis, explicit si categoric; iar dispozițiile procedurale în materie prevăd că dacă motivarea hotărârii contrazice dispozitivul sau acesta nu se înțelege, instanța de recurs trebuie să caseze hotărârea.

Înalta Curte, apreciază că analiza deciziei recurate relevă faptul că în prezenta cauză incidența acestui caz de casare nu-și găsește aplicabilitatea. Hotărârea trebuie, in principiu, sa fie motivata. Calitatea hotărârii depinde in principal de calitatea moți varii.

O motivare buna este o necesitate imperioasa care nu poate fi neglijata in favoarea celerității. Motivarea permite nu numai o mai buna înțelegere si acceptare a hotărârii de către justițiabil ci este mai ales o garanție împotriva arbitrarului. Pe de o parte, ea obliga judecătorul sa distingă mijloacele de apărare ale pârtilor si sa precizeze elementele care ii justifica decizia si o fac sa fie conforma legii si, pe de alta parte, ea permite o înțelegere a funcționarii justiției. Motivarea trebuie sa fie coerenta, clara si lipsita de ambiguități si de contradicții.

Ea trebuie sa permită urmărirea unui raționament care a condus judecătorul la aceasta. Motivarea trebuie sa exprime respectarea de către judecător a principiilor enunțate de C.E.D.O. in special respectarea drepturilor la apărare si dreptul la un proces echitabil). Motivarea trebuie sa răspundă pretențiilor pârtilor, adică diferitelor capete de acuzare si mijloacelor de apărare. Aceasta garanție este esențiala deoarece permite justițiabilului sa se asigure ca pretențiile sale au fost examinate si deci ca judecătorul le-a avut in vedere.

Fără sa aducă atingere posibilității, ba chiar obligației din partea judecătorului de a acționa in unele cazuri după bunul plac, acesta nu ar trebui sa răspundă decât mijloacelor pertinente ce ar putea influenta asupra soluționării litigiului. Motivarea nu trebuie neapărat sa fie lunga. Trebuie găsit un echilibru just intre formularea scurta si buna înțelegere a hotărârii. Obligația instanțelor de a-si motiva hotărârile nu trebuie înțeleasa ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat in sprijinul unui mijloc de apărare ridicat.

întinderea acestei obligații poate varia in funcție de natura hotărârii. In conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica in instanța, precum si de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale si de practicile diferite privind prezentarea si redactarea sentințelor si hotărârilor in diferite state. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui sa evidențieze ca judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate.

La examinarea chestiunilor in fapt judecătorul va întâlni contestații referitoare la probatoriu, mai exact asupra legalității acestuia si trebuie sa examineze de asemenea valoarea probanta a elementelor ce ar putea avea utilitate pentru soluționarea litigiului. Examinarea chestiunilor in drept trebuie sa cuprindă aplicarea regulilor de drept național, european si I. si trebuie neapărat sa facă referire la prevederile constituționale relevante si la dreptul național sau european si I. aplicabil.

Hotărârea ce a stat la baza adoptării soluției pronunțata in cauza are la baza toate aceste norme, este clara, convingătoare, neechivoca si cuprinde nu numai elementele determinante care au stat la baza pronunțării soluției de condamnare a inculpaților ci si elemente de detaliu apte sa formeze convingerea unui observator independent ca in cauza s-au analizat toate elementele de fapt si drept invocate de părți.

Toate aspectele determinante se regăsesc cu prisosința in hotărârea atacata aceasta respecte rigorile unei hotărâri conforme cu regulile aplicabile in materie in ceea ce privește cerința obligatorie de respectare a calității unei hotărâri sub aspectul motivării sale așa încât nici acest caz de casare nu este aplicabil in speța de fata.

Cât privește incidența cazului de casare prev. de art. 385 pct. 18 C. proc. pen. invocat de asemenea de toți recurenții inculpați înalta Curte de asemenea apreciază că nu se regăsește în speța de față.

