In-kind restitution of nationalized industrial property: standing deficiency due to lack of heir certification under Law No. 10/2001
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal in cassation, upholding the lower court's dismissal of the claim and leaving the original dismissal of the plaintiffs' action in force. The case involved a challenge to the in-kind restitition of a nationalized industrial property (a mill) under Romania’s Law No. 10/2001, where the plaintiffs alleged the asset had been abusively taken from their family and subsequently sold to a third party in bad faith. The court ruled that the plaintiffs lacked active procedural capacity because they failed to provide heir certificates or proof of their status as legal successors to the original tabular owners, a requirement mandatory under Articles 3 and 4 of Law No. 10/2001; consequently, the court deemed it unnecessary to examine the secondary argument regarding the illegality of the subsequent alienation of the property.
Legislator headnote
AI generatedart.27 pct.1 din Legea nr.10/2001; In-kind restitution of nationalized industrial property: standing deficiency due to lack of heir certification under Law No. 10/2001: S-a considerat că restituirea în natură a bunului nu mai este posibilă precum și că urmează să se aplice prevederile art.27 pct.1 din Legea nr.10/2001 referitoare la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantele M.G., C.H., ulterior, prin decesul acesteia din urmă, continuat de moștenitorii C.T.D.și C.L. împotriva deciziei nr.61 din 22 aprilie 2002 a Curții de Apel Timișoara – secția civilă.
La apelul nominal s-au prezentat: recurentul reclamant C.L., personal și intimata pârâtă Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, reprezentată de consilier juridic O.B., care răspunde și pentru A.P.A.P.S. Timișoara. Au lipsit recurenții reclamanți M.G. și C.T., precum și intimații pârâți S.C. „M.” S.A. Timișoara, Primăria Comunei Jamu Mare, județul Timiș și B.I.
Procedura completă.
Neexistînd cereri prealabile, instanța constată că pricina este în stare de judecată și dă cuvântul părților prezente cu privire la recurs.
Recurentul reclamant C.L. solicită admiterea recursului, făcând referire la motivele scrise ale acestuia, la memoriul și documentația din dosar.
Consilier juridic O.B., pentru intimatele pârâte Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și A.P.S.P.S. Timișoara, solicită respingerea recursului.
C U R T E A
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.10849 din 1 noiembrie 2001 la Tribunalul Timiș reclamantele M.G. și C.H. au contestat dispoziția Primăriei comunei Jamu Mare nr.38/4 octombrie 2001 solicitând, în contradictoriu cu pârâții A.P.A.P.S. București, A.P.A.P.S. Timișoara, S.C. M. S.A. Timișoara, Primăria comunei Jamu Mare și B.I.să se dispună restituirea în natură a imboilului „Moara” înscris în CF 1123 nr.top. 22/1 comuna Clopodia, județul Timiș.
În motivarea contestației reclamantele au arătat că greșit le-a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului în litigiu, formulată în temeiul Legii nr.10/2001 întrucât bunul a fost abuziv naționalizat din patrimoniul autorului lor, G.H..
Au mai arătat reclamantele că S.C. M. S.A. Timișoara și pârâtul B.I.au încheiat la data de 23 ianuarie 1997 contract de vânzare-cumpărare cu rea credință.
Tribunalul Timiș prin sentința civilă nr.35 din 22 ianuarie 2002 a respins acțiunea.
S-a reținut că imobilul Moară situat în comuna Clopodia pe teren înscris în CF 1123 nr.top 22/1 a intrat în patrimoniul S.C. M. S.A. Timișoara în baza Legii nr.15/1990 care a fost legal privatizată prin A.P.A.P.S. – Timiș și, ulterior a vândut bunul pârâtului B.I.
S-a considerat că restituirea în natură a bunului nu mai este posibilă precum și că urmează să se aplice prevederile art.27 pct.1 din Legea nr.10/2001 referitoare la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Curtea de Apel Timișoara prin decizia civilă nr.61 din 22 aprilie 2002 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele M.G. și C.H. împotriva sentinței civile nr.35 din 22 ianuarie 2002 a Tribunalului Timiș, cu motivarea că numai reclamanta M.G. are legitimare procesuală activă în calitate de moștenitoare a proprietarului tabular, pentru cota de 2/3 din bun.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr.61 din 22 aprilie 2002 a Curții de Apel Timișoara au declarat recurs reclamantele M.G. și C.H. solicitând casarea potrivit art.304 pct.8 și 10 C.proc.civ.și susținând în esență că : 1) greșit s-a reținut că reclamantele nu au calitate procesuală activă; 2) înstrăinarea bunului a cărui retrocedare a fost solicitată nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, nici vânzătorul și nici cumpărătorul nu au fost de bună credință.
Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.1 alin.1 și art.2 lit.a din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 se restituie, de regulă în natură, imobilele preluate în mod abuziv, categorie din care fac parte și imobilele naționalizate prin Legea nr.119/1948 pentru naționalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi.
În temeiul art.3 alin.1 și art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001 sunt îndreptățite la măsuri reparatorii persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv persoanelor fizice îndreptățite.
Art.4 alin.1 din Legea nr.10/2001 dispune că în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite, dreptul de proprietate se constată sau se stabilește pe cote părți ideale, potrivit dreptului comun.
Din extrasul de carte funciară depus la fila 20 și 21 dosar nr.10849/2001 rezultă că imobilul înscris în CF 1123 comuna Clopodia, județul Timiș, nr.top 221/1, compus din moară tehnică și 288 mp. teren, rezultă că proprietarul tabular inițial a fost G.H.. Acesta a donat fiecăreia dintre cele trei fiice ale sale câte o cotă de 1/3 din bun și anume E.G.(căsătorită R.), G.G. (căsătorită M.) și T.G. (căsătorită S.). E.G. a donat cota sa de 1/3 din bun lui S.P.; G.G.și T.G.au donat cota lor de 2/3 lui M.C..
Statul Român a naționalizat în temeiul Legii nr.119/1948 întregul bun și anume cota de 1/3 de la S.P. plus cota de 2/3 de la M.C..
Reclamantele M.G. și C.H., nu au făcut dovada că au calitatea de succesoare a proprietarilor tabulari nedepunînd la dosar certificat de moștenitor sau certificat de calitate.
Ca atare, just curtea de apel a reținut că reclamantele nu au calitatea de persoane fizice îndreptățite în sensul art.3 lit.a sau art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001 și din acest motiv nu au calitate procesuală activă.
În raport de această excepție nu mai este necesară analiza motivului referitor la nelegala înstrăinare de către pârâta S.C. M. S.A. Timișoara a bunului în litigiu către o persoană fizică.
Față de considerentele menționate, CURTEA va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de M.G., C.T.D.și C.L. împotriva deciziei nr.61 din 22 aprilie 2002 a Curții de Apel Timișoara – secția civilă.
Irevocabilă.
Propnunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2003.