Legality of unpublished individual administrative acts: Inopposability versus illegality under Law 24/2000
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice of Romania admitted the appeal filed by the Ministry of Health, overturning the Court of Appeal's decision that had found the challenged acts illegal, thereby upholding the validity of the ministerial orders and ruling that the city's exception of illegality was unfounded. The dispute arose from a procedural exception of illegality invoked by a local authority against two ministerial orders regarding the transfer of health sector competencies to local administration, where the lower court had declared the acts illegal based on their failure to be published in the Official Gazette. The Supreme Court determined that the failure to publish such administrative acts does not render them illegal, but merely results in inopposability (inability to be invoked against third parties) under Article 11 of Law No. 24/2000, noting that the acts were of an individual nature regulating specific procedural aspects for identified subjects rather than general normative acts requiring mandatory publication for validity.
Legislator headnote
AI generatedart. 25 din O.U.G. nr. 162/2008, art. 10 alin. (1) și art. 13 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 24/2000; Legality of unpublished individual administrative acts: Inopposability versus illegality under Law 24/2000: The dispute arose from a procedural exception of illegality invoked by a local authority against two ministerial orders regarding the transfer of health sector competencies to local administration, where the lower court had declared the acts illegal based on their failure to be published in the Official Gazette. The Supreme Court determined that the failure to publish such administrative acts does not render them illegal, but merely results in inopposability (inability to be invoked against third parties) under Article 11 of Law No. 24/2000, noting that the acts were of an individual nature regulating specific procedural aspects for identified subjects rather than general normative acts requiring mandatory publication for validity.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe provisions cited in the dispositive as the specific legal norms to which the challenged ministerial orders were compared, resulting in the dismissal of the exception of illegality.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 260/F/CA din 3 noiembrie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția de nelegalitate invocată de petenții Orașul Hațeg prin Primar și Consiliul Local al Orașului Hațeg, în contradictoriu cu intimații Ministerul Sănătății și Direcția de Sănătate Publică a județului Hunedoara, constatând nelegalitatea dispozițiilor Ordinului Ministrului Sănătății nr. 502/2009 modificat prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 820/2009 raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 11 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 24/2000.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 502/2009 s-a stabilit modelul protocolului de predare primire în anexa nr. 1 precum și termenul de depunere a acestui protocol la Ministerul Sănătății, iar prin Ordinul nr. 820 din 30 iunie 2009 a fost modificat nr. 502/2009 în sensul că s-au aprobat Normele privind predarea preluarea atribuțiilor și competențelor exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale și măsuri specifice finanțării acestora și s-a modificat protocolul de predare preluare.
Instanța de fond a apreciat că, pentru actele administrative normative, nu există nici un termen pentru promovarea acțiunii judiciare, astfel că nu era nevoie de o reglementare expresă a imprescriptibilității, când este vorba despre excepția de nelegalitate.
Cu alte cuvinte, pentru actele administrative normative, nu doar excepția de nelegalitate, ci și acțiunea directă sunt imprescriptibile.
în ceea ce privește critica de inadmisibilitate invocată de intimat prin întâmpinare - justificată de faptul că Ordinul nr. 502/2009 modificat prin Ordinul nr. 820/2009 nu are incidență asupra cauzei, dispozițiile art. 25 din O.U.G. nr. 162/2008 fiind cele care reglementează termenele de îndeplinire a obligațiilor – instanța de fond a reținut că aceasta nu poate fi primită deoarece relevanța pentru soluționarea litigiului de fond a fost stabilită de instanța de trimitere - Tribunalul Hunedoara - singura competentă să se pronunțe cu privire la acest aspect potrivit art. 4 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.
în ceea ce privește criticile de nelegalitate s-a constatat că acestea vizează o formalitate ulterioară emiterii actului și anume publicarea în M. Of. - formalitate care are influență asupra intrării în vigoare a actului respectiv.
Instanța de fond a considerat că deși neîndeplinirea acestei formalități poate fi invocată în cadrul litigiului și printr-o apărare de fond întemeiată pe inexistenta actului administrativ nimic nu împiedică petentul să sesizeze instanța de contencios cu o excepție de nelegalitate în condițiile în care omisiunea publicării conduce la încălcarea unor dispoziții ale actelor normative cu forță juridică superioară, în speță a Legii nr. 24/2000.
Efectul acestei formalități este reglementat de art. 11 alin. (3) teza I din Legea nr. 24/2000 conform căruia actele normative prevăzute la art. 10 alin. (1), cu excepția legilor și a ordonanțelor, intră în vigoare la dala publicării în M. Of. al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.
reținând că cele două ordine - acte administrative unilaterale cu caracter normativ - nu au fost publicate în M. Of. al României, Partea 1, instanța de fond a constatat că acestea au fost puse în executare cu încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. (1) și art. 11 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 24/2000, motiv pentru care a apreciat că excepția de nelegalitate este întemeiată.
Împotriva hotărârii instanței de fond, pârâtul Ministerul Sănătății a declarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât a fost dată cu greșita aplicare a legii.
Se apreciază în recurs că actul normativ cu privire la care reclamantul a invocat excepția de nelegalitate, este act administrativ cu caracter individual, menit să clarifice anumite aspecte din cadrul procedurii de predare - preluare, norma aplicându-se doar subiecților de drept menționați în acest act.
Recursul este întemeiat și va fi admis.
Analizând actele dosarului și motivele de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 260/2010 Curtea de Apel Alba Iulia a admis excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 820/2009, motivat de faptul că actul administrativ cu caracter individual nu a fost publicat în M. Of. al României.
Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nepublicarea în M. Of. nu atrage nelegalitatea acestuia ci inopozabilitatea actului respectiv.
Intimatul - reclamant nu a justificat vreo vătămare prin nepublicarea acestor acte administrative, ele fiind acte administrative cu caracter individual care reglementează anumite aspecte din cadrul procedurii de predare – primire și clarifică o serie de situații, cele două ordine fiind obligatorii doar pentru subiecții de drept identificați la art. 5 din Ordinul nr. 502/2009.
Conform art. 11 teza a II-a din Legea nr. 24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nepublicarea neatrăgând nelegalitatea, ci doar astfel cum am spus inopozabilitatea actului respectiv.
Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul declarat de Ministerul Sănătății, va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge excepția de nelegalitate a dispozițiilor O.M.S. nr. 502/2009 modificat prin O.M.S. nr. 820/2009 raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 13 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 24/2004, invocată de petenții Orașul Hațeg prin Primar și Consiliul Local al Orașului Hațeg, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 260/F/CA din 3 noiembrie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată, în sensul că respinge excepția de nelegalitate a dispozițiilor O.M.S. nr. 502/2009 modificat prin O.M.S. nr. 820/2009 raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 13 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 24/2000, invocată de petenții Orașul Hațeg prin Primar și Consiliul Local al Orașului Hațeg, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 10 martie 2010.