Astfel cu titlu de premisă se reține că incidența pretinsului caz de casare indicat mai sus este generată de existența unei contradicții esențiale, greșit interpretate și ca hotărârea atacată de condamnare a celor trei inculpați este rezultatul unei grave erori de fapt aspecte care insa nu se confirmă în speța de fată.

Instanța a reținut o corectă situație de fapt și a dat o corespunzătoare încadrare juridică faptelor de comise de inculpați toate criticile aduse de aceștia fiind neîntemeiate, iar susținerile că instanțele i-au condamnat pentru alte fapte decât cele pentru care au fost trimiși în judecată sunt aprecieri subiective, fără suport probator.

În mod corect și ca urmare a probatoriului amplu și corect administrat s-a constatat că faptele săvârșite de inculpatul M.G., care în perioada ianuarie 2002 - februarie 2003, prin mijloace dolosive, a indus în eroare reprezentanții RO B. - Sucursala Timișoara, R. - Sucursala Timișoara, C., HVB B., F.B. și a obținut fără drept credite în valoare de 115 miliarde lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu ref. la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, art. 323 alin. (1), (2) C. pen. cu ref. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, că activitatea desfășurată de inculpatul M.G. care a determinat alți participanți să întocmească fără vinovăție facturi fiscale fictive în valoare de aproximativ 2000 miliarde lei, facturi fiscale care au fost utilizate la unitățile bancare pentru a justifica utilizarea creditelor bancare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 31 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 C. pen., faptele comise de inculpatul M.G. care în perioada ianuarie 2002 - februarie 2003, în asociere cu J. B., R.Z. și B.D. a utilizat credite în valoare de peste 1700 miliarde lei cu alte destinații decât cele pentru care au fost acordate, sumele de bani fiind transferate prin conturile societăților sale și ale altor societăți pentru a ascunde proveniența ilicită a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 10 lit. c) din legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, art. 323 alin. (1), (2) C. pen. cu referire la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, fapta inculpatului M.G. de a-i promite inculpatului S.I. suma de 3.000 euro în scopul acordării de credite de la B.C. - Sucursala Timișoara, al cărei director era cel din urmă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului M.G. de a emite un cec asupra unei instituții de credit (W.B. Arad) și de a retrage ulterior provizia necesară, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, provocând astfel o pagubă posesorului legal al cecului de la data scadenței (B.C.R. - Sucursala Gorj), constituie infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (2) și (4) C. pen.

Actele dosarului relevă neechivoc că inc. M.G. a creat un circuit in care SNP P. era transformat in sursa de finanțare pentru SC E.M. J. SRL, agentul economic de stat fiind creditorul permanent si sigur al agentului economic privat. In principiu nu existau obiecțiuni ale inc. B.D.G. in emiterea filelor CEC, acestea fiind completate la fiecare solicitare a inc. M.G.

Practic, creditarea de către SNP P. SA, se realiza in principiu pentru o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, perioada in care aveau scadente filele CEC si biletele la ordin, perioada in care inc. M.G. ar fi trebuit sa introducă in circuit filele CEC pentru obținerea de credite bancare si sa restituie contravaloarea filelor CEC si a biletelor la ordin in contul Agenției Comerciale Arad. Pentru a putea justifica acordarea creditelor garantate cu file CEC SNP P. SA inc. M.G. prezenta la unitățile bancare facturi fiscale privind achiziții de produse chimice, cereale, agroalimentare, in cea mai mare parte tot de la societăți ale inculpatului sau de la societățile inv. B.D., G.D., P.C., M.E., B.I. După cum s-a arătat anterior, in cea mai mare parte aceste facturi fiscale erau fictive si priveau tranzacționarea unor produse care faptic nu existau sau tranzacționarea acelorași produse de mai multe ori cu aceeași consecința a caracterului fictiv al facturilor. În acest sens, s-au reținut constatările Gărzii Financiare Centrale, constatări care de altfel nu au fost contestate de inc. M.G. (vol.4, vol.l, filele 69-71).

