Admissibility of cassation against irrevocable appellate decision in political condemnation compensation cases
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal as inadmissible, thereby upholding the prior appellate decision that had dismissed the appellants' civil claim against the State. The dispute concerned a claim for compensation under the law governing political condemnations issued between 1945 and 1989, where the trial court had previously rejected the action due to the Constitutional Court’s declaration that the relevant legal basis was unconstitutional. The decisive legal ground for the dismissal was procedural inadmissibility: the appellants attempted to file a cassation appeal against a decision of the Court of Appeal, which the High Court determined was final and irrevocable under the specific legislative framework for this type of case (Law no. 221/2009), which reserves the sole right of appeal to the Court of Appeal and excludes a second instance of cassation, violating the principle of the uniqueness of the appeal as per the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 din Legea nr. 221/2009, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ, art. 5 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, art. 299 alin. (1) C. proc. civ; Admissibility of cassation against irrevocable appellate decision in political condemnation compensation cases: The dispute concerned a claim for compensation under the law governing political condemnations issued between 1945 and 1989, where the trial court had previously rejected the action due to the Constitutional Court’s declaration that the relevant legal basis was unconstitutional. The decisive legal ground for the dismissal was procedural inadmissibility: the appellants attempted to file a cassation appeal against a decision of the Court of Appeal, which the High Court determined was final and irrevocable under the specific legislative framework for this type of case (Law no. 221/2009), which reserves the sole right of appeal to the Court of Appeal and excludes a second instance of cassation, violating the principle of the uniqueness of the appeal as per the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive section to justify the dismissal of the appeal as inadmissible.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1261/2011 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, s-a respins ca nefondată acțiunea reclamanților R.H.W., R.M. și R.W. în contradictoriu cu pârâții
Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș cu motivarea că temeiul de drept al acțiunii reclamanților, art. 5 din Legea nr. 221/2009 a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 1358/2010 a Curții Constituționale.
Recursul declarat de reclamanții R.H.W., R.M. și R.W. împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia civilă nr. 1397R din 7 noiembrie 2011.
Împotriva acestei decizii reclamanții R.H.W., R.M. și R.W. au declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii pretențiilor formulate.
Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului, și a reținut:
Se constată că decizia civilă nr. 1397R din 7 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, este irevocabilă, fiind pronunțată în calea de atac a recursului exercitat împotriva hotărârii instanței de fond, cu aplicarea dispozițiilor art. 3 lit. e) și art. 5 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (4) teza I din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțată în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Dispozițiile art. 4 alin. (6) și art. 5 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 astfel cum au fost modificate prin art. XIII din Legea nr. 202/2010, stabilesc că hotărârea pronunțată de tribunal este supusă recursului, care este de competența curții de apel.
Dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că pot fi atacate cu recurs hotărârile date fără drept de apel, hotărârile pronunțate în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, aceste dispoziții fiind de referință în verificarea admisibilității recursului.
În speță, raportând recursul declarat de reclamanții R.H.W., R.M. și R.W. la prevederile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. se constată că acesta nu se încadrează în niciuna din ipotezele prevăzute limitativ de textul de lege menționat, în legislația noastră fiind exclusă posibilitatea legală a declarării recursului la recurs.
Dând eficiență acestor reglementări legale elaborate în scopul asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor, a principiului unicității recursului, precum și principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și constatând că, în cauză, Înalta Curte a fost sesizată cu recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 1397R din 7 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, care conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. este irevocabilă, fiind pronunțată într-o altă cale de atac a recursului, astfel că, nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar specific căii de reformare, așa încât în raport cu aceste dispoziții legale, recursul declarat apare ca fiind inadmisibil.
Așa fiind, având în vedere că inadmisibilitățile se situează în categoria excepțiilor peremptorii de fond, Înalta Curte, în considerarea celor sus arătate și în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., va respinge prezentul recurs, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanții R.H.W., R.M. și R.W. împotriva deciziei civile nr. 1397R din 7 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2013.