Fine substitution for unpaid penalty denied; definitive fine conviction upheld after annulment quash.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the prosecutor general's extraordinary appeal in annulment, quashed the first-instance judgment (Judecătoria Giurgiu, no. 141/2001), and denied the application to substitute a 500,000 lei criminal fine with a 3-month prison sentence; the original definitive conviction to the fine thus remains in force, and the defense counsel fee was paid from the Ministry of Justice fund. The dispute arose from the execution bureau's request to replace the unpaid fine, imposed for an offense under art. 65 of Law no. 56/1992, with imprisonment because the convicted person had not paid it. The court held that under art. 631 of the Criminal Code, substitution of a fine with imprisonment is only permissible where the prison sentence could have been alternatively applied for the offense; here, because the offender committed the crime as a minor and mandatory mitigating circumstances (arts. 74, 76(1)(e) C.pen.) limited the applicable penalty to a fine alone, the legal precondition for substitution was absent, so the fine could not be replaced with imprisonment.
Legislator headnote
AI generatedart. 65 din Legea nr. 56/1992, art. 631 C. pen, art. 410 alin. (2) C. proc. pen, art. 109 C. pen, art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen, art. 63 C. pen; Fine substitution for unpaid penalty denied; definitive fine conviction upheld after annulment quash: 141/2001), and denied the application to substitute a 500,000 lei criminal fine with a 3-month prison sentence; the original definitive conviction to the fine thus remains in force, and the defense counsel fee was paid from the Ministry of Justice fund. The dispute arose from the execution bureau's request to replace the unpaid fine, imposed for an offense under art. 65 of Law no. 56/1992, with imprisonment because the convicted person had not paid it. The court held that under art. 631 of the Criminal Code, substitution of a fine with imprisonment is only permissible where the prison sentence could have been alternatively applied for the offense; here, because the offender committed the crime as a minor and mandatory mitigating circumstances (arts. 74, 76(1)(e) C.pen.) limited the applicable penalty to a fine alone, the legal precondition for substitution was absent, so the fine could not be replaced with imprisonment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the appeal in annulment declared admissible and admitted.
Procedure invoked to declare the appeal admissible.
Used to decide that the ex officio defense lawyer's fee is paid from the Ministry of Justice's fund.
Full text
Asupra recursului în anulare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 141 din 7 februarie 2001 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, a fost admisă cererea formulată de Biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Giurgiu, privind pe condamnata B.F. și s-a dispus înlocuirea pedepsei de 500.000 lei amendă penală cu pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 65 din Legea nr. 56/1992.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că deși i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 631 C. pen., în urma condamnării la pedeapsa de 500.000 lei amendă penală, inculpata nu a achitat amenda și nici nu a făcut dovada imposibilității achitării acesteia, motiv pentru care s-a înlocuit amenda penală cu pedeapsa închisorii.
Împotriva acestei sentințe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și declarat recurs în anulare în temeiul art. 409 și art. 410 alin. (2) C. proc. pen., învederând că hotărârea pronunțată este contrară legii.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 631 C. pen., dacă cel condamnat se sustrage cu rea credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, ținând seama de partea de amendă care a fost achitată.
Expresia „pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită” vizează exclusiv pedeapsa privativă de libertate substituită amenzii în cazurile în care amenda a fost aplicată, ca pedeapsă alternativă.
În consecință, atunci când instanța nu are altă posibilitate decât aplicarea amenzii [(în cazul prevăzut de art. 76 lit. e) teza a II-a C. pen.)] nu se realizează premisa înlocuirii pedepsei amenzii, și anume existența posibilității de a se aplica și pedeapsa închisorii pentru infracțiunea săvârșită.
Într-adevăr, conduita condamnatei, după rămânerea definitivă a hotărârii, constând în sustragerea cu rea credință de la executarea amenzii, este susceptibilă de a face incidente dispozițiile art. 631 C. pen. Această condiție nu este însă suficientă, fiind necesară și existența premisei menționate. Atunci când această posibilitate nu există ca urmare a efectelor unor dispoziții legale (cazul efectelor obligatorii ale circumstanțelor atenuante care reduc posibilitatea aplicării pedepsei numai la amendă) nu există nici condițiile legale de aplicare a dispoziției privind înlocuirea pedepsei amenzii.
În cauză, infracțiunea prevăzută de art. 65 din Legea nr. 56/1992 este sancționată cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani. Întrucât, inculpata a săvârșit această infracțiune în minorat, ca efect al art. 109 C. pen., limitele menționate se reduc între o lună și jumătate și un an.
Totodată, urmare a efectelor obligatorii ale reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74, cu referire la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., pedeapsa pe care instanța o poate aplica inculpatei o reprezintă numai amenda care nu poate fi mai mică de 200.000 lei.
În acest context, este evident că, deși inculpata s-a sustras cu rea-credință de la plata amenzii ce i-a fost aplicată, nu există alternativă la acest tip de pedeapsă care să facă posibilă înlocuirea sa.
Ca atare, nefiind îndeplinite condițiile de aplicare ale art. 63 C. pen., incidența acestei dispoziții este exclusă.
În raport de considerentele expuse recursul în anulare va fi admis, se va casa sentința penală atacată și în fond va fi respinsă cererea de înlocuire a pedepsei amenzii cu închisoarea.
Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatei se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale nr. 141 din 7 februarie 2001 a Judecătoriei Giurgiu, privind pe inculpata B.F.
Casează sentința penală nr. 141 din 7 februarie 2001 a Judecătoriei Giurgiu și în fond respinge cererea de înlocuire a pedepsei amenzii cu închisoare.
Onorariu pentru apărarea din oficiu a inculpatei, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 octombrie 2003.