Întocmirea facturilor fictive, genera pe de alta parte ordine de plata, care nu avea un suport real al operațiunilor comerciale, acestea fiind folosite pentru garantarea unor credite bancare in special la W.B. Arad de către societățile inc. M.G., respectiv SC S.M.S. SRL, SC G. SRL, SC J. I. SRL, SC A. SRL. Iar faptul ca s-au rambursat creditele contractate de societățile inc. M.G. a fost rezultatul numai al unei coordonări eficiente a întregului mecanism de către inc. M.G. care asigura dispunerea fondurilor bănești provenite din credite in conturile societăților prin care se emiteau filele CEC, biletele la ordin sau ordinele de plata întrucât prin asigurarea din credite a contravalorii acestor instrumente de plata se putea garanta restituirea creditelor încasându-se instrumentul de plata cu care se garanta creditul. Încadrarea juridică a unor asemenea acțiuni și intenții este cea stabilită atât prin actul de investire a instanței, cât și prin hotărârea instanței.

În cauză, nu este vorba doar de încălcarea legii sau a normelor de creditare ale unei infracțiuni dezincriminate din Legea nr. 78/2000 în forma participației improprii, așa cum susține inculpatul prin apărarea sa, ci de folosirea unor mijloace dolosive de inducerea în eroare a reprezentanților unor bănci în scopul obținerii fără drept a unor credite, aceste din urmă aspecte făcând diferența astfel cum a constat și instanța de apel.

Ca atare, corect s-a reținut în cauză îndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpatul a săvârșit diverse acte materiale la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, acte care prezintă fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Cu privire la infracțiunea de dare de mită prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 din discuția celor doi inculpați, rezultă că inc. M.G. a solicitat acordarea unui credit de 11.000.000.000 lei, iar inc. S.I. s-a oferit să-i dea un credit mai mare de 18-20 mld. lei, iar la sfârșitul discuției acesta din urmă îi solicita suma de 3000 euro luând și măsuri de precauție pentru a nu fi descoperit, suma cu care inculpatul M. a fost de acord, în cursul cercetării judecătorești, inculpatul S.I. și-a recunoscut vocea și a afirmat că a cerut bani cu împrumut pentru fiul său, fiind o încercare de disimulare a titlului în ceea ce privește produsul infracțiunii.

De asemenea, prin întreg mecanismul creat și descris pe larg atât în rechizitoriu și analizat riguros de către instanța de fond rezultă neechivoc, inculpatul s-a asociat și a inițiat constituirea unei asociații în scopul săvârșirii mai multor infracțiuni, mecanism care s-a întrerupt urmare a reținerii inculpatului M.G. la 17 martie 2003.

În ceea ce privește nelegalitatea interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice formulată drept critică de către apărarea inc. M.G., Curtea constată că înregistrarea s-a efectuat în baza autorizației din 07 august 2002 emisă de către Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.

La f. 29 a voi. 45 d.u.p. mai există un proces-verbal din data de 17 februarie 2002 referitor la efectuarea înregistrărilor potrivit art. 911 C. proc. pen. Emiterea mandatului a avut la bază dispozițiile art. 10 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI-ului și a art. 13 raportat la art. 3 lit. f) alin. (1) din Legea nr. 51/1991, emitentul a clasificat această procedură în condițiile Legii nr. 182/2002, cerându-se autorității de securitate declasificarea, iar la f. 370 vo. V, cu privire la relațiile solicitate de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, instanța fondului a adus la cunoștința părților că toate aceste relații au fost comunicate și se află la dispoziția sa în condițiile legii. Susținerile atât a inculpatului M. cât și cel al inculpatului S.I. nu au suport, întrucât autorizația a fost emisă la data de 07 august 2002, iar modificările aduse prin Legea nr. 281/2003 au intrat în vigoare ulterior, respectiv la data de 01 ianuarie 2004.

Nici dispozițiile art. 3859 pct. 171 C. proc. pen în sensul ca hotărârea este contrara dispozițiilor legale, s-a făcut o greșita aplicare a legii, nu își găsesc aplicabilitatea.

Instanța de apel nu numai că a făcut o corecta aplicare a legii dar așa cum înalta Curte a arătat cu prilejul analizei motivării hotărârii invocat ca si caz de casare de către inculpați, aceasta a detaliat pentru fiecare situație in parte, pentru fiecare susținere si apărare în fapt si drept normele aplicabile în materie, normele de drept încălcate de către inculpați si consecințele acestora interpretând în litera si spiritul legii fiecare aspect de drept in parte.

Nu poată fi admisa susținerea inculpaților prin apărători că în cauză s-a făcut o greșita aplicare a legii cu consecința condamnării lor nelegale atât timp cât probele administrate în mod judicios si temeinic in cauza releva pentru fiecare inculpat in parte contribuția sa la comiterea infracțiunilor reținute in sarcina sa aplicarea dispozițiilor art. 345 C. proc. pen. fiind consecința aplicării corecte a legii penale.

Fiecare critică adusă de către apărătorul inculpaților a fost judicios analizată și explicată de instanța de apel așa încât nu poate fi admisa ipoteza unei aplicări greșite a legii cu consecința achitării acestora, faptele cu privire la care inculpații au fost trimiși în judecată fiind pe deplin dovedite.

În ceea ce privește infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2002, înalta Curte apreciază că din probatoriile administrate a rezultat neechivoc că inc. M.G., cu complicitatea inc. R.Z.I. și J.B.P., prin mijloace dolosive, înșelând mai multe unități bancare a obținut mai multe credite, iar pentru a ascunde caracterul ilicit al acestora și utilizarea lor în alte scopuri, sumele obținute le-a utilizat pentru plata contravalorii unor operațiuni comerciale nereale, după care aceste sume erau utilizate pentru achitarea altor credite contractate anterior, așa încât în deplin consens cu instanța de apel condamnarea acestora este una corectă, motivarea că a fost achitat pentru infracțiunea de utilizare de credite în alte scopuri și ca atare nu există infracțiunea premisă nu poate fi primită atâta timp cât în sarcina sa au fost reținute mai multe infracțiuni cu privire la care de altfel a și fost condamnat.

Inculpatul M.G., cu sprijinul inv. J.B. si R.Z., a reușit sa creeze un mecanism ingenios in intenția de ascunde faptul ca sumele de bani cu care se rambursau creditele bancare (prin încasarea instrumentelor cu care se garantau creditele) proveneau din alte credite contractate anterior. Astfel, a reușit sa realizeze un sistem de transferuri succesive a sumelor provenite din credite prin conturile societăților din Grup J. in baza facturilor si refacturărilor intre societățile din Grup si cele din afara a unor produse fictive si a ordinelor de plata emise conform acestor facturi.

Inculpatul J.B.P. a facilitat prin demersurile sale posibilitatea inculpatului M.G. de a eluda dispozițiile legale în aceleași circumstanțe în care inculpatul R.Z.I. a făcut-o și deși s-a încercat a se susține că nu au avut cunoștință de activitatea infracțională a celorlalți coinculpați, și nu s-a învederat în concret care au fost acțiunile sau inacțiunile care demonstrează complicitatea acestora la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, înalta Curte, apreciază de asemenea că vinovăția acestora a fost pe deplin dovedită, în cauză s-a reținut corect situația de fapt și s-a dat o corespunzătoare încadrare juridică faptelor comise de inculpați făcând referire la probelor dosarului și în mod special la declarațiile acestor inculpați care se coroborează cu probele indicate și de acuzare.

În ceea ce privește vinovăția inc. B.D.G., s-a reținut faptul ca, in calitate de director al Agenției Comerciale Arad, in perioada 2001 - 2003 a emis către SC E.M. J. SRL 750 file CEC cu o valoare de peste 2.000 miliarde lei, in condițiile in care cunoștea ca aceste sume nu constituiau o plata pentru livrarea produselor petroliere. Emiterea filelor CEC nu era justificata de necesitatea reala de aprovizionarea Agenției Comerciale Arad, ci numai de necesarul inc. M.G. pentru derularea circuitului financiar - bancar. Inculpatul B.D.G. a avut cunoștința ca filele CEC emise, sunt utilizate pentru garantarea unor credite bancare. Astfel, in mod constant, acesta semna adrese destinate unităților bancare, de la care societățile inc. M.G. sau cele ale terților, urmau sa solicite creditele. În fapt, inc. B.D. a procedat doar la semnarea si stampilarea adreselor prin garantarea si decontarea filelor CEC, confirmând valabilitatea si autenticitatea acestora, acestea fiind redactate de către inc. M.G. sau colaboratorii săi iar contribuția inc. B.D. a fost constanta in acest circuit. Agenția Comerciala fiind sursa de creditare prin emiterea filelor CEC pentru societățile inc. M.G. Faptul ca inculpatul a fost in măsura sa alimenteze timp de peste un an si jumătate circuitul inițiat de inc. M.G. este rezultatul, in parte si a modului in care chiar conducerea SNP P. SA a gândit înființarea aceste Agenții Comerciale Arad căreia i-a oferit competente extreme de largi, chiar prin decizia de înființare.

Practic vorbim despre un mecanism financiar bancar extrem de bine pus la punct de inculpați susținerile acestora că tot ce s-a derulat se circumscrie legalității sunt infirmate de toate probele administrate în cauză care au fost corect interpretate, vinovăția inculpaților B.D.G. si M.G. a fost dovedita cu următoarele mijloace de proba:

- raport de expertiza financiar contabila - vol. l, filele 335-408 si anexe vol.31-33;

- declarații inc. B.D.G., M.G., F.I. - vol.l, filele 47-54, 65-95;

- raport de constatare al Gărzii Financiare Centrale - voi.4;

- declarațiile martorilor, reprezentanți ai unităților bancare - voi.5, filele 1-29,68-78,111-112,218-253.290-302,175-194;

- declarații martori N.P., S.M., H.A., P.N. (vol. l, filele 300-314), mijloace de probă care îi plasează pe aceștia în câmpii infracțional și îi indică drept autori ai infracțiunilor cu privire la care au fost condamnați.

Activitatea infracțională a inculpatului D.M. de a sprijini și a ajuta pe inculpații B. și F. în exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu și pentru a ascunde faptul că inculpatul B. a emis fără drept file cec, au alimentat contul Agenției Comerciale Arad cu sumele necesare acoperirii contravalorii filelor cec ajunse la scadență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 26 rap. Ia art. 2481-248 C. pen., text de lege enunțat în ședință publică și în baza căruia a fost condamnat. Și de asemenea fapta aceluiași inculpat, care a încălcat din culpă atribuțiile de serviciu privind supravegherea financiar-contabilă ce trebuia exercitată asupra agenției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat iar apărările formulate de acesta în sensul că hotărârea pronunțată nu include motivelor de fapt și drept și prin aceasta i se încalcă dreptul la apărare sunt nefondate.

Cu privire la activitatea infracțională a inculpatului B.S. s-a apreciat în mod corect că fapta acestuia de a sprijini și a ajuta pe inculpații B. și F. în exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu și pentru a ascunde faptul că inculpatul B. a emis fără drept file cec, au alimentat contul Agenției Comerciale Arad cu sumele necesare acoperirii contravalorii filelor cec ajunse la scadență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 26 rap. Ia art. 2481-248 C. pen. și că activitatea desfășurată de acesta prin care a încălcat din culpă atribuțiile de serviciu privind supravegherea financiar-contabilă ce trebuia exercitată asupra agenției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia corect a fost condamnat.

Cât privește critica formulată de inculpați cu privire la omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra unei cereri esențiale pentru părți caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., în sensul că la ultimul termen înainte de pronunțarea hotărârii nu s-a pronunțat asupra unei cereri de actualizarea raportului de expertiză efectuat în cauză, instanța obligând inculpații la plata de despăgubiri determinate într-un mod incert,ceea ce atrage casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, înalta Curte apreciază de asemenea criticile nefondate, s-a dat o aplicare corectă a regulilor care guvernează răspunderea civilă delictuală, prejudiciile au fost stabilite pe baza» unor expertize efectuate în mod riguros, faptul că inculpații au insistat în efectuarea unei alte expertize fără ca aceasta să fie necesară și care în mod corect nu a fost admisă de instanță nu echivalează cu încălcarea dreptului la apărare și nici cu omisiunea instanței de a se pronunța asupra unor cereri esențiale pentru părți sau că au fost obligați la plata unor prejudicii incerte.

Referitor la inculpatul S.I., actele dosarului relevă că, discuția dintre inculpații M.G. și inculpatul S.I. confirmă fără echivoc necesitatea remiterii sumei de 300 euro, în strânsa legătură cu acordarea a două credite, cu atât mai mult cu cât inculpatul S.I. a tăcut vorbire despre anumite măsuri de precauție pentru a nu fi descoperit.

Împrejurarea lipsei unui flagrant despre care face se vorbire nu are relevanță probatorie, întrucât convorbirea reținută este suficientă pentru a face dovada îndeplinirii elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de mită.

Pe baza probelor din dosar legal obținute, astfel cum de altfel s-a arătat, înalta Curte apreciază că în mod corect instanța de apel a constatat că după discuția telefonică intervenită între inculpatul M.G. și inculpatul S.I. s-a stabilit predarea și primirea unei sume determinate de bani - 3000 euro precum și ora și locul de remitere a sumei și că suma a fost remisă fiului inculpatului S.I. la ora 5 (17) la biroul inculpatul M.G. precizând „La 5 să fie la mine.", așa încât nu există dubiu cu privire la vinovăția acestuia.

Nici critica referitoare la faptul că hotărârea este nelegală fiind pronunțată de o instanță compusă cu un magistrat aflat într-un caz de incompatibilitate (art. 3859 pct. 3) întrucât doamna magistrat R.G. s-a pronunțat în cursul urmăririi penale asupra arestării mele și a celorlalți inculpați în cauză, aceasta se afla în stare de incompatibilitate potrivit art. 48 lit. a) C. proc. pen, fapt care face ca hotărârea pronunțată în cauză să fie nelegală, motiv care impune casarea cu trimitere a cauzei la Curtea de Apel București, nu este fondată, cazurile de incompatibilitate sunt expres prevăzute de lege iar motivul invocate de inculpat nu se încadrează în textul de lege invocat,practic este vorba despre o simplă deducție analogică ce nu se pliază pe textul de lege invocate.

Cu privire la inculpata F.I., din probele dosarului și declarațiile inculpatei s-a considerat în mod corect că inculpata avea reprezentarea faptelor ilicite existente între agenție și firmele inculpatului M., cu privire la nelegalitatea contractului încheiat între aceștia și interdicția de folosire a filelor CEC de către agenție așa încât susținerile acesteia că nu există probe în dosar care să fundamenteze condamnare sa este subiectivă și făcută în scopul de a înlătura răspunderea penală activitatea infracțională a inculpatului de a îndeplini cu știință atribuțiile sale în mod defectuos cauzând astfel pagube patrimoniului unor societăți întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 2481 raportat la art. 248 C. pen.

Activitatea desfășurată de inculpatul B.N.D.: în esență, vinovăția inculpatului este raportată la conlucrarea cu inculpatul M.G. pentru obținerea unor credite și stabilirea unor atribuții pentru inculpata B.I., altele decât cele legale. Apărarea inculpatului nu poate fi primită, fiind evidentă latura penală a activității sale ce decurgea din vânzarea în aceeași zi, de mai multe ori, a aceluiași produs iar activitatea infracțională a inculpatului de a determina pe inculpata B.I. să întocmească facturi fiscale fictive întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 C. pen. Inculpații P.I.C., M.E., G.N.D. și B.I. au desfășurat activități infracționale în relațiile cu firmele inculpatului M.G., prin atestarea unor situații inexistente ca urmare a unor facturi fiscale fictive.

Astfel, inculpatul P.I.C., administrator la SC A. SRL și SC O.P. SRL a întocmit 17 facturi fiscale fictive în valoare de 31 miliarde lei pe care le-a înmânat inculpatului M.G.

În fața instanței acesta a declarat că în anul 2002 produsele pe care le cumpăra de la inculpatul M.G. le revindea la un preț mai mare și nu se întocmeau documente de livrare, cântărire, atestare, întrucât marfa rămânea pe loc.

Inculpatul G.N.D., în calitate de administrator la SC I. SRL, a întocmit 129 facturi fiscale fictive în valoare de 378,3 miliarde lei, pe care le-a înmânat inculpatului M. în vederea producerii de consecințe juridice.

Inculpatul a declarat în instanță: „Mărfurile care făceau obiectul contractelor nu erau mișcate fizic ci numai prin facturare", precizând că după ce cumpăra marfa o revindea unora din firmele inculpatului M. Totodată, a mai arătat că sumele menționate pe filele cec erau cuprinse între 2-5 miliarde lei. Inculpata M.E., în calitate de administrator al SC B.W. SRL a întocmit 13 facturi fiscale fictive în valoare de 22 miliarde lei pe care le-a înmânat inculpatului M.G. în vederea producerii de consecințe juridice.

Toate activitățile desfășurate de acești se circumscriu sferei infracționalului și unei corecte aprecieri a situației de fapt așa încât nu poate fi vorba sub nici un aspect de o gravă eroare de fapt.

Critica inculpatului P.I., în sensul că nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie, caz de casare prev. de art. 3859 pct. 1 întrucât atât la data la care a dispus începerea urmăririi penale cât și la data la care a sesizat instanța de fond pentru judecarea infracțiunii prevede art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen., fostul Parchet Național Anticorupție nu avea competența materială să efectueze urmărirea penală cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni este nefondată,analiza dispozițiilor invocate ca și neregularitate relevă contrariul, dispozițiile care reglementează competența și care au fost corect aplicate sunt interpretate tendențios, subiectiv așa încât nu poate fi vorba despre o încălcare a dispozițiilor legale în materie.

Cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicată inculpaților, caz de casare prevăzute de art. 385 pct. 14 C. proc. pen. și invocate de către toți recurenții. In sensul reducerii pedepselor sau majorării acestora, înalta Curte apreciază în raport de argumentele prezentate de recurenți că acestea nu sunt incidente în speța de față cu următoarea argumentare:

Potrivit art. 52 C. pen. pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni trebuie privită în sens larg, respectiv descurajarea și a altor persoane în săvârșirea de noi infracțiuni și nu doar a inculpatului.

Ori un astfel de scop - prevenția generală în săvârșirea de noi infracțiuni - nu poate fi atins dacă pentru fapte deosebit de grave îndreptate împotriva vieții și libertății persoanelor s-ar aplica pedepse care să nu aibă caracter disuasiv.

Raportat la caracterul imprevizibil al comportamentului uman, riscul repetării unor fapte similare este crescut dacă pentru fapte de o extremă gravitate și violență sancțiunea aplicată ar fi una modică.

În acord cu prevederile art. 72 C. pen. referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor, la stabilirea și aplicarea acestora se tine seama de cinci criterii:

- dispozițiile din partea generala a Codului penal

- limitele de pedeapsa fixate în partea specială

- gradul de pericol social al faptei săvârșite

- persoana infractorului

- împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Analizând considerentele hotărârii judecătorești sub aspectul criteriilor de individualizare, se observă ca instanța de apel a făcut în mod pertinent aplicarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. pedepsele sunt corect individualizate în raport de gradul de pericolul social concret și toate celelalte circumstanțe de natură să caracterizeze faptele și pe inculpat.

Modalitatea de executare aleasă și cuantumul pedepsei aplicată pentru infracțiunile concurente este în acord cu principiul proporționalității având in vedere infracțiunile comise și urmările produse.

Datorita semnificației deosebite si a impactului social pe care le are săvârșirea in societate a unor astfel de infracțiuni nu pot fi valorificate in favoarea inculpaților ca și circumstanțe atenuante, circumstanțele personale ale acestora întrucât au lezat profund valorile sociale concrete ocrotite de lege prin comiterea infracțiunilor cu privire la care au fost condamnați.

La individualizarea pedepsei trebuie avut in vedere principalul criteriu-gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmând ca celelalte doua criterii alăturate si distincte, persoana infractorului si împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute in vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale ori gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite a fost apreciat în mod corespunzător de instanța ca fiind ridicat în temeiul motivelor evidențiate in expozitivul sentinței penale recurate și totodată trebuie luata in considerare rezonanța sociala a faptelor pentru care au fost condamnați inculpații la nivelul întregii ordini sociale aspecte care au fost avute în vedere pe deplin de instanța de apel.

Atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății inculpații au avut o poziție constant nesincera, încercând sa denatureze adevărul juridic rezultat din materialul probator administrat în cauză și care conturează în mod cert vinovăția acestora în raport cu infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.

Din analiza considerentelor hotărârii judecătorești se desprinde concluzia potrivit căreia instanța a apreciat raportat la cele expuse în mod corect că nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante judiciare.

În cazul concret față de toate aspectele expuse înalta Curte apreciază că nu se impune reconsiderarea cuantumului pedepsei aplicate inculpaților sub nici un aspect, respectiv al reducerii pedepselor sau majorării acestora prin operațiunea de individualizare în raport de criteriile expuse hotărârea pronunțată asigură sub acest aspect justul echilibru dintre gravitatea faptei și pedeapsa aplicată așa încât constată că pedepsele au fost corect individualizate motiv pentru care va față de toate motivele de recurs formulate și analizate în cauză va respinge ca nefondate recursurile formulate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpații M.G., B.D.G., D.M., B.S., S.I., F.I., R.Z.I., J.B.P., B.N.D., împotriva deciziei penale nr. 224 din 21 octombrie 2010 a Curții de Apel București, Secția I Penală.

Casează, în parte, decizia penală atacată numai cu privire la conținutul pedepsei accesorii și complementare aplicate recurenților inculpați.

În baza art. 71 C. pen. interzice recurenților inculpați M.G., B.D.G., D.M., B.S., S.I., F.I., R.Z.I., J.B.P., B.N.D. drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen.

Dispune ca în cadrul pedepselor complementare aplicate inculpaților M.G., B.D.G., S.I., F.I., B.S. și D.M. să se facă aplicarea doar a tezei finale a art. 64 lit. a) C. pen. Menține celelalte dispoziții ale deciziei.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate inculpații P.I.C., G.N.D., M.E. împotriva aceleiași decizii.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă OMV P. SA (fostă SC P. SA, SNP P. SA) și de recurentele părți responsabile civilmente SC A.O. SRL, prin lichidator judiciar E. SPRL, SC G. SRL, prin administrator judiciar SC I.T.M.A. SPRL, SC S.S. SRL, prin administrator judiciar SC E. SPRL, SC E.M. J. Ltd SRL, prin administrator M.G., SC J.I. SRL, în prezent SC R.M. C. SRL, prin administrator judiciar SC E. SPRL, împotriva aceleiași decizii.

Obligă pe inculpatul G.N.D. la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatei B.I., în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției

Onorariile parțiale pentru apărarea din oficiu a recurenților inculpați M.G., S.I., R.Z.I., J.B.P., B.N.D., B.D.G., D.M., B.S., F.I., în sumă de câte 50 lei se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenții inculpați P.I.C. și M.E. la plata sumei de câte 350 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 lei fiecare, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 aprilie 2